Prea cunoscutele #46 și #55 au fost convertite la URAC în anul 2004 cu scopul de a servi nevoile persoanelor cu dizabilități, de regulă doar la ”cerere” (de asemenea, există și foarte puține fotografii cu ele la ”treabă”). Aveau câte 8 locuri iar urcarea/coborârea se realiza cu ajutorul unui lift instalat doar la ușa 3, dar se pare că nu au apucat să se amortizeze investițiile de au fost practic casate abia după jumătatea anului 2018, deși aveau actele ”pregătite” încă de prin anul 2011.

Povestea lor se știe, s-a încheiat acum câțiva ani. Fabricate în 1993, au circulat în regim normal cu călători cel mai mult pe liniile 123, 133, 312 și 313 iar după retragere au stat în conservare în autobaza de provenienta, adică Ferentari, find ”norocoase” să nu ajungă în Pipera precum autocarele care s-au tăiat la foarte scurt timp. Au fost duse în autobaza Giurgiului pentru ridicare abia prin vara anului 2018.

55 la 2 ani după modificare.
Autor: Man And Cat


55 (și 46) la odihnă în autobaza Ferentari la începutul lunii iulie 2014. Nu mai am poza salonului și a bordului... Autobuzele dpdv estetic se prezentau 99% complete.

46 abia convertit, când se făcea prima urcare a persoanelor cu dizabilități în anul 2005.
Sursa: (din cartea unui prieten) Transportului Public de Suprafață din București/arhiva RATB.