De cam un an se extinde digul de nord al portului cu 1000 de metri.

Operatiunea consta in utilizarea de utilaje grele pt transportarea pietrelor mari si mici de la uscat de la o cariera si in zona portului unde se toarna stabilopozi si acropozi pt intarirea digului. Din port materia prima si prelucrata se incarca pe barje, care acestea sunt remorcate in stil clasic sau la ureche de remorchere spre digul de nord al portului.

Navele din Ucraina sunt scutite de la plata tarifelor pentru servicii portuare în România. Linie specială pentru containere pe ruta Constanța – Giurgiulești (Republica Moldova)

Creșterea capacității de operare în Portul Constanța, scutirea navelor din Ucraina de la plata tarifelor pentru servicii portuare sau o linie specială de containere între Constanța și Giurgiulești (Republica Moldova) pentru mărfurile cu destinația Ucraina sunt câteva dintre măsurile concrete pe care România le-a luat în contextul invaziei ruse din țara vecină, spune ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Marți, Grindeanu a avut o videoconferință la care au participat Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayyem, și Andrei Spînu, omologul său din Republica Moldova, pentru a discuta și despre următoarele măsuri: liberalizarea transportului rutier de mărfuri din Ucraina și Republica Moldova pe teritoriul UE, includerea în coridorului TEN-T Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee a secțiunilor rutiere și feroviare TEN-T de pe teritoriul României, care asigură conexiunea cu Ucraina și Republica Moldova și o hartă interactivă pentru transportatorii de mărfuri.

„De la începutul invaziei ruse în Ucraina , infrastructura românească, portuară, feroviară, rutieră sau aeriană oferă căi vitale de transport pentru tranzitul bunurilor și materiilor prime necesare. Am subliniat implicarea României prin suplimentarea constantă a transportului feroviar de marfă și asigurarea transpunerii și transbordarea vagoanelor, precum și circulația continuă și cu prioritate a acestora.

– Liberalizarea transportului rutier de mărfuri pentru Republica Moldova și Ucraina pentru toate categoriile de mărfuri (direct, tranzit, țară țerță) reprezintă o altă variantă pe care o oferim.
– Creșterea capacității de operare a Portului Constanța reprezintă un sprijin major pentru fluxurile de mărfuri care vin dinspre Ucraina, prin Republica Moldova.
– Tranzitul facil al produselor agricole pe coridorul Siret-Constanţa, reprezintă un alt ajutor pe care îl oferim în aceste momente atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova
– Navele cu pavilion ucrainean beneficiază de acces rapid în porturile românești și sunt scutite de la plata tarifelor serviciilor portuare.
– Mărfurile care au destinația Ucraina, în special containerele, sunt primite și descărcate în porturile noastre, iar pentru transferul acestora a este pusă la dispoziție inclusiv o linie de containere pe relația Constanța – Giurgiulești (Republica Moldova).
– Urmează să implementăm o hartă interactivă pe teritoriul României destinată transportatorilor de marfă.” a transmis Grindeanu.
Pentru a crește capacitatea de operare și procesare a celui mai important port de la Marea Neagră, Ministerul Transporturilor a început degajarea liniilor de tren, aproximativ  700 de vagoane vechi de la CFR marfă blocând jumătate din rețeaua feroviară din port. Însă mutarea este dificilă pentru că, pentru 400 de vagoane deplasarea pe șine este imposibilă din cauza liniilor degradate și chiar a ,,copacilor care au crescut prin vagoane”, după cum preciza Grindeanu într-o emisiune la B 1 TV.
În privința liberalizării pentru transporturile din Ucraina și Republica Moldova, Comisia Europeană a cerut Consiliului UE să aprobe începerea negocierilor pentru acorduri cu cele două țări. Vor fi recunoscute în UE inclusiv permisele de conducere din Ucraina, a transmis comisarul Adina Vălean.
„Acordurile cu Ucraina și Moldova presupun liberalizarea parțială a transportului rutier pentru transportatorii din aceste țări. Acest lucru va permite Ucrainei să transfere mărfurile de export de pe rutele maritime – indisponibile în prezent din cauza blocării de către Rusia a porturilor ucrainene din Marea Neagră. Blocarea acestor porturi a afectat negativ și Moldova, care a pierdut rutele de transport prin Ucraina pentru propriile exporturi și a cărei economie a fost puternic afectată de războiul din Ucraina. Propunerea noastră va oferi o soluție imediată pentru economiile acestor două țări. Propunerea include, de asemenea, clauze privind recunoașterea permiselor de conducere ucrainene și a certificatelor de competență profesională”, a declarat comisarul european.

