10 zile de când știm noi lumea “civilizată” , ea ca variantă a fost e de ceva timp conform celor spuse de autorități/medici din Africa de Sud. Să nu trecem cu vederea că aceea parte a africii este foarte bine dezvoltată, chiar la un congres au făcut apel la media din restul lumii să nu facă falsa analogie că e varianta DIN Africa ci că a fost descoperită ACOLO pe baza faptului că tehnologia le-a permis să facă acest lucru.

Corect...Nigeria si Botswana..
Aia din Africa de Sud au semnalat...
Acum merg pe fir inapoi si se mai gasesc cazuri anterioare primei semnalari...

Situația de azi, 1 decembrie, a infectărilor:
- cazuri noi: 1141, din care reinfectate la minim 180 de zile de la prima pozitivare: 23
- cazuri reconfirmate pozitiv: 171
- teste efectuate (24h): 17 693, din care:
• RT-PCR: 7726
• rapide antigenice: 9913
- rata de infectare: 6,44%
- rata de pozitivare: 7,3%
- cazuri confirmate: 1.780.808, din care:
• cazuri reinfectate la minim 180 de zile de la prima pozitivare: 10 325
• cazuri vindecate: 1.689.184
• cazuri decedate: 56 618
• cazuri active internate la unități de profil: 7172, din care minori: 118 (8 la ATI)
• cazuri confirmate în izolare la domiciliu: 32 500
- pacienți la ATI: 1121, din care vaccinați: 108

În ultimele 24 de ore au fost 1.141 de cazuri noi de COVID-19. Alte 89 de decese au fost raportate de autorități. La ATI sunt 1.121 de pacienți. Un singur județ mai este în scenariul roșu.

Până astăzi, 1 decembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.780.808 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 10.348 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

1.689.184 de pacienți au fost declarați vindecați.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.141 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 23 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

YjJiMTg2YWE5MjVkMTI3YzMyNDQ1OTBlMDI2MWE3.thumb.jpg (61.24 KB; downloaded 2097 times)

Până astăzi, 56.618 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 30.11.2021 (10:00) – 01.12.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 89 de decese (47 bărbați și 42 femei), din care 10 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Harghita, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Municipiul București.

Dintre cele 89 de decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 3 la categoria de vârstă 40-49 ani, 6 la categoria de vârstă 50-59 ani, 17 la categoria de vârstă 60-69 ani, 30 la categoria de vârstă 70-79 ani și 31 la categoria de vârstă peste 80 ani.

85 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 4 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități.

Au fost raportate 10 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Arad, Neamț, Vâlcea, 7 în luna octombrie 2021 și 3 în luna noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 79 de decese.

Din totalul de 89 de pacienți decedați, 76 erau nevaccinați și 13 vaccinați. Cei 13 pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 de ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 6.998. Dintre acestea, 1.121 sunt internate la ATI. Dintre cei 1.121 pacienți internați la ATI, 108 au certificat care atestă vaccinarea.

Din totalul pacienților internați, 118 sunt minori, 110 fiind internați în secții și 8 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.730.924 de teste RT-PCR și 5.306.112 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 7.726 de teste RT-PCR (3.660 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 4.066 la cerere) și 9.913 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 32.500 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.910 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 48.552 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 53 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.355 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 30 noiembrie, 2.165 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 496.440 lei.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.802 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.553 în Italia, 16.947 în Spania, 199 în Marea Britanie, 132 în Franța, 3.125 în Germania, 97 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 11 în SUA, 8 în Suedia, 146 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 5 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 28 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 9 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 12 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia, 8 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit și Nigeria. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 197 de cetățeni români aflați în străinătate, 38 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria și unul în Turcia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Sursa: Digi24

Bilantul saptamanal al vaccinarilor cu prima doza atinge un minim de doar 86783persoane…

Situația de azi, 1 decembrie, a vaccinărilor:
- persoane vaccinate, doze administrate și reacții adverse:

- reacții adverse în curs de investigare: 205
Sursa: vaccinare-covid.gov.ro

Vaccinarea scade alarmant pe zi ce trece si tinde rapid catre zero…
Tinta de 8milioane e clar ratata.

