link
Anul 1960

Interesant ca Pasajul Basarab era in plan inca din ‘60...

Bucharest  All Times
Adrian Nicolae Stan  ·
Institutul Politehnic Bucuresti
Într-un top 10 al celor mai interesante clădiri desenate şi ridicate în perioada comunistă, apare şi complexul de clădiri destinat instituţiei cunoscute sub denumirea de Institutul Politehnic Bucureşti. Acest complex a fost proiectat de Institutul Proiect-Bucureşti şi a fost ridicat începând cu mijlocul anilor 1960 pe un amplasament care fusese ocupat către sfârşitul anilor 1940 de o sumă de plantaţii horticole, în zona fostelor moşii ale familiei boierilor Grozăveşti.
Adresa oficială a complexului este Splaiul Independenţei 313, în proximitatea noului complex al căminelor studenţeşti. În perioada de început a lucrărilor de construcţie a noului complex, Institutul Politehnic a primit numele lui Gh. Gheorghiu-Dej, în memoria preşedintelui Consiliului de Stat decedat în primăvara anului 1965.
Succesiunea de evenimente care a condus la alegerea amplasamentului nu este documentată în mod oficial, însă unele amintiri personale publicate într-un volum de memorii rememorează o întâmplare legată de destinul acestui complex proiect arhitectural.
Nucleul de la care s-a dezvoltat acest complex cuprinde trei corpuri de clădire : corpul R (Rectorat) şi corpurile pentru învăţământ general : corpul AN şi corpul BN. Aceste trei corpuri au fost inaugurate în mod oficial în mai multe faze succesive începând cu iulie 1969 şi continuând cu anii 1970-1971. Litera N semnifică un corp de imobil nou ; la momentul deschiderii celor trei localuri noi din Grozăveşti existau corpurile A şi B în complexul istoric al Şcolii de Poduri şi Şosele din strada Gh. Polizu. Corpul R conţine birourile aferente conducerii didactice şi administrative a Institutului, precum şi sediile catedrelor fără laboratoare.
Corpul AN este structurat pe două nivele : nivelul inferior - parterul conţinând amfiteatre, printre care există cel mai spaţios amfiteatru din complex, şi nivelul superior - etajul conţinând săli de seminar (având câte 24 de locuri fiecare). În corpul AN subsolul destinat iniţial vestiarelor individuale este utilizat în prezent de atelierul de multiplicare a lucrărilor interne (fosta "litografie" a I.P.B.).
Corpul BN cuprinde săli având diferite destinaţii : două amfiteatre, mai multe săli de curs şi săli de laborator pentru disciplinele de învăţământ general (Fizică şi Mecanică teoretică), precum şi atelierele pentru proiecte şi desen tehnic, la care se adaugă birourile pentru cadre didactice. La parter, în zona de conexiune cu corpul AN există o serie de cabinete pentru studiul limbilor străine. Sub pantele celor două amfiteatre a existat o zonă de vestiare şi depozitare cu dulapuri individuale pentru studenţi, care este ocupată în prezent de două sedii principale ale bibliotecii (biblioteca tehnică T şi biblioteca de cultură generală M - Marxism - construită pe baza unui fond de cărţi destinat învăţământului politico-ideologic).
Includ mai jos câteva fotografii publicate în perioada construcţiei celor trei corpuri din faza iniţială a proiectului (anul 1965), care ilustrează două vederi asupra machetei cu planul de dispunere a corpurilor de clădire în spaţiul noului complex al Institutului Politehnic.
Din aceste fotografii rezultă faptul că a existat o serie lungă de variaţii majore între macheta prezentată în 1965 şi realitatea edificată, chiar din primele faze ale acestui proiect complex, a cărui realizare completă s-a întins pe o perioadă de mai bine de 10 ani.
Sursa: Locuri in Bucuresti..., ... si istorii despre ele
Aici

Ultimele adaugiri ale fazei intiale au avut loc in 1985 prin construirea noului corp al catedrei de Masini Hidraulice si Mecanica Fluidelor (corp EL, tronsoane a, b si c) si unele ateliere de la Facultatea de mecanica. Dupa 2000 a fost finalizat sediul Bibliotecii centrale UPB, cele 2 turnuri de la bulevardul Iuliu Maniu (dupa 2011) si o noua sala multifunctionala (2017), aceasta din urma "trantita" pe generosul spatiu verde dintre corpul BN si Biblioteca, astupand perspectiva catre corpul facultatii IMST. In perioada 1972-1980 se dau in functiune corpurile facultatilor de Metalurgie, Transporturi, Mecanica, TCM, Energetica, Electrotehnica, Motoare termice, Mecanica Agricola. Odata cu constructia laboratorului de tehnica tensiunilor inalte s-a realizat o retea-macheta (astazi nu stiu daca mai este functionala) - cand se faceau experimente, pe gardul laboratorului erau aprinse lumini de avertizare.

