Cred că glumeşti (1 aprilie e peste 2 săptămâni)...

Pentru început, vagoanele casate:
#3331 + #3394 - 1999
#3342 + #3414 - 2000
#3336 - 2004
#3318 - 2006
#3396 - Ian. 2007
#3345, #3360, #3418, #3424 - Apr. 2007
#3408 - 2007

Deci 12 T4R pentru 11 Bucur. Dacă fiecare ar fi avut câte 2 şasiuri de T4R nu trebuiau casate 22 de vagoane? Asta e matematică de clasa a treia (da, de câţiva ani, tabla înmulţirii se predă în clasa a treia... s-a dus de râpă sistemul românesc de învăţământ).

Utilizator anonim, pe alt forum wrote:
Tramvaiele Tatra T4R din care provin tramvaiele Bucur:

3001 - 3331+3394
3002 - 3342+3414
3003 - 3346+3347
3004 - 3336
3005 - 3318
3006 - 3396
3007 - 3424+3345
3008 - 3418+3360

Sursa: URAC

Astea sunt toate, nu s-a mai tăiat nimic... deci e clar că refolosesc doar boghiurile. Dar cu RATB oricum are exces de boghiuri (a avut mai multe boghiuri decât T4R-uri, probabil s-au cumpărat ca piese de la CKD, la fel cum s-au mai cumpărat şi uşi şi alte componente de-alungul anilor)... probabil singurul motiv de casare a fost că trebuie să apară pe hârtie că se înlocuiesc/modernizează.

Utilizator anonim wrote:
prinderea boghiului de T4R

Prinderea aia se numeşte crapodină superioară şi se poate confecţiona în orice atelier dacă există materialul necesar. Se face din oţel, probabil prin laminare, şi trebuie să aibă rugozitate cât mai mică.€

Total fals din nou, cate boghiuri are un vagon Tatra ? 2 ; cate boghiuri motoare are un vagon Bucur ? 2 ; Deci 2 prinderi cu sasiu, luate de pe vagonul vechi.
Iata in poza ce ramane de pe vagonul vechi urmand sa fie montate pe noua caroserie.

De ce nu spui şi de când e poza?

Deci ei taie bucata cu crapodina din şasiu?! Credeam că sunt profesionişti.
Aşa se explică de ce la V3A-uri nu s-a folosit acest ,,sofisticat" sistem, ci s-au făcut tot felul de improvizaţii la prinderile boghiurilor, de se rup articulatiile la orice macaz schimbat gresit (pe cand la Tatra sare de pe linei vagonul cu totul, se pune la loc si pleaca - in cel mai nefericit caz tractat - dar ramane dintr-o bucata).

Deci ai negat din start faptul că la Bucur se leagă 2 şasiuri de Tatra. De fapt, se leagă 2 bucăţi de şasiu cu crapodinele superioare de rigoare.€

V3Aul era proiectat si construit de mult pe vremea cand au venit T4R, nu mai zic ca si LHBul avea acelasi sistem de prindere pentru boghiuri. Fiecare model cu avantajele si dezavantajele lui.

Din poza de mai sus se observa clar ce componente de Bucur se recicleaza din T4R. Daca proiectul spune "legarea a 2 ÅŸasiuri de Tatra" e clar ca nu s-a respectat, fiindca nu s-au taiat decat 14 Tatre pentru 11 Bucur. Cu boghiurile de rezerva m-am lamurit, dar de unde ÅŸasiuri de rezerva?

Utilizator anonim wrote:
V3Aul era proiectat si construit de mult pe vremea cand au venit T4R, nu mai zic ca si LHBul avea acelasi sistem de prindere pentru boghiuri. Fiecare model cu avantajele si dezavantajele lui.

Da, era proiectat şi s-a produs cu mici modificări până în 1988. De fapt, dacă ne referim la aparatul de rulare, acesta este aproape nemodificat, după 37 (!) de ani de producţie!

Boghiul de Tatra este proiectat în anii' 30! Pe vremea când URACul copia Thomson-uri, americanii socteau deja primele PCC-uri pe boghiuri şi cu accelerator, PCC-uri ce vor fi reproduse, sub licenţă, de fabrici din Belgia, Franţa şi (cred că şi) Spania şi Portugalia, apoi de CKD Praga în vreo 20.000 de exemplare. Din 1959 a apărut modelul Konstal 13N la polonezi, tot cu aceleaşi componente PCC (nu ştiu dacă aveau licenţă sau nu), care a eveoluat şi el ca design, dar aparatul de rulare, motoarele şi acceleratorul s-au păstrat. Prin anii '70 s-au apucat şi ruşii să copieze cele peste 13.000 de T3SU şi T3SUCS existente, ieşindu-le o struţocămilă tot pe boghiuri PCC + acceleratorul de rigoare.
Deci, având în vedere fiabilitatea şi răspândirea foarte largă a PCC-urilor, nu putea şi URACul să le producă? Nu zic că LHB-ul (şi toată ,,şcoala" nemţească de tramvaie, care a cam aplicat aceleaşi principii la majoritatea vagoanelor articulate) nu a făcut treabă bună, dar, având în vedere răspândirea PCC-urilor prin ţările din jur, accesul la piese de schimb ar fi fost mult mai facil.€

3002 a revenit in traseu de cateva zile.

S-au pastrat componentele CKD din sistemul de tractiune sau s-a inlocuit tot cu componente fabricate la URAC?

Mare parte din componente sunt aceleasi, schimari au aparut la partea de relee si traductoare dar si la partea de sistem de franare pe boghiul purtator, unde a fost montat un sistem pe pompa H&K cum este pe motoarele de V3A, se aude si sunetul specific in vagon.

RKul lui 3003 merge foarte repede, saptamana viitoare iese din vopsitorie unde a fost aranjat interiorul (la exterior a fost facut anul trecut) si va fi gata in cel mult o luna pentru a lasa locul Bucur LFurilor in sectia de prototipuri.
Pantograful acestuia este acum portocaliu dupa RK.

3004 si 3005 pe linia 25
La ora actuala inafara de 3001 si 3003 toate vagoanele sunt functionale cu mentiunea ca 3002 este la revizie in URAC (+reglaje la reostatica) iar 3006 este la reparat in URAC. 3003 la RK, ar trebui ca pana in iunie sa fie gata.

Ce reglaje se fac la frâna reostatică?
Din ce am văzut, vatmanii de la Militari nu conduc ca cei de la Alexandria (deconectează disjunctorul cu juma' de statie inainte de intersecţie, trec intersecţia aşa, apoi frânează reostatic, că de aia dă RATB-ul bani pe choppere) deci nu prea folosesc rezistenţele de frânare decât în cazuri extreme.

Reglaje la partea de franare pe cele doua choppere, daca nu sunt sincronizate astfel incat curentii sa intre la fel in ambele boghiuri apar smucituri la franare. Asta se intampla si cu 3002 iar la revizie se va rezolva si aceasta problema.

Cred că te referi la frânarea recuperativă.