Situația de azi, 2 decembrie, a infectărilor:
- cazuri noi: 1149, din care reinfectate la minim 180 de zile de la prima pozitivare: 18
- cazuri reconfirmate pozitiv: 169
- teste efectuate (24h): 17 693, din care:
• RT-PCR: 7307
• rapide antigenice: 12 381
- rata de infectare: 6,39%
- rata de pozitivare: 7,44%
- cazuri confirmate: 1.781.957, din care:
• cazuri reinfectate la minim 180 de zile de la prima pozitivare: 10 343
• cazuri vindecate: 1.691.356
• cazuri decedate: 56 684
• cazuri active internate la unități de profil: 6934, din care minori: 110 (8 la ATI)
• cazuri confirmate în izolare la domiciliu: 30 154
- pacienți la ATI: 1076, din care vaccinați: 100

Până astăzi, 2 decembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.781.957 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 10.366 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

1.691.356 de pacienți au fost declarați vindecați.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.149 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 18 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

[...]

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

incidenta-2-dec-768x474.png (66.56 KB; downloaded 2028 times)

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 169 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

[...]

Până astăzi, 56.684 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 01.12.2021 (10:00) – 02.12.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 66 de decese (33 bărbați și 33 femei), din care 8 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Sibiu și Timiș.

Unul dintre decese este al unui pacient infectat în Franța și raportat de DSP Timiș.

Dintre cele 66 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 0-9 ani, 1 la categoria de vârstă 40-49 ani, 5 la categoria de vârstă 50-59 ani, 19 la categoria de vârstă 60-69 ani, 17 la categoria de vârstă 70-79 ani și 23 la categoria de vârstă peste 80 ani.

62 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 4 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități.

Au fost raportate 8 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Arad, Bacău, Mureș, Neamț, 6 în luna octombrie 2021 și 2 în luna noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 58 de decese.

Din totalul de 66 de pacienți decedați, 56 erau nevaccinați și 10 vaccinați. Cei 10 pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 60-69 ani și peste 80 de ani. 9 dintre pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități, iar pentru 1 pacient nu au fost raportate comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 6.934. Dintre acestea, 1.076 sunt internate la ATI. Dintre cei 1.076 pacienți internați la ATI, 100 au certificat care atestă vaccinarea.

Din totalul pacienților internați, 110 sunt minori, 102 fiind internați în secții și 8 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.738.231 de teste RT-PCR și 5.318.943 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 7.307 teste RT-PCR (3.875 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 3.432 la cerere) și 12.831 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 30.154 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.718 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 48.307 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 53 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.411 apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 01 decembrie, 1.867 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 421.140 lei.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.802 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.553 în Italia, 16.947 în Spania, 199 în Marea Britanie, 132 în Franța, 3.125 în Germania,  97 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 11 în SUA, 8 în Suedia,  146 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 5 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 28 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 9 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 12 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia, 8 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit și Nigeria. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 197 de cetățeni români aflați în străinătate, 38 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria și unul în Turcia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Sursa: M.A.I.

Situația de azi, 2 decembrie, a vaccinărilor:
- persoane vaccinate, doze administrate și reacții adverse:

- reacții adverse în curs de investigare: 210
Sursa: vaccinare-covid.gov.ro

Situația de azi, 3 decembrie, a infectărilor:
- cazuri noi: 1673, din care reinfectate la minim 180 de zile de la prima pozitivare: 50
- cazuri reconfirmate pozitiv: 440
- teste efectuate (24h): 55 275, din care:
• RT-PCR: 13 818
• rapide antigenice: 37 582
- rata de infectare: 3,02%
- rata de pozitivare: 3,82%
- cazuri confirmate: 1.783.630, din care:
• cazuri reinfectate la minim 180 de zile de la prima pozitivare: 10 393
• cazuri vindecate: 1.695.283
• cazuri decedate: 56 890
• cazuri active internate la unități de profil: 6397, din care minori: 116 (7 la ATI)
• cazuri confirmate în izolare la domiciliu: 28 196
- pacienți la ATI: 1031, din care vaccinați: 86

În ultimele 24 de ore au fost 1.673 de cazuri noi de COVID-19. Crește numărul deceselor. După ce cu o zi în urmă au fost raportate 66, astăzi Grupul de Comunicare Strategică anunță 206 decese.

