https://e-zeppelin.ro/istorie-pentru-loc ... curesti/

Înființarea unei Case a Construcțiilor a fost înscrisă în legislație încă din 1921*, într-un context marcat de distrugerile din Primul Război Mondial, care revendicau politici susținute de reconstrucție. [*Vezi „Legea pentru încurajarea construcțiilor de clădiri”, publicată în Monitorul Oficial nr. 87 din 23 iulie 1921 și adoptată din inițiativa Ministrului Muncii, Grigore Trancu-Iași. Vezi și „Legea pentru încurajarea construirii de locuințe”, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 3 mai 1927, care relua inițiativa înființării acestei instituții.]

Casa Construcțiilor a fost creată prin intermediul unei legi speciale promulgate pe 30 mai 1930*, cu scopul de a înlesni achiziționarea de locuințe pentru persoanele cu mijloace materiale reduse, prin cumpărarea de terenuri destinate parcelării, construire și creditare a activității constructive. [*Este vorba despre „Legea pentru înființarea unei Case Autonome a Construcțiilor de clădiri”, publicată în Monitorul Oficial nr. 116 din 30 mai 1930.] Aceeași lege autoriza Casa să edifice două tipuri de locuințe, definite astfel: locuințe populare – acele locuințe cu o suprafață de maximum 80 mp și cel mult trei încăperi de locuit plus dependințe (destinate mai ales muncitorilor) – și locuințe economice – acele locuințe cu o suprafață de maximum 140 mp și cel mult cinci încăperi de locuit plus dependințe (destinate mai ales funcționarilor). [Vezi art. 3 al legii citate mai sus.]

În baza acestor prevederi, Casa Construcțiilor și-a început activitatea încă din primul an de funcționare, încheind în septembrie 1930 o convenție cu o societate italiană, prin intermediul căreia a construit, până în 1933, 75 de locuințe. [A.N.I.C., fond Casa Construcțiilor, dosar 25/1933: 17. ] Dintre acestea, 15 erau amplasate pe terenuri aflate în proprietatea diverșilor locuitori ai orașului și alte 60 erau grupate în parcelarea Independenței (între bulevardul Eroii Sanitari și strada Sf. Elefterie). [Ibid., dosar 19/1941: 37. ] În 1933, Casa Construcțiilor a fost alipită Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, iar principalii beneficiari ai locuințelor au devenit muncitorii și meseriașii asigurați ai Casei Centrale a Asigurărilor Sociale [Vezi art. 2 al „Legii pentru alipirea Casei autonome a construcțiilor pe lângă Casa centrală a asigurărilor sociale”, publicată în Monitorul Oficial nr. 84 din 9 aprilie 1933..] Funcționarii publici și diversele instituții publice ce doreau să construiască prin intermediul Casei nu au fost excluși complet, dar au devenit minoritari.
Ca urmare a acestor modificări legislative, încă din primul an Casa Construcțiilor a cumpărat de la Așezămintele „Vatra Luminoasă” un teren cu o suprafață de cca 15 ha, pe care a început să construiască locuințe în 1934, dintr-un prim fond pus la dispoziție de Casa Centrală a Asigurărilor Sociale. [A.N.I.C., fond Casa Construcțiilor, 7/1933: 39. ] O primă etapă de construire în parcelarea Vatra Luminoasă s-a desfășurat de-a lungul următorilor cinci ani, până în 1939 întregul teren cuprins între străzile Lt. Victor Manu și Constantin Tănase fiind edificat în campanii succesive. În acord cu modificările legislative din 1933, principalii beneficiari ai locuințelor din Vatra Luminoasă au fost muncitorii asigurați, lor fiindu-le destinate 150 de locuințe populare, față de cele doar 40 de locuințe economice construite pentru funcționari. [Ibid., dosar 19/1941: 37-39; vezi și Gh. Vîrtosu, Locuințe pentru populația nevoiașă și problema comasărilor (București: Tipografia „Bucovina”, f.a.).]