Au fost identificate soluții rapide pentru blocajul tirurilor din Portul Constanța!

În urma discuțiilor, de astăzi, dintre delegația Ministerului TransporturiIor și directorul general al Portului Constanța, Florin Goidea, cât și în urma deplasării în teren, s-au identificat două suprafețe în interiorul Portului care pot fi utilizate ca spații de parcare pentru tiruri în vederea defluirii traficului.
Mai mult, s-a luat decizia ca, săptămâna viitoare, managementul Portului să prezinte un calendar asumat pentru realizarea unui Studiu de Fezabilitate având ca scop dezvoltarea unei parcări de capacitate mare (de peste 800 de locuri) în exteriorul Portului.
Aștept o mobilizare și o execuție cât mai rapidă pentru realizarea acestor lucrări!

N-am înţeles, şi dacă le amenajează o parcare de n locuri nu se mai aşteaptă 24 de ore la descărcare ? Sau în parcare găsesc şi ei un WC, duş, Restaurant cu autoservire, etc  ?

Exact, plus ca poti sa stai in parcare pe pauza fara sa iti faci griji ca se termina programul.

ROMÂNIA, TE IUBESC! - PORT LA MAREA NEPĂSARE

Cica "liniile sunt perfect practicabile" ...

 Cateva date istorice privind portul maritim Constanta, gasite, in mare parte, in "Almanahul marii", din anul 1989.

   In anul 1857 firma britanica „Danube and Black Sea Railway Company ltd.” obtine, de la guvernul otoman, concesiunea realizarii cai ferate Cernavoda- Constanta si a portului maritim Constanta. Ambele lucrari sunt terminate in octombrie 1860. Portul avea o suprafata de 4 hectare, era adanc de 5,20 metri, si avea ca adapost un dig de 20 metri.
   Primul acces feroviar a portului Constanta a fost asa-numita "linie in zig-zag", care facea legatura dintre vechea statie de cale ferata Constanta (care era situata pe locul unde astazi se afla "Casa Alba"- prefectura judetului si primaria municipiului Constanta) si portul Constanta.

  Dupa intrarea Dobrogei in cadrul Romaniei, in 1878, portul Constanta devine principala poarta de acces a marfurilor romanesti spre restul lumii.
     
  Inca din 1881 inginerul sef al Comisiei Europene a Dunarii, Charles Hartley, a fost rugat sa intocmeasca proiectul unui nou port la Constanta. Prezentat la 10 noiembrie 1881, acest proiect reclama o cheltuiala de 21.500.000 lei-aur, astfel ca s-a cerut si avizul renumitului hidraulician O.Franzius, directorul portului german Bremen, care propune diverse modificari.
    In 1886 se apeleaza si la Voisin-Bey, directorul lucrarilor Canalului de Suez, dar toate aceste proiecte nu au corespuns asteptarilor, asa ca sunt solicitati si inginerii romani. Planurile definitive sunt elaborate in 1888 de un serviciul special infiintat, pe langa compartimentul hidraulic, condus de inginerul I.B.Cantacuzino, care avea consilier pe A.Guerard, directorul portului francez Marsilia.
   Lucrarile la portul modern Constanta incep la 16/28 octombrie 1896, cand a avut loc solemnitatea asezarii primului bloc de piatra in digul de larg. Dar si planul lui I.B.Cantacuzino a suferit modificari, chiar in timpul executarii lui, modificari aduse de inginerii Gheorghe Duca si Anghel Saligny.
    Constructia inceputa de antrepriza franceza inainta insa foarte greoi si a costat peste 15.000.000 lei-aur. Ca urmare a unui proces rasunator, in care antrepriza franceza „Adrian Hallier si Distz Monin” a fost aparata de H.Poincare (viitorul presedinte al Frantei) survine falimentul. In 1899 lucrarile sunt preluate de statul roman si incredintate lui Anghel Saligny, care foloseste, pentru prima data in lume, betonul armat la constructia silozurilor.
   In fine, la 29 septembrie 1909, era dat in exploatare portul modern Constanta, dotat cu : 6 dane si cheuri de beton-armat, prevazute cu linii ferate, magazii, silozuri de cereale, rezervoare pentru produse petroliere, macarale, etc, dar si cu un nou far.
   In anul 1911 in portul Constanta s-au incarcat si descarcat 1.400.000 tone de marfuri.