Până astăzi, 3 decembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.783.630 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 10.416 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

1.695.283 de pacienți au fost declarați vindecați.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.673 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 50 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

Y2M5ZTIxNGY5NDM0YTFjMGU2ZmQ3OGZkNDBlZTEwMDY=.thumb.jpg (60.39 KB; downloaded 1986 times)

Până astăzi, 56.890 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 02.12.2021 (10:00) – 03.12.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 206 decese (113 bărbați și 93 femei), din care 23 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Ilfov, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 206 decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 3 la categoria de vârstă 40-49 ani, 18 la categoria de vârstă 50-59 ani, 41 la categoria de vârstă 60-69 ani, 72 la categoria de vârstă 70-79 ani și 70 la categoria de vârstă peste 80 ani.

196 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 2 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 8 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Au fost raportate 23 de decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Arad, Călărași, Dolj, Iași, Mehedinți, Mureș, Neamț, Suceava, Teleorman și Municipiul București, în luna octombrie 2021 și în luna noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 183 de decese.

Din totalul de 206 pacienți decedați, 171 erau nevaccinați și 35 vaccinați. Cei 35 pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 de ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 6.397. Dintre acestea, 1.031 sunt internate la ATI. Dintre cei 1.031 pacienți internați la ATI, 86 au certificat care atestă vaccinarea.

Din totalul pacienților internați, 116 sunt minori, 109 fiind internați în secții și 7 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.752.049 de teste RT-PCR și 5.356.525 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 13.818 teste RT-PCR (7.737 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.081 la cerere) și 37.582 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 28.196 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.513 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 47.571 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 54 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.834 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 490 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 02 decembrie, 1.860 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 435.300 lei.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.803 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.553 în Italia, 16.947 în Spania, 200 în Marea Britanie, 132 în Franța, 3.125 în Germania, 97 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 11 în SUA, 8 în Suedia, 146 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 5 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 28 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 9 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 12 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia, 8 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit și Nigeria. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 197 de cetățeni români aflați în străinătate, 38 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria și unul în Turcia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Sursa: Digi24

Se pare ca virusul asta de Botswana e mai viguros si se pare ca a inzecit cazurile de covid la copii sub 5 ani...
Si cum moneda lor nationala are un nume predestinat pentru noi... o sa ne plateasca din greu.

Situația de azi, 3 decembrie, a vaccinărilor:
- persoane vaccinate, doze administrate și reacții adverse:

- reacții adverse în curs de investigare: 210
Sursa: vaccinare-covid.gov.ro

Omicron darama mitul imunitatii dobandite dupa trecerea prin boala
https://youtu.be/3ml9kYeOPeg
Ne asteapta vremuri grele…

Un interviu interesant cu Francois Balloux - director al Institutului de Genetică la University College London in revista franceza Contrepoints via Bogdan Glavan.

