Iată o fotografie ce ilustrează perfect comportamentul în curbă tipic vehiculelor GTx, ce au boghiuri amplasate sub mijlocul fiecărei secțiuni.

Secțiunea din spate o împinge "peste curbă" pe cea din față, astfel că articulația iese în exterior chiar și după câțiva metri după ce secțiunea a trecut de curbă. Cu cât curba este mai strânsă, cu atât fenomenul este mai vizibil, așa cum se vede în fotografie.

Foto: Klaus-P. Malchow

Avand acest comportament normal, in momentul in care sectiunea din spate impinge sectiunea din fata si aceasta "iese" de pe traiectoria normala este depasit gabaritul liniei?
Ma gandesc ca daca vagonul iese mult in afara gabaritului liniei (care teoretic este marcat pe asfalt, desi in curbe nu este marcat) vom avea destule situatii cand soferii, obisnuiti cu V3A si comportamentul acestuia in curbe, se vor apropia prea mult de vagon si vor exista tamponari.

Este greu de zis. Mai probabile ar fi problemele pe traseu cu acroșatul bordurilor, în opinia mea.

Însă, țineți cont că fotografia de mai sus reprezintă un caz particular și e bună pentru a evidenția fenomenul, ci nu pentru a stabili o regulă generală. Cel mai probabil curba din poză avea raza minimă (13 metri) sau aproape minimă, fiind făcută în Betriebsbahnhof 2 din München,  nu pe traseu.

Pe traseu nu găsești multe curbe atât de strânse, cred eu.

Cred ca in Bucuresti cea mai stransa curba este de 15 metri, si aia daca nu ma insel e pe la Felix.

E căldură mare şi aţi deraiat complet cu discuţia. Puneţi mâna pe carte şi studiaţi cum se calculează comportamentul respectivului tramvai în curbe. S-ar putea să vă fie necesar cunoştinţe superioare care se învaţă la facultatea de profil.
E vorba de cele 8 puncte pe care le-am subliniat eu. Am luat un exemplu la întâmplare, nu al tramvaiului în discuţie.
Secţiunile nu se împing una în alta, asta e expresie de copil în pantaloni scurţi care joacă fotbal pe stradă cu gaşca. Şi care confundă catenara cu un simplu fir aerian de contact.
Deci luaţi tramvaiul în cauză, stabiliţi cele 8 puncte pe ce rază se deplasează şi calculaţi suprafaţa liberă care rămâne între ele. E simplu, dar nu mai folosiţi expresii că secţiunile tramvaiului se împing una în alta că nu e corect.
Bibliografie obligatorie.

Fii amabil și ia un exemplu nu la întâmplare, ci fix exemplul aferent topicului în care ne aflăm. Bucur LF nu are nicio legătură cu acest topic, sau cu discuția pe baza căreia faci apostrofarea. Sunt foarte interesat să port discuția mai departe, doar după ce vii cu lucruri concrete.

Voi greşiţi, nu eu. Am pornit de la expresia total deplasată că o secţiune a tramvaiului e împinsă de altă secţiune, expresie care - deşi ai pus-o în ghilimele - este o fantezie care denotă că nu ştii cum se comportă un vehicul în curbă, nu ştii şi nici nu iei în calcul clotoidele şi aşa mai departe.  V-am sugerat că acest aspect - comportarea tramvaiului în curbă - este pe deplin stabilit / calculat  şi în orice moment se cunoaşte orice punct al tramvaiului pe ce raze se deplasează şi nu este vorba că se împing secţiunile tramvaiului între ele şi de aceea unele elemente de gabarit ies din gabaritul tramvaiului în linie dreaptă.
Continuaţi cu împinsul secţiuniloir şi o să vă atrag atenţia de fiecare dată că folosiţi un termen inventat de voi şi-l folosiţi ca şi un termen tehnic
În teorie NU este vorba de un tramvai anume ci de unde este amplasată articulaţia boghiului / a osiei faţă de extremitatea secţiunii respective şi de raza curbei.
Eu ştiu anumite aspecte tehnice pentru că sunt inginer şi gândesc, n-am făcut facultatea de transporturi, deci nu am făcut acel curs.
Hai că sunteţi mulţi "doctori" în tramvaie,  care este distanţa între articulaţia unde se prinde şasiul de boghiu şi punctul extrem al articulaţiei respective, raza curbei şi calculaţi ce traseu are punctul respectiv. Şi atenţie la traseul punctului la  clotoidă. Aşa că aţi trecut peste clotoidă şi nu aţi luat-o în calcul ?
Şi să-ţi mai dau un pont, ca să vezi materializat acest punct extrem du-te într-o IVA care pleacă de pe linia "cealaltă" de la Străuleşti. Când părăseşte linia de unde a venit şi când intră pe linia normală ca să ajungă la gară,  şi dacă stai pe scaunul din  extremitate ( acolo unde sunt cele două scaune ) şi o să te uiţi spre celălalt vagon   o să observi fenomenul. Dacă ştii unde să te uiţi. Succes !

andrei11 wrote here:
Am pornit de la expresia total deplasată că o secţiune a tramvaiului e împinsă de altă secţiune, expresie care - deşi ai pus-o în ghilimele - este o fantezie care denotă că nu ştii cum se comportă un vehicul în curbă. (...)

