Submagistrala 409 -> Salva - Vișeu de Jos - Sighetu Marmației - 118 km

Linia incalecata dintre Valea Viseului spre Lunca la Tisa.

Partea I




Partea a II-a




R943 - Sighetu Marmatiei - Mangalia

Sighetu Marmatiei

Halta Lunca la Tisa, Valea Viseului, Halta Viseu Bistra, Leordina.

Viseul de Jos, Iza, Salva.

Dupa aproape 5 (cinci) ani si 1/2 (jumatate), incerc sa aduc ceva nou pe topicul asta uitat pe nedrept...

Am circulat pe CF409 de cand eram copil - pe vremea aia si de 2-3 ori pe an, in ultimele doua decenii o data la 2-3 ani...
Privelistea din tren este superba (insa doar 4-5 luni pe an, caci acceleratul Bucuresti-Sighetu Marmatiei (si fra'su spre Bucuresti) are un orar care face ca in restul de 7-8 luni pe an sa vezi doar becuri...

Dar sa revin...
Mereu am vazut masinile "mici, jos in vale"...
Si mereu mi-am dorit sa vad si invers, cum arata calea ferata de jos.
Mi-am indeplinit dorinta saptamana trecuta, si s-ar putea sa va placa si voua...

Pozele sunt facute de pe DN17C, Salva-Moisei, iar sectiunea in care soseaua se intalneste cu calea ferata este cuprinsa intre comunele Romuli si Dealul Stefanitei, dupa care calea ferata si soseaua pleaca fiecare drumul ei...

Incepem in Romuli.











Nu cautati continuarea viaductului, aici intra direct in tunel...








Alt viaduct, cam departe de sosea

Un al treilea viaduct...







Aici "iese" din munte...



... este tare lung...



... si tare inalt...



... comparatia cu cladirile din jur este lamuritoare.



Dovada locatiei:

Aici ne mai intalnim o data (penultima data) cu CF409 Salva-Viseu...



... care apare din dreapta...















Aceasta cale ferata are inca alaturi "stalpii de telegraf" din lemn, cu izolatori din sticla...



Ultima "intersectie denivelata" cu calea ferata este in Sacel, aici



Daca nu esti pe faza, nici nu iti dai seama ce trece peste "arcada" asta...




M-am reintalnit cu calea ferata pe DN18, intre Viseu si Petrova, dar acolo erau niste simple treceri la nivel, la fel ca alte sute/mii in tara asta...

Sper ca nu am suparat pe nimeni cu atat de multe poze, dar m-am gandit ca in topicul asta atat de "linistit" incat nu incurc pe nimeni...

Pe mine clar nu m-ai deranjat. Linia este absolut superba, este pe lista mea de locuri pe unde m-as plimba doar ca sa pozez

Este neschimbata, am văzut aceste viaducte acum aproape 10 ani. Eram mic, dar aceste structuri mi-au rămas in minte de-atunci. Superb reportaj!

Anul trecut nu s-a mai lucrat deloc la reabilitarea tunelului Runcu de pe linia Viseu de Jos-Valea Viseului:
(min. 42.40-43.20 al videoclipului de mai jos)





Autor: userul Youtube LDEGM Trainspotter

Pe 28 decembrie 2021 se împlinesc 72 de ani de la inaugurarea căii ferate Salva-Vișeu, cu o lungime de 61 km.

”Demarat pe 1 aprilie 1948, șantierul Salva-Vișeu a durat aproximativ un an și jumătate, pe 28 decembrie 1949, Vasile Luca, ministru de finanțe, tăind panglica la momentul inaugurării”, se arată în volumul ”Salva-Vișeu 1948: Atunci și acum”, editat de Olga Ștefan.

Conform wikipedia.ro, construirea aceste căi ferate s-a făcut din motive politice. În anul 1872 a fost pusă în funcțiune calea ferată Satu Mare–Sighetu Marmației. Astfel, Depresiunea Maramureșului a fost conectată, prin valea râului Tisa, la rețeaua de cale ferată. La acel moment, întreaga regiune era parte componentă a Regatului Ungariei din cadrul Imperiului Austro-Ungar. Construirea liniilor ferate Sighetu Marmației-Ivano-Frankivsk (1895) și Valea Vișeului–Borșa (1913) a dus la dezvoltarea și a altor zone din Maramureș. La sfârșitul primului război mondial Austro-Ungaria s-a destrămat. Prin Tratatul de la Trianon încheiat la sfârșitul Primului Război Mondial, Comitatul Maramureș a fost divizat între România și Cehoslovacia; partea de sud a devenit parte componentă a României, în timp ce partea de nord a ajuns pe teritoriul Cehoslovaciei.