Facebook - Caleidoscop

Monumentul Regimentului 9 Vânători de Gardă „Regele Alexandru I al Iugoslaviei” a fost dezvelit la 22 mai 1931 în cartierul Cotroceni și este opera sculptorului Spiridon Georgescu. La expoziția dedicată Armatei Române din anul 1919, Spiridon Georgescu a participat cu două machete: „Capturarea unui tun” și „Avântul”, ultima fiind ridicarea la scară a actualului monument ce poate fi văzut într-un mic scuar de la podul peste Dâmbovița de la Cotroceni.  
Cunoscut sub numele de Statuia Infanteristului, monumentul prezintă un soldat pe câmpul de luptă angajat în lupta „corp la corp”, încercând să lovească inamicul cu arma. Soclul avea în partea inferioară o placă inscripționată din bronz, iar deasupra acesteia vulturul cu aripile desfăcute, simbol pe care îl regăsim pe foarte multe monumente dedicate eroilor din Primul Război Mondial. Soclul a suferit în timp modificări având astăzi alt aspect, placa din bronz și decorația din partea superioară dispărând.
După cum poate fi văzut din imaginea alăturată, care face parte din Colecţia Fotografii şi cărţi poştale a Muzeului Municipiului Bucureşti, în perioada interbelică Monumentul Regimentului 9 Vânători de Gardă „Regele Alexandru I al Iugoslaviei” era un punct central în cadrul peisajului Cotrocenilor. În prezent însă, monumentul este ecranat de o stație de carburant.
Cezar Petre Buiumaci, muzeograf, Secția Istorie, #MMB

Facebook - Caleidoscop

Monumentul Regimentului 9 Vânători de Gardă „Regele Alexandru I al Iugoslaviei” a fost dezvelit la 22 mai 1931 în cartierul Cotroceni și este opera sculptorului Spiridon Georgescu. La expoziția dedicată Armatei Române din anul 1919, Spiridon Georgescu a participat cu două machete: „Capturarea unui tun” și „Avântul”, ultima fiind ridicarea la scară a actualului monument ce poate fi văzut într-un mic scuar de la podul peste Dâmbovița de la Cotroceni.  
Cunoscut sub numele de Statuia Infanteristului, monumentul prezintă un soldat pe câmpul de luptă angajat în lupta „corp la corp”, încercând să lovească inamicul cu arma. Soclul avea în partea inferioară o placă inscripționată din bronz, iar deasupra acesteia vulturul cu aripile desfăcute, simbol pe care îl regăsim pe foarte multe monumente dedicate eroilor din Primul Război Mondial. Soclul a suferit în timp modificări având astăzi alt aspect, placa din bronz și decorația din partea superioară dispărând.
După cum poate fi văzut din imaginea alăturată, care face parte din Colecţia Fotografii şi cărţi poştale a Muzeului Municipiului Bucureşti, în perioada interbelică Monumentul Regimentului 9 Vânători de Gardă „Regele Alexandru I al Iugoslaviei” era un punct central în cadrul peisajului Cotrocenilor. În prezent însă, monumentul este ecranat de o stație de carburant.
Cezar Petre Buiumaci, muzeograf, Secția Istorie, #MMB
O fotografie recentă de pe Podul Cotroceni

Articolul
Inaugurarea Stadionului Filaret - un proiect pentru echipa de fotbal a Fabricii de Chibrituri
La sfârșitul anului 1929 se inaugurează un stadion mic, de cartier, în zona Filaret - strada Veseliei. Pentru proiect este ales arhitectul Tascu Ciulli.
Acesta schițează un stadion cu o singură tribună cu aproximativ 300 de locuri, realizat în stil art deco. Pe acest stadion avea să joace echipa Fabricii de Chibrituri. Proiectul a fost finațat de Ministerul Muncii, ministru fiind Stavri Cunescu.
Se pare că atât stadionul cât şi tribuna există şi la ora actuală.

Stadionul apartine (sau apartinea) de fabrica Electromagnetica. Baza este utilizata si in prezent, FC Rapid desfasurand antrenamente aici (in lipsa unei baze dedicate si a stadionului Giulesti).

Facebook Bucuresti - Sectorul 5

Calea 13 Septembrie -Bucuresti
intersectia cu Soseaua Panduri si Bulevardul Tudor Vladimirescu - mai 1986

Avem în  intersectie un 3 care se indreapta spre Panduri (ocolea pe la Leu, Gara de Nord ca sa iasa din nou in Berzei si mai departe pe traseul lui pana la Scanteii. Drept inainte pe 13 Septembrie nu mai circula nimic, liniile ramasesera spre nicaieri cu portiuni de macaz scoase, retea lasata. Cred ca mai era folosita doar dinspre depoul Panduri pentru vagoane de transport materiale de constructii pentru nevoile faraonicului santier de pe dealul Mihai Voda.

Primul bloc "serios" demolat din cauza construcţiei primei linii de metou, în apropierea staţiei Izvor.
Tot ce se vede în Poza nr 2 a dispărut cu ocazia şantierului << Casa Poporului >> şi a Bulevardului  << Victoria Socialismului >> ( contra Bucureştiului ).

Nu a fost demolat din cauza de metrou, a fost demolat ulterior. Din cauza acelui bloc a fost impinsa statia partial in albia Dambovitei.

Blocul a fost avariat la cutremurul din 1977 si demolat cateva luni mai tarziu. Cu un an in urma, podul Izvor a fost demolat atat din cauza metroului cat si datorita unor avarii produse de inundatiile din vara lui 1975.

In 1977 galeria metroului era in plina constructie cu blocul in picioare pe pozitie, exact cum am zis.
Podurile Mihai Voda si Izvor au fost inlocuite cu poduri metalice provizorii.