Samuel Fitoussi: Pe 19 iulie 2021, Boris Johnson a ridicat toate măsurile de restricție. Care a fost logica din spatele acestei decizii?
Francois Balloux: Pornind de la observația că ridicarea restricțiilor ar duce în mod necesar la o creștere a numărului de cazuri - și că restricțiile ar trebui oricum ridicate într-o bună zi - Regatul Unit a ales să opereze această măsură devreme pe parcursul anului, astfel încât vârful curbei pandemice să nu coincidă cu venirea iernii, anotimpul în care sistemul spitalicesc este cel mai aglomerat.
A existat o incertitudine cu privire la numărul de cazuri, spitalizările și decesele care ar urma ridicării restricțiilor, dar având în vedere proporția din populație care a fost vaccinată sau infectată anterior, estimările au arătat că nu s-ar ajunge la o saturare a spitalelor. În ciuda stabilizării numărului de cazuri în jurul unui nivel ridicat (30.000 până la 50.000 pe zi), spitalele nu au fost copleșite. Țara a înregistrat 15.000 de decese din cauza covid din 19 iulie, ceea ce nu este de neglijat.
SF: Calcul s-a dovedit corect, așadar?
FB: Planul guvernului britanic a fost să suporte acest val în toamnă pentru a putea face față mai bine iernii. Așa că vom ști în curând, comparând valul de iarnă britanic cu valul de iarnă din alte țări europene, dacă alegerea a fost una înțeleaptă. Puteau oare fi prevenite cele 15.000 de decese înregistrate în Regatul Unit în ultimele cinci luni? Sau țările care au menținut restricții doar au întârziat un deznodământ inevitabil? Vom afla răspunsul în următoarele luni.
Totuși, chiar dacă se va dovedi că aceste decese puteau fi evitate, asta nu va fi suficient pentru a concluziona că decizia britanică a fost greșită: a oferi milioanelor de oameni posibilitatea de a duce o existență nestingherită, cât valorează asta în comparație cu decesele? Aceasta e o discuție dificilă la care nu am răspuns, dar ideea este că nu putem compara performanța diferitelor țări luând drept unic criteriu doar numărul deceselor.
SF: Sunteți încrezător în privința iernii în Marea Britanie?
FB: Până acum, știrile sunt relativ favorabile. Spitalizările scad destul de constant - Marea Britanie este una din puținele țări din Europa unde observăm această tendință. Numărul deceselor zilnice este, de asemenea, în scădere. Această tendință se datorează imunității naturale dobândite de populație timp de mai multe luni, dar și celei de-a treia doze pentru vârstnici, care pare să funcționeze foarte bine. (Nota editorului: Regatul Unit a vaccinat 18 milioane de persoane cu a treia doză față de 7 milioane în Franța). De remarcat, de asemenea, că acoperirea vaccinală a vârstnicilor este mai bună în Regatul Unit decât în Franța (Nota editorului: în Franța 85% dintre cei peste 80 de ani sunt vaccinați față de 94% în Regatul Unit)
SF: Se schimbă datele problemei cu varianta Omicron? Marea Britanie tocmai a reintrodus portul măștii în mijloacele de transport ca măsură de precauție pentru o perioadă de trei săptămâni.
FB: Apariția unei noi variante nu este o surpriză: observăm aceeași dinamică de înlocuire constantă a liniilor virale în cazul altor virusuri respiratorii precum gripa sau coronavirusurile endemice. Nu se știu multe despre Omicron, dar ne putem aștepta să fie mai infecțioasă pentru cei imuni decât Delta și să devină varianta dominantă în timp. Am avea o problemă dacă s-ar dovedi a fi mai virulentă, însă datele preliminare disponibile până în prezent nu susțin această ipoteză. Imunitatea anterioară ar trebui să ne protejeze în continuare destul de bine împotriva formelor severe de boală. Apariția variantei Omicron nu ne întoarce la punctul din care am plecat.
SF: Mulți au criticat strategia britanică pe motiv că ar duce la o creștere drastică a infecțiilor în rândul copiilor. Sunt copiii expuși riscului de covid?
FB: Copiii au o probabilitate extrem de mică de a dezvolta o formă severă de covid. Moartea unui copil este întotdeauna o tragedie, dar când te plasezi într-un cadru strict epidemiologic, ne dăm seama că această boală provoacă mai puține decese copiilor decât accidentele rutiere, decât înecurile sau decât alte boli infecțioase. Este clar că alți factori – adesea legați de măsurile de restricție – au un impact la fel de sever, dacă nu mai rău decât covidul, asupra sănătății copiilor.
SF: Cu toate acestea, se vorbește mult despre riscul de covid pe termen lung la copii.
FB: Frica de covid lung la copii este parțial irațională. Dacă nu există simptome severe pe termen scurt, nu există nici un motiv de a crede în dezvoltarea unor simptome severe pe termen lung.
Efectele despre care vorbesc oamenii provin câteodată din presupunerile lor ideologice, nu din realitățile științifice. Cei care consideră complet ciudată ideea că vaccinarea ar putea avea unele efecte dăunătoare în următorii 10 ani se tem de consecințele unei infecții benigne astăzi. Și invers: cei care refuză categoric să creadă în efectele pe termen lung ale covid pot refuza vaccinul de teama efectelor sale pe termen lung. În ambele cazuri, posibilitatea apariției unor simptome misterioase care s-ar manifesta doar pe termen lung mi se pare neplauzibilă.
SF: A fost publicat un studiu – foarte criticat – care dezvăluie că simptomele covidului lung ar putea fi în principal psihosomatice. Ce părere aveți?