   Pentru accesul feroviar spre portul Constanta este executat un tunel si o noua cale ferata, care se ramifica din statia Palas. Acesta a fost executat la sfarsitul secolului XIX (incepand din 1896) si are o lungime de cca 500 m. In anul 1992, ca urmare a unor inundatii, tunelul si calea ferata care-l strabate devin inutilizabile.

  Intre anii 1905- 1910 este executata si cladirea denumita "bursa veche", dupa planurile arhitectului Victor Stefanescu, in stil "art deco".

  In perioada interbelica portul Constanta cunoaste unele modernizari si este extins.  In perioada interbelica sunt construite: elevatoarele de cereale,  noi docuri, un nou sediu pentru administratia si capitania portului si a unei burse de marfuri si incepe sa fie amenajat un port militar la Mangalia.
 In anul 1937 capacitatea portului Constanta era de 6.200.000 tdw.

  Intre anii 1930- 1935 este construita asa-numita cladire a "garii maritime" din portul Constanta, unde astazi este sediul "Administratiei Porturilor Maritime".
 Tot in perioada interbelica este construita si cladirea denumita "bursa noua".

   In anul 1939, "Serviciul Maritim Roman" avea  în dotare : 4 vase de pasageri, 1 vas mixt, 4 cargoboturi mici şi 3 cargoboturi mari şi mijlocii.
   In privinta flotei maritime romanesti, aceasta insuma in 1938 un numar de 25 de vapoare sub pavilion romanesc, insumand o capacitate totala de 120.000 tdw. Aceste mijloace nu asigurau decat transportul unei cantitati reduse de marfuri, deoarece statistica anului 1938 indica operarea in porturile romanesti a 2.965 de nave maritime (cu o capacitate de peste 5.000.000 tdw) si a 36.000 de nave fluviale (cu o capacitate de 15.500.000 tdw).

  Portul Constanta este partial distrus in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

  In toamna anului 1964 incepea vasta lucrare de modernizare a portului maritim Constanta, incheiata in 1982. Astfel, actualul port Constanta are o suprafata de 722 ha, fiind deservit, in 1989, de 30.000 de angajati, iar procentul de mecanizare a operatiunilor din port era de 90%.
 In 1976 era dat in exploatare terminalul de containere din portul Constanta, construindu-se si un nou far maritim.
 De asemenea, portul Constanta este dotat si cu instalatie radar. Capacitatea maxima a navelor ce pot acosta in portul Constanta este de 165.000 tdw.
 In 1961 este inaugurat actualul far maritim din Constanta, care inlocuieste vechiul far, realizat in anii 1858- 1860.

  In 1984 este inaugurat canalul navigabil Dunare- Marea Neagra, iar, la sfarsitul anilor 80, erau terminate, in mare parte, lucrarile de extindere spre sud a portului Constanta (extindere spre sud care uneori este denumita "portul Constanta Sud Agigea").
  In anul 1988 este inaugurat si terminalul ferry-boat, Romania avand doua nave maritime, de tip "ferry boat".