Am pus-o în ghilimele și am ilustrat un fenomen, nu am încercat și nici nu încerc să explic tehnic fenomenul pentru că îmi depășește competențele și nu acesta e rolul ilustrării.

andrei11 wrote here:
V-am sugerat că acest aspect - comportarea tramvaiului în curbă - este pe deplin stabilit / calculat  şi în orice moment se cunoaşte orice punct al tramvaiului pe ce raze se deplasează

Nu a pus absolut nimeni la îndoială acest lucru și nu acesta e obiectul discuției.

andrei11 wrote here:
Continuaţi cu împinsul secţiuniloir şi o să vă atrag atenţia de fiecare dată că folosiţi un termen inventat de voi şi-l folosiţi ca şi un termen tehnic

Nu am inventat niciun termen (vezi ghilimelele pe care chiar tu le-ai observat) și cu atât mai mult nu am servit această informație pe post de termen tehnic. Pe tine te-a supărat o exprimare poate nefericită din partea mea. În rest, tu inventezi...

andrei11 wrote here:
Eu ştiu anumite aspecte tehnice pentru că sunt inginer şi gândesc, n-am făcut facultatea de transporturi, deci nu am făcut acel curs.

Un argument tendențios care nu are alt rol în afară de a "arăta mușchii". Deci eu nu sunt inginer și nu gândesc, pe cale de consecință. Se întâmplă doar să te înșeli în ambele privințe. Nici eu n-am făcut facultatea de transporturi și nu cunosc acel curs. Bun. Ce facem? Am umplut o pagină de forum ca să ajungem la acest statement. Am zis că sunt interesat să continui discuția, dar nu dacă așa se pune problema...

@andrei11 acest forum nu este destinat exclusiv inginerilor si pe cale de consecinta  nu putem pretinde ca toate mesajele sa fie "ingineresti". Nu este nevoie sa te iei de nimeni care foloseste termeni ne-ingineresti, ar fi un elitism inutil in comunitate noastra.

Eu nu sunt interesat să continui discuţia pentru că nu mă pasionează problema.
Trebuie avut în vedere următoarele:
1) În orice moment orice punct al tramvaiului prin calcul se poate ştii unde este într-o curbă, adică pe ce raze se deplasează.
Razele respective depind de doi factori:
a) Raza medie a curbei respective ( care este linia mediană - imaginară - între cele două şinii )
b) Distanţa punctului respectiv faţă de articulaţia care prinde boghiul de carcasa tramvaiului. În principiu articulaţia respectivă se găseşte fix pe raza medie.
Concluzie :
Tipul acela de tramvai se comportă absolut normal  în curba respectivă. Punctul extrem al tramvaiului ( care "iese" cel mai mult din gabaritul liniei drepte ) se află în punctul de legătură al celor două secţiuni ale tramvaiului  sau în extremitatea vagonului. Mai trebuie ştiut - habar n-am - cum sunt legate cele două secţiuni ale tramvaiului.
Mie acum îmi vin în minte două tipuri de legătură, dar pot fi mai multe. De exemplu la Otokarele articulate este un al treilea tip de prindere al  semiremorcii faţă de "autobuzul mamă"
Costin, am înţeles, dacă s-a simţit cineva ofensat îmi cer scuze oficial şi public.  
Voi încerca să mă exprim mai diplomat.

@andrei11 cred că acum îmi este clar de unde te-ai "enervat". Ce ai prezentat este absolut corect, dar există o presupunere greșită care îți dă calculele peste cap. Presupunerea că boghiul este fix. Sau mai bine zis, că boghiul este aliniat cu segmentul.

Acest lucru e fals. Îl rog pe @punmeister să confirme cât poate pivota boghiul unui Imperio / Combino / Avenio. Chit că unghiul este foarte mic, dacă îl înmulțești cu 9 metri cât e lungimea segmentului, obții o deviere sesizabilă. Acea deviere nu apare în curba propriu zisă, când toate segmentele circulă pe o traiectorie curbilinie, ci când tramvaiul iese din curbă și se redresează. Te rog să te uiți atent la imaginea atașată de mine mai sus. Despre acel fenomen este vorba în discuție și nu se înscrie în scenariul descris de tine (care este absolut corect de altfel, dar bazat pe o presupunere greșită).

Sper să nu mă înșel!

Pivoteaza la 4.5 grade.

Nu era vorba de doar 1.5 grade?

In plus,  cu boghiu la mijloc ul vagonului,
pivotarea afecteaza doar jumatate distanta deci cca 4.5m.

Daca mai stiu matematica asta inseamna o deviere/abatere maxima de 12 cm la capetele vagonului.

Fiţi mai expliciţi faţă  de un afon pentru că pe net nu dau de un articol care să mă lămurească cât de cât.
Adică cum pivotează la 4,5 grade ?
Ceea ce observ la aceast desen:
a) Boghiul este practic la mijlocul secţiunii.
b) Cum mă aşteptam, pantograful are punctul de prindere deasupra boghiului.
______________
Acum indiferent ce înseamnă acest lucru, că pivotează la 4,5 grade, nişte lucruri sunt limpezi, şi anume:
- Extremităţile tronsonului respectiv faţă de boghiu în curbe are excentrităţile cele mai mari faţă de punctul teoretic unde se măsoară razele.
- Roţile boghiului sunt tot timpul  pe şine  
- Legătura structura tramvaiului / boghiu este una fixă. A. da, poziţia relativă se modifică şasiu faţă   de boghiu dar legătura lor este sau pe rulmenţi sau prin intermediul altor tipuri de articulaţii, habar n-am, nu  ştiu, nu mă pricep.
Deci dacă aveţi disponibilitatea respectivă cine faţă de cine pivotează 4,5 grade ?
Vă referiţi cumva la aceste unghiuri ?  Desenul este luat din forum.