FB: Orice infecție severă, fie că este virală, bacteriană sau fungică, poate duce la leziuni ale țesuturilor, leziuni ale organelor sau efecte secundare pe termen lung. Pacientul covid care ajunge la terapie intensivă se va recupera într-un timp îndelungat, uneori nu se va recupera niciodată complet. Trebuie să acceptăm că aceste cazuri există.
Pe de altă parte, în cazul infecțiilor ușoare sau chiar asimptomatice, este foarte dificil să distingem efectele fiziologice de efectele psihologice. Un exemplu deosebit de grăitor: în studiul de fază 3 al vaccinului Pfizer, peste 30% dintre participanții din grupul Placebo – cărora nu li s-a injectat o substanță activă – au raportat reacții adverse. Atenție, deși simptomele au o origine psihologică, suferința acestor oameni este totuși reală.
Este un subiect dificil de abordat, deoarece termenul psihosomatic este văzut de mulți ca o insultă la adresa simptomelor lor. Cu toate acestea, sănătatea noastră este complexă, psihicul și fizicul funcționează în sinergie, hrănindu-se reciproc. Reactivările infecțiilor latente se datorează adesea stresului, de exemplu.
SF: Unii oameni se tem de efectele neurologice ale covidului. Este o temere nefondată?
FB: Covid nu atacă creierul. Mulți oameni au interpretat greșit pierderea gustului și a mirosului ca dovadă a leziunilor cerebrale. De fapt, aceste simptome sunt cauzate de pătrunderea virusului în mucoasa olfactivă, care poate deteriora celulele implicate în gust și miros. Ceilalți receptori celulari perturbați de virus sunt regăsesc în numeroase organe (plămâni, sistem vascular, rinichi, tub digestiv etc.), dar nu și în creier.
Uneori creierul este afectat, dar din cauza simptomelor (lipsa oxigenului livrat la creier, formarea cheagurilor de sânge...) și nu din pricina virusul în sine. Prin urmare, nu trebuie așteptate consecințe neurologice la pacienții care nu dezvoltă simptome pronunțate. În ceea ce privește pierderea gustului și a mirosului, aceasta este aproape întotdeauna reversibilă (poate lua timp – eu mi-am pierdut mirosul aproape un an!): creierul uman este plastic și se remodelează în funcție de stimulii la care este supus.
SF: Să ne referim din nou la copii. Dacă ei nu sunt în pericol, credeți că este legitim să impunem portul măștii în școală? Regatul Unit, de exemplu, nu a impus niciodată portul măștii copiilor sub 12 ani și nu îl mai cere în sălile de clasă. În Franța, el este încă obligatoriu de la vârsta de 6 ani.
FB: Ne aflăm într-o situație destul de neobișnuită – în Franța și, chiar mai mult, în Statele Unite – unde constrângerile care împovărează viața copiilor sunt mai mari decât cele care restricționează viața adulților. Dacă argumentul că măsurile luate în școli contribuie la reducerea infectării adulților era rezonabil în perioada anterioară apariției vaccinurilor, el este problematic astăzi.
Acum, dat fiind că oamenii au avut ocazia să se vaccineze, în ce măsură mai este interesul celor două categorii ale populației în echilibru unul față de altul? Când îi punem pe copii să plătească cel mai mare preț, înseamnă că avem o problemă morală. Mă întreb dacă nu cumva, peste câțiva ani, mulți cetățeni vor pretinde că ei nu au fost niciodată în favoarea măsurilor impuse copiilor.
SF: Marea Britanie a ales să administreze o singură doză de vaccin copiilor cu vârsta între 12 și 17 ani. Care a fost motivația acestei hotărâri?
FB: A existat încă o oarecare incertitudine cu privire la frecvența miocarditei post-vaccin la copii, în special la băieți. Ideea, prin administrarea unei doze unice la tinerii de 12-17 ani, nu a fost de a reduce transmiterea virusului, ci de a obține cea mai mare parte a beneficiului individual (limitând severitatea simptomelor), înjumătățind în același timp riscul efectului advers.
Am fost în favoarea acestei decizii, deoarece cred că, dacă vrem să rămânem într-un cadru moral adecvat, decizia de a vaccina o parte a populației trebuie să fie motivată de beneficiile directe pentru această populație, mai degrabă decât de interesul altui grup. Cu dovezile la îndemână, administrarea unei singure doze a fost, fără îndoială, cea mai bună decizie pentru copiii de 12-17 ani. O a doua doză este acum oferită tinerilor de 16-17 ani și, probabil, același lucru se va face și pentru cei de 12-15 ani în viitorul apropiat.
Ceea ce trebuie să înțelegem bine este că raportul cost-beneficiu al unei campanii de vaccinare este mai complex decât simpla chestiune a sănătății publice pe termen scurt. De exemplu, trebuie să fim foarte atenți să nu subminăm relația de încredere dintre populație și autoritățile științifice: în deceniile următoare, vom continua să avem nevoie de vaccinuri! Uităm cu ușurință că pandemia nu reprezintă sfârșitul lumii, că sănătatea publică nu se limitează la lupta împotriva covid-ului.
SF: Ar trebui vaccinați copiii de 5-11 ani?
FB: Bilanțul cost-beneficiu pentru această populație este probabil ușor pozitiv. Dar dacă trebuie să alegem între imunizarea copiilor sau îmbunătățirea acoperirii vaccinale la vârstnici, nu există vreun dubiu: este mai bine să imunizăm un singur bătrân de 75 de ani decât 500 de copii!
SF: Una dintre criticile îndreptate împotriva deciziei lui Boris Johnson de revenire la normalitate se referă la riscul producerii mutațiilor: cu cât nivelul circulației virale este mai mare, cu atât acest risc ar fi mai mare. Ce parere aveti?
FB: Într-adevăr, ne putem aștepta ca, cu cât virusul circulă mai puțin, cu atât să evolueze mai lent. Dar la fel de bine se poate spune că, dacă mașinile nu ar exista, atunci nu am avea accidente de mașină. Așadar, argumentul mi se pare destul de slab. În primul rând, nu există date științifice care să arate că portul măștii sau măsurile de restricție scad semnificativ probabilitatea apariției unor noi variante ale virusului.