Pentru extra informatii, va incurajez sa accesati link-ul.

Tipuri de locuinte in Vatra Luminoasa




Cartierul Vatra Luminoasă. Imagine din arhiva Dumitrache




Mai multe poze si informatii la link-ul de mai sus.

In privinta acestui cartier, eu personal am ramas uimit de ordinea care exista la inceputurile sale, gardurile faceau parte dintr-un tot unitar, cladirile erau colorate identic, practic cartierul l-as putea cataloga ca simetric si ordonat, nu ca in zilele de azi cand fiecare proprietate are modelul diferit de gard, fiecare proprietate si-a construit (legal sau nu) cate o anexa/garaj (care dpmdv strica atat imaginea cat si ascunde arhitectura frumoasa), fiecare proprietar si-a renovat dupa capul lui, si-a vopsit peretii exterior in fiecare culoare (desi unele renovari au avut bun simt, altele au cuprins culori "exotice" cum ar fi roz, parca si albastru). Nu mai zic ca acele duplexuri, atat din satelit cat si pe viu starnesc niste contraste tragico-comice (ex. jumatate renovat cum trebuie, jumatate lasat in paragina sau jumatate vopsit cu bun simt, jumatate ca la circ s.a.m.d.).


Eu insa sunt curios, daca exista colegi pe forum care au vizitat/ trait/ cunosc informatii extra despre istoria acestui cartier, daca le pot impartasii aici. In mod special, ma intereseaza trairile oamenilor, punctele lor locale de interes, ce le placeau cel mai mult, daca aveau ceva reprezentativ pentru ei ca simbol (ex o statuie, orice), cum/ce s-a intamplat cu fosta fabrica din zona (Zefirul) sau pur si simplu emotiile/gandirea pe care ti-o impregna cartierul.

In Bucuresti au existat mai multe astfel de dezvoltari urbane standard (in spatele Pietei Pieptanari, cartierul Domenii, chiar si Primaverii a fost standardizat - cel putin zona de linga Studioul Sahia - si mai exista una chiar aproape de Vatra Luminoasa, in spatele blocului care flancheaza Sos Mihai Bravu).

Din pacate lipsa (sau, si mai grav, abuzarea) planurilor de urbanism din ‘90 incoace a dus la aparitia unor monstruozitati arhitectonice peste tot.

Casele din Vatra Luminoasa n-au fost un lux din punct de vedere locativ - exista destul de multe articole despre acest proiect urbanistic pe net.

As spune ca se incadrau in trend-ul de dezvoltare urbanistica in Europa interbelica. Pe scurt, locuinte decente pentru oamenii cu venituri (sub) medii, insa angajati in domenii strategice. (cai ferate, minerit, industrie grea, posta etc.).

Subiectul este acoperit si de doua carti scoase de Asociatia Studio Zona: Link

Locuințe pentru muncitori și funcționari: Casa Construcțiilor și parcelarea Vatra Luminoasă - Link

Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină (1908-1948) - Link

1689 wrote here:
In Bucuresti au existat mai multe astfel de dezvoltari urbane standard (in spatele Pietei Pieptanari, cartierul Domenii, chiar si Primaverii a fost standardizat - cel putin zona de linga Studioul Sahia - si mai exista una chiar aproape de Vatra Luminoasa, in spatele blocului care flancheaza Sos Mihai Bravu).

As adauga pe lista si Str. Barbu Vacarescu intre Ștefan cel Mare și Rossini. Sunt duplexuri interbelice.

Multumesc de interes si raspunsuri. Intr-adevar s-au realizat si niste carti pe baza cartierului, dar desi am parcurs diverse publicatii, acestea reflecta o mica parte din realitatea zilelor respective. Eu as fi curios de conceptia/perceptia locuitorilor din zona respectiva.

Inca un cartier cu case-tip pana in 1945 a fost Drumul Sarii(Razoare), dar iata si un comentariu doct referitor la mai multe cartiere cu case din Bucuresti:
https://merg.in/bucuresti/de-povestit/re ... 060.html