  Pentru accesul feroviar spre portul Constanta este construita (la inceputul anilor 70) calea ferata Palas- Ram. Post Medeea- Constanta Ram. 3- Constanta Ram. Vii- Constanta Port, linie care va fi ulterior dublata, electrificata si echipata cu BLA.
  In 1988 este data in exploatare si linia de cale ferata HM Agigea Ecluza-  Constanta Port Terminal Ferry Boat, de asemenea electrificata.

  In prezent portul Constanta este deservit de doua statii de cale ferata (apartinand CFR-SA):
-Statia CFR Constanta Port, cuprinzand doua grupe (A si B)
-Statia CFR  Constanta Port Terminal Ferry Boat

  In iulie 2013 portul Constanta este legat si printr-o autostrada, prin finalizarea ultimului tronson al autostrazii "A4" (care are rolul si de "centura ocolitoare" a municipiului Constanta).

Spre deosebire de porturile olandeze la Atlantic Constanta nu e adaptat la transconteiner care e sistemul modern de transport naval, a ramas in principal pe transportul in vrac…mult mai ineficient, dovada cozile interminabile de tiruri cu cereale ucrainiene.

Are si Constanta un mic terminal de containere dar terminalul principal este in Agigea(acum daca Agigea este inclus in Constanta este alta discutie).
Vagoanele dedicate cerealelor gen Uagps/Tagps circula si in tarile civilizate existand instalatii specializate pentru incarcarea/descarcarea acestor garnituri cu eficienta foarte mare, lafel si cu vapoarele vrachiere, nu cred ca este eficient sa cari cerealele in container.

Există un singur port Constanţa care include şi Agigea.

Portul Agigea se numeste Constanta Sud, problema e ca nu ai legatura interna intre cele doua parti ale portului si din cauza asta apar o gramada de probleme logistice.

9 august 2023, se deschide circulației rutiere obiectivul realizat în cadrul proiectului „Extinderea la 4 benzi a drumului de circulației existent între Poarta 10 și Poarta 10 bis“, investiție finanțată din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM).
Valoarea contractului de finanțare este de 59.923.500 lei, inclusiv TVA (12,69 milioane euro), din care: fonduri europene 42.840.425 lei, buget de stat 16.931.350 lei și contribuția Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA, 151.725 lei.
În cadrul proiectului, s-au construit: un drum cu 4 benzi de circulație cu o lungime de 982 metri, în incinta portului, un sens giratoriu adaptat la un trafic semnificativ de vehicule lungi cu remorci sau semiremorci și două bretele de acces care reprezintă punctul de conexiune pe fiecare sens de circulație de acces intrare sau ieșire pe la Poarta 10 bis. Poarta 10 bis face conexiunea directă a portului Constanța cu podul rutier peste CDMN de la km 0+540 și cu autostrada A4, aceste obiective având 4 benzi de circulație, fapt pentru care a fost necesară extinderea la 4 benzi a drumului de legătură dintre porțile 10bis și 10.
Finalizarea proiectului „Extinderea la 4 benzi a drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10” contribuie la modernizarea infrastructurii portuare în vederea manipulării unui volum crescut de marfă, în condiții competitive, modernizarea și fluidizarea drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10 care să reducă timpul de tranzitare al autovehiculelor către porțile de acces ale portului Constanța, în condiții de siguranță.
„Investiția crește eficiența operațiunilor de încărcare – descărcare a mărfurilor care sosesc sau părăsesc portul Constanța pe cale rutieră și susține o creștere a capacității infrastructurii prin posibilitatea de a opera un volum mai mare de marfă într-un timp mai scurt“ a declarat Florin Vizan, directorul general al CN APM SA.
Contractul pentru proiectare și execuție a fost atribuit, în urma unei proceduri de licitație deschisă, asocierii SC Acvatot SRL & SC OMNI CONSTRUCT LOGISTIC SRL & SC SIRIUS PROIECTARE STUDII SRL & SC DIMEX-2000 COMPANY SRL. Valoarea contractului este de 33.686.881,60 lei, fără TVA, durata de execuție a lucrărilor este de 24 luni, din care 4 luni sunt rezervate proiectării. Contractul de supervizare a fost încheiat cu TPF Inginerie, valoarea fiind de 1.100.000 lei fără TVA.

Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții ”Master planul infrastructurii rutiere și de acces a Portului Constanța – extinderea, modernizarea și reabilitarea drumurilor și pasajelor din Portul Constanța”

Scurtă descriere

Pentru realizarea obiectivului de investiții, sunt prevăzute lucrări la următoarele obiective:

Zona 1: Zona Constanța, Aria 1: Port Vechi
Pasaj Poarta 3:
- lucrări de reparații la nivelul suprastructurii;
- lucrări de reparații la nivelul infrastructurii;
- lucrări de reparații la nivelul elementelor căii;
- lucrări de reparații la nivelul racordărilor cu terasamentele.

(Drum Stadion Pompieri Militari) Drum cămin Poarta 2 - Consal TRADE Pompieri demolare / desființare structură existentă + structură rutieră nouă (SRN) flexibilă  
Drum cămin Poarta 2 – Clădire SCHENKER ranforsarea structurii existente  
Drum Poarta 3 bis – Poarta 5 Tr. I  ranforsarea structurii existente
Drum Poarta 1 – Poarta 1 bis, pe interior ranforsarea structurii existente

Zona 1: Zona Constanța, Aria 2: Port Nou
Drum 4b: Drum acces pe Mol V, către Danele 78-79 demolare / desființare structura existentă + SRN flexibilă
Drum 4e: Rampa acces pasaj la rădăcina molurilor III, IV, V, către Minmetal demolare / desființare structură existentă + SRN flexibilă.
Drum 4f: Rampa acces pasaj la rădăcina molurilor III, IV, V, către Dana 64 – Mol V ranforsarea structurii existente
Drum 4g: Rampa acces pasaj la rădăcina molurilor III, IV, V, către Dana 53 – Mol IV (FRIAL-CHIMPEX) ranforsarea structurii existente
Drum 8a: Drum de acces pasaj Poarta 5, către Danele 31 – 33 – Mol I (TERMINAL CEREALE USA) demolare / desființare structură existentă + SRN flexibilă
Drum 9: Drum acces radacina Mol II – Mol III, Petromar – Socep – Umex ranforsarea structurii existente

Drum „Deviere Drum 6”
km 0+000 - km 0+680 demolare / desființare structură existentă + SRN flexibilă
km 0+680 - km 1+416 ranforsarea structurii existente

Drum supraveghere perimetral Tr.I – Poarta 5 – Poarta 6 SRN flexibilă

Drum Poarta 3 bis – Poarta 5 Tr. II ranforsarea structurii existente

Zona 1: Zona Constanța, Aria 3: Fluvio-maritimă
Drum 10a: Drum de acces dinspre drumul Poarta 7 – Poarta 6 către Incinerator – Comvex demolare / desființare structură existentă + SRN flexibilă
Drum 10 b: Drum de acces Incinerator ranforsarea structurii existente
Drum 13 a: Drum de acces Pasaj CF linie Comvex – Danele 100 – 101 SRN flexibilă
Drum 13 b: Drum de acces Pasaj CF linie Comvex – Danele 102 – 103 ranforsarea structurii existente
Drum 10: Drum de legătură Poarta 6 – Poarta 7 ranforsarea structurii existente
   
Pasaj Poarta 6
- lucrări de reparații la nivelul suprastructurii;
- lucrări de reparații la nivelul infrastructurii;
- lucrări de reparații la nivelul elementelor căii;
- lucrări de reparații la nivelul racordărilor cu terasamentele.

Drum supraveghere perimetral Tr.II – Poarta 8 – Poarta 9 SRN flexibilă
Drum Dana 98 - Dana 101 SRN flexibilă
Drum ocolitor D100 - D103 SRN flexibilă

Zona poarta 8 – operatori economici EMS și COMVEX SRN flexibilă

Zona tampon în proximitatea drumurilor 10, 10a și 10b (platformă pentru staționarea vehiculelor în așteptarea intrării la terminalele operatorilor economici) SRN fixă

Pasaj peste CF și drumuri locale în zona Poarta 8
- lucrări de reparații la nivelul suprastructurii;
- lucrări de reparații la nivelul infrastructurii;
- lucrări de reparații la nivelul elementelor căii;
- lucrări de reparații la nivelul racordărilor cu terasamentele.