Cea mai plauzibilă ipoteză pentru variantele Alpha și Omicron este că ele au apărut la un pacient imunodeficient. Capabil să se reproducă fără a întâmpina rezistență din partea sistemului imunitar, virusul acumulează mutații în corpul pacientului până când apare o combinație favorabilă. Pe de altă parte, variantele Beta, Gamma și Delta au rezultat, fără îndoială, din acumularea secvențială a mutațiilor. Și atunci, putem spune că dacă reducem transmiterea virusului de 10 ori, înseamnă  că reducem evoluția virusului într-o proporție similară? Absolut deloc.
Apoi, până când ar trebui să limităm circulația virusului? La începutul pandemiei, era rezonabil să presupunem că virusul ar putea fi eliminat. Sosirea vaccinurilor a oferit apoi un sens restricțiilor: să limităm circulația virusului pentru a permite cât mai multor oameni să se vaccineze înainte de prima întâlnire cu virusul. Dar în prezent care ar mai fi sensul restricțiilor?
Putem continua să limităm infecțiile, dar ce rost are? O să continuăm să reducem infecțiile de frica unor noi variante încă 20 de ani de acum încolo? Am fi mai câștigați dacă am vorbi sincer: aplicarea  restricțiilor ar trebui să fie însoțită întotdeauna de o prezentare a calendarului acestora și a condițiilor pentru revenirea la normal.
În fine, se agită mult temerea despre apariția unei variante care i-ar afecta mai mult pe tineri, dar văd puține mecanisme de evoluție a virusului care să facă posibil un astfel de scenariu.
SF: Astăzi, putem spune că rata mortalității cauzată de covid pentru o persoană vaccinată este de același ordin de mărime cu cea a gripei?
FB: Această întrebare este complicată, deoarece datele noastre statistice despre gripă sunt îngrozitor de slabe. Puțini oameni știu, de exemplu, că jumătate din cazurile de gripă sunt asimptomatice. La aceasta se adaugă și faptul că eficacitatea vaccinurilor antigripale variază între 10 și 70% în funcție de an. Cu toate acestea, înclin să răspund mai degrabă pozitiv la întrebare: atât pentru cei vaccinați, cât și pentru cei reinfectați, tindem spre o rată a mortalității covid de mai puțin de 0,1%, echivalentă cu cea a gripei.
Nu m-ar mira dacă pe termen lung, odată ce toată lumea a fost infectată și/sau vaccinată, rata mortalității asociată covid devine puțin mai mică decât cea a gripei. Ne putem aștepta la acest lucru, deoarece covid este un coronavirus – viruși din familia răcelilor, care cauzează mai puține probleme populație imunizate decât cei din familia gripei. Cam așa stau lucrurile în teorie, dar să așteptăm și să vedem ce ne rezervă virusul în practică.
SF: Așadar, dacă virusul nu este el însuși mai periculos decât gripa, înseamnă că mortalitatea lui ridicată rezultă din faptul că sistemul nostru imunitar nu a fost niciodată expus la el?
FB: Da. De exemplu, dacă, virusul H3N2 (tulpina dominantă a gripei) ar ajunge într-o populație care nu a fost niciodată expusă la o boală comparabilă, problema ar fi echivalentă cu cea pusă de covid, dacă nu chiar mai gravă.
SF: Din moment ce știm acum că imunitatea de turmă nu mai este realizabilă și că covid-ul este sortit să devină o boală endemică, care sunt scenariile endemice la care trebuie să ne așteptăm?
FB: Practic, virusul nu va dispărea niciodată. Tulpina gripei aparută in 1968 este inca in circulatie, la fel cea din 2009, la fel HIV. Gripa din 1918 a dispărut abia acum câțiva ani. Nu există nicio îndoială că amploarea valurilor de covid – și mortalitatea și morbiditatea asociate – vor scădea cu ajutorul vaccinului și al imunității naturale. Dar care va fi echilibrul pe care îl vom realiza? Văd trei scenarii posibile.
Cel mai optimist și cel mai probabil scenariu este că covidul devine al cincilea coronavirus sezonier în circulație. O boală care revine din când în când, covidul nu va reprezenta decât o altă cauză a răcelilor.
Al doilea scenariu este un scenariu intermediar în care covidul devine o boală de severitate comparabilă cu gripa. Chiar și în acest scenariu, ne putem aștepta ca mortalitatea legată de covid să fie mai mică decât cea a gripei – nu în ultimul rând datorită vaccinurilor eficiente care sunt ușor de actualizat în fiecare an, în funcție de varianta dominantă de covid. Cu toate acestea, am avea aproape de două ori mortalitatea asociată gripei în fiecare an, ceea ce nu este trivial.
Al treilea este scenariul dezastrului. În loc să observăm de fiecare dată o înlocuire a variantelor (tulpina inițială înlocuită cu alfa, alfa cu delta, poate acum alfa cu omicron), s-ar putea să vedem mai multe tulpini coabitand în același timp. Dacă aceste variante nu conferă imunitate încrucișată una față de cealaltă (ceea ce este foarte improbabil), atunci ar fi foarte dificil să redefinim vaccinurile și să pregătim campanii de vaccinare... Probabilitatea asociată acestui scenariu este însă extrem de mică.
SF: Vă definiți ca un corona-centrist și îi criticați atât pe anti-vacciniști cât și pe susținătorii celor mai severe restricții. Care sunt asemănările între aceste două tabere?
FB: Pandemia este o problemă extrem de complexă care merită o optimizare multifactorială între mai multe variabile. Numărul deceselor covid și impactul spitalicesc dar și coeziunea socială, stabilitatea politică, bunăstarea populației, economia...