Frontiera a fost astfel trasată, încât calea ferată Satu Mare–Sighetu Marmației s-a aflat în întregime pe teritoriul României. Ca urmare a stabilirii acestor noi granițe, căile ferate din partea românească a Maramureșului nu au mai avut nici o legătură cu restul rețelei feroviare a României. În perioada interbelică Guvernul României a adoptat măsura construirii unei căi ferate care să lege nordul Transilvaniei de Maramureș, dar acesta nu a putut fi dus la capăt. La sfârșitul anilor ’30 ai secolului al XX-lea s-a început construirea unei linii, pe valea râului Sălăuța, din localitatea Salva de pe calea ferată Beclean pe Someș–Rodna Veche prin Pasul Șetref către Vișeu de Jos. În 1939 a fost pus în funcțiune un tronson lung de 15 km de la Salva la Telciu.

Continuarea căii ferate necesita construirea mai multor poduri și tuneluri, astfel încât s-a realizat inițial o singură cale ferată cu ecartament îngust, care pleca de la Telciu și se conecta cu Calea ferată Valea Vișeului-Borșa, în apropierea localității Moisei. Aceasta a fost deschisă în 1940.

Ca urmare a celor două dictate de la Viena din 1939/1940, nordul Transilvaniei și întregul Maramureș (adică atât partea română, cât și cea cehoslovacă) au fost cedate Ungariei, iar legătura între Salva și Vișeu de Jos și-a pierdut sensul. Autoritățile ungare au hotărât să nu mai continue finalizarea căii ferate cu ecartament normal.

Inaugurarea căii ferate Salva-Vișeu, pe 28 decembrie 1949
După cel de-al doilea război mondial, Maramureșul a fost divizat din nou la Conferința de Pace de la Paris (1947); partea de sud a revenit din nou României, în timp ce partea de nord a fost cedată nu Cehoslovaciei, ci Uniunii Sovietice. Astfel, proiectul interbelic care prevedea construirea unei legături feroviare între nordul Transilvaniei și Maramureș a căpătat iarăși importanță pentru România. În anii 1948 și 1949 a fost finalizat tronsonul lipsă între Telciu și Vișeu de Jos. A fost necesară construirea a mai multor viaducte și a cinci tuneluri, dintre care tunelul de sub Pasul Șetref între Munții Țibleș și Munții Rodnei era cel mai lung cu cei 2.388 m ai săi. Ceremonia de deschidere a avut loc pe 28 decembrie 1949 în localitatea Dealul Ștefăniței.

Sursa: Club Feroviar

Reluare circulație trenuri de călători pe relația Rakhiv (Ucraina) – Valea Vișeului (România) și retur

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA informează că, începând de azi, 17.01.2023, se reia circulația trenurilor de călători pe relația Rakhiv – Valea Vișeului (linie de ecartament larg) și retur. Trenurile, operate de către administrația UZ, vor fi formate din automotoare diesel – tip DPKR-3 (nr.182 locuri/tren).

În data de 17 ianuarie 2023, vor circula două trenuri suplimentare, însoțite de o delegație formată din oficialități ucrainene: Ministrul Infrastructurii din Ucraina, conducerea Căii Ferate Ucrainene și reprezentanți ai autorităților locale. Din partea României vor participa: domnul Irinel Ionel SCRIOȘTEANU, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, domnul George Radu PIPA, Director General Adjunct Exploatare în cadrul CFR SA, domnul Ioan-Vasile TARNIȚĂ, Director al Sucursalei Regionale CF Cluj, precum și membri ai Guvernului.
·  trenul suplimentar nr.757 Rakhiv – Valea Vișeului, cu plecare din Rakhiv la ora 11:25 - sosire în Valea Vișeului la ora 12:00;
· trenul suplimentar nr. 758 Valea Vișeului – Rakhiv, cu plecare din Valea Vișeului la ora 15:50 - sosire la Rakhiv la ora 16:25;

De asemenea tot începând de azi, vor circula trenurile:
· trenul nr. 755 Rakhiv – Valea Vișeului, cu plecare din Rakhiv la ora 15:10 - sosire în Valea Vișeului la ora 15:45;
· trenul nr. 756 Valea Vișeului – Rakhiv, cu plecare din Valea Vișeului la ora 18:15 - sosire la Rakhiv la ora 18:50.