Zona 1: Zona Constanța, Aria 4: Agigea

Drum de acces Poarta 10 - Pasaj CF Romtrans ranforsarea structurii existente
Drum de acces Mol IS – Romtrans, din drumul de acces Poarta 10 ranforsarea structurii existente
Drum acces Incinta CSCT până la parcare TIR-uri ranforsarea structurii existente
Pasaj rutier denivelat “Vasile Pistolea”
- lucrări de reparații la nivelul suprastructurii;
- lucrări de reparații la nivelul infrastructurii;
- lucrări de reparații la nivelul elementelor căii;
- lucrări de reparații la nivelul racordărilor cu terasamentele.

Zona 2: Zona Midia
Drum industrial de acces de la DJ226 spre danele 1-8 ale Zonei Midia (zona Midia) ranforsarea structurii existente
Drum intersecție drum industrial cu Cheu propus zona MIDIA (zona Midia) SRN flexibilă

Sisteme inteligente de transport
Sistem dinamic de informare a participanților la trafic
Sistem de supraveghere video a traficului rutier și pietonal
Sistem pentru identificarea și interpretarea condițiilor atmosferice
Sistem pentru cântărirea în miscare și clasificarea vehiculelor
Sistem de tele-comunicații
Sistemul de iluminat stradal – cu telegestiune
Centrul de comandă și control
Sistem de management al parcării
Aplicație pentru gestionarea accesului în Portul Constanța

Soluții de iluminat public exterior
Drumurile proiectate în incinta Portului Constanța sunt încadrate din punct de vedere luminotehnic, al nivelului de iluminat asigurat, în clasele de iluminat M4 și, respectiv, M5.
In zonele în care drumurile intersectează liniile CF existente, continuitatea rețelei de iluminat se va asigura numai prin foraj subteran dirijat.
În clădirea nou propusă pentru găzduirea unui nou centru de comandă și control, situată în zona Porții 3 bis la bifurcația celor două artere de circulație rutieră din zonă, în dispeceratul energetic, pe o stație de lucru nouă se va instala aplicația de telegestiune.  Aplicația va fi de tip cloud și va putea fi accesată de mai mulți clienți cu drepturi acordate de CN APM SA Constanța, conform solicitărilor.
Telegestiunea se realizează prin administrarea fiecărui corp de iluminat prin comunicație GSM.

Soluții de scurgere ape
Pentru colectarea apei pluviale de pe suprafața carosabilă a drumurilor se prevăd rigole carosabile și guri de scurgere pozate la marginea acostamentului/bordurii, din care apa pluvială va fi deversată într-un sistem nou de canalizare îngropat sau în rețeaua existentă. Se propune sistemul de colectare de canalizare cu tuburi PER CLASA B, cu cămine de vizitare dispuse conform standardelor, la maximum 60 m unul de celălalt.

Lucrări hidrotehnice necesare realizării drumului nou Dana 98 – Dana 101
– soluție cu dig –
Închiderea danei maritime prin prelungirea acesteia cu 165m
Realizarea unui teritoriu portuar de cca. 21682 mp

Lucrări de consolidare
Pe drumul perimetral dintre Porțile 5 și 6 ale portului Constanța - zona Constanța, în vederea asigurării stabilității platformei rutiere sunt necesare următoarele lucrări:
Profil tip 1– Zid de sprijin debleu din beton armat ancorat
Profil tip 2 – Zid de sprijin rambleu din beton armat

Lucrări de construcții civile
Clădire centru de comandă și control – P+1, suprafață construită Sc = 446,00mp, suprafață desfășurată Sd = 803,00mp.
Clădire toalete - spațiu servicii - suprafață construită Sc =104,90 mp, suprafață utilă Su = 71.81 mp