Deciziile radicale (atât restricții prea severe cât și politica permisivă complet) vor aduce beneficii unei părți a populației în detrimentul alteia și rareori vor fi optime din punct de vedere social. Personal, cred că măsurile sanitare care se justifică – mai ales pe termen lung – sunt cele care au costuri acceptabile și limitate pentru toată lumea.
Mai mult, văd asemănări între cei care neagă eficacitatea vaccinului și cei care cred că am putea elimina covidul fiind mai virtuoși în ceea ce privește respectarea restricțiilor, continuând să limităm libertatea de mișcare sau purtând mai bine măștile. În ambele cazuri, observăm o formă de negare a realității. Vă rog să rețineți: există, evident, oameni destul de rezonabili în ambele tabere cu care putem și ar trebui să discutăm.

Sublinierea ultimului paragraf imi apartine.

Situația de azi, 4 decembrie, a infectărilor:
- cazuri noi: 1490, din care reinfectate la minim 180 de zile de la prima pozitivare: 31
- cazuri reconfirmate pozitiv: 333
- teste efectuate (24h): 38 523, din care:
• RT-PCR: 13 514
• rapide antigenice: 25 009
- rata de infectare: 3,89%
- rata de pozitivare: 4,73%
- cazuri confirmate: 1.785.120, din care:
• cazuri reinfectate la minim 180 de zile de la prima pozitivare: 10 447
• cazuri vindecate: 1.699.083
• cazuri decedate: 57 021
• cazuri active internate la unități de profil: 5804, din care minori: 106 (6 la ATI)
• cazuri confirmate în izolare la domiciliu: 27 218
- pacienți la ATI: 948, din care vaccinați: 80