Începând cu data de 18 ianuarie 2023, pe relația Rakhiv – Valea Vișeului și retur, vor circula permanent, 2 perechi de trenuri, astfel:
· trenul nr. 753 Rakhiv – Valea Vișeului, cu plecare din Rakhiv la ora 07:10 - sosire în Valea Vișeului la ora 07:45;
· trenul nr. 754 Valea Vișeului – Rakhiv, cu plecare din Valea Vișeului la ora 11:45 - sosire la Rakhiv la ora 12:20;
· trenul nr. 755 Rakhiv – Valea Vișeului, cu plecare din Rakhiv la ora 15:10 - sosire în Valea Vișeului la ora 15:45;
· trenul nr. 756 Valea Vișeului – Rakhiv, cu plecare din Valea Vișeului la ora 18:15 - sosire la Rakhiv la ora 18:50.

Reamintim că la data de 12.10.2022, SRCF Cluj a redeschis punctul feroviar de frontieră Valea Vișeului, la 16 ani după ce nicio garnitură feroviară (UZ) nu a mai circulat prin acest punct de frontieră, astfel încât s-a permis reluarea circulației trenurilor de călători la granița cu Ucraina, pe linia cu ecartament larg Berlibas (UZ) - Valea Vișeului (CFR), iar începând cu data de15.11.2022 au fost asigurate condițiile de siguranță feroviară privind reluarea circulației trenurilor pe relația Câmpulung la Tisa (CFR) – Teresva (UZ). SRCF Cluj a continuat, cu celeritate programul de lucrări de reparații la infrastructura feroviară, în regie proprie, pentru fluidizarea traficului feroviar transfrontalier pe relația directă Teresva (UZ) - Câmpulung la Tisa (CFR) - Sighetu Marmației - Bocicoi - Valea Vișeului (CFR) - Berlibas (UZ), lucrări care au fost finalizate la data de 30.12.2022.

În cadrul lucrărilor efectuate pe întreaga distanță: frontieră-Câmpulung la Tisa (CFR) - Sighetu Marmației - Bocicoi - Valea Vișeului-frontieră, au fost reabilitate inclusiv 5 linii cu ecartament larg din stația Sighetu Marmației, Hm Bocicoi, stația Valea Vișeului și aparatele de cale aferente. Menționăm faptul că, lucrările de reparație a liniilor CF și aparatelor de cale, au fost realizate de către SRCF Cluj, pe o distanță totală cumulată (linii curente+linii stații+aparate de cale) de 40,444 km și au constat în:
- înlocuire traverse din lemn pentru linii cu ecartament larg - 3007 bucăți;
- înlocuire traverse din lemn speciale pentru aparate de cale - 360 bucăți;
- înlocuire traverse speciale pentru poduri - 8 bucăți;
- buraj traverse manual pe o distanță de 2300 m;
- buraj traverse cu utilaje de mica mecanizare pe o distanta de 1860 m;
- tăierea vegetației și arbuștilor pe o distanță de 10000 m;
- refacerea prismului de piatră spartă - s-au folosit 250 tone piatră spartă;
- înlocuire material de prindere - 90 tone;
- reparatie treceri la nivel;
- amenajare peron stația Sighet linia 7.

De asemenea, este important de precizat faptul că, de la începutul anului 2022, odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina, CFR SA a depus eforturi susținute pentru a face față creșterii capacității transportului feroviar de călători și de marfă, înregistrat atât în punctele de frontieră de la granița cu Ucraina (Halmeu și Vicșani), dar și cele de la granița cu Republica Moldova (Cristești Jijia, Socola, Fălciu și Galați Largă), prin lucrările executate în regie proprie, lucrări care au avut drept scop atât reluarea traficului feroviar pe linii CF (ecartament larg/ecartament normal) închise cu ani în urmă, dar și îmbunătățirea condițiilor de tranzitare și de manevră pe liniile din stațiile de cale ferată.