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.490 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19). În intervalul 03.12.2021 (10:00) – 04.12.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 131 de decese. 948 de persoane sunt internate la ATI. Dintre aceștia, 80 au certificat care atestă vaccinarea.

Autoritățile transmit că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.490 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 31 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

YXNoPWNiOGY2NGJhNTBhMTVkZjBmYmJjMTNkMjQ5MjcxZTg0.thumb.jpg (70.7 KB; downloaded 1890 times)

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 333 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 57.021 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 03.12.2021 (10:00) – 04.12.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 131 de decese (76 bărbați și 55 femei), din care 20 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Brașov, Buzău, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș,  Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 131 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 ani, 1 la categoria de vârstă 40-49 ani, 12 la categoria de vârstă 50-59 ani, 31 la categoria de vârstă 60-69 ani, 42 la categoria de vârstă 70-79 ani și 41 la categoria de vârstă peste 80 ani.

123 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 6 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Au fost raportate 20 de decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Arad, Bacău, Galați, Hunedoara, Ilfov, Ialomița, Mureș, Neamț și Municipiul București, în luna octombrie 2021 și în luna noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 111 decese.

Din totalul de 131 de pacienți decedați, 117 erau nevaccinați și 14 vaccinați. Cei 14 pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 60-69 ani și peste 80 de ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 5.804. Dintre acestea, 948 sunt internate la ATI. Dintre cei 948 de pacienți internați la ATI, 80 au certificat care atestă vaccinarea.

Din totalul pacienților internați, 106 sunt minori, 100 fiind internați în secții și 6 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.765.563 de teste RT-PCR și 5.381.534 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 13.514 teste RT-PCR (6.812 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.702 la cerere) și 25.009 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 27.218 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.028 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 49.559 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 54 de persoane.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.803 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.553 în Italia, 16.947 în Spania, 200 în Marea Britanie, 132 în Franța, 3.125 în Germania,  97 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 11 în SUA, 8 în Suedia,  146 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 5 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 28 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 9 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 12 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia, 8 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit și Nigeria. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 197 de cetățeni români aflați în străinătate, 38 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria și unul în Turcia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Sursa: Digi24