Ministerul Transporturilor ratează, din nou, semnarea contractului pentru 20 de trenuri electrice noi / Fostul ministru, Cătălin Drulă promitea semnarea contractului „în septembrie”

Ministerul Transporturilor prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) ratează, din nou, semnarea contractului de 1,3 miliarde lei pentru achiziţia celor 20 de rame electrice noi, deși are o singură ofertă depusă, cea de la Alstom.

ARF a prelungit până în 17 ianuarie 2022 evaluarea ofertei, după cum arată datele oficiale din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SICAP). Este un nou eşec major al „Transporturilor”, după un lung şir de licitaţii, contestaţii şi amânări care durează deja de doi ani, mai ales că, achiziţia de trenuri noi are finanţare europeană nerambursabilă.

Deşi la începutul lunii septembrie, la bilanţul de mandat, fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă dădea asigurări că procedura de achiziţie se închide în prima lună de toamnă, decizia ARF arată că nici anul acesta nu se reuşeşte finalizarea achiziţiei.

Semnarea contractului şi livrarea în decurs de doi ani a celor 20 de rame cu posibilitatea de a extinde contractul cu încă 17 unităţi ar însemna „o gură de oxigen” pentru CFR Călători şi operatorii privaţi români care se pregătesc de liberalizarea serviciilor de transport şi concurenţa marilor companii din Europa Centrală şi de Vest. În plus, ramele noi sunt aşteptate şi pentru proiectul Trenului Metropolitan.

Ultima achiziţie de trenuri noi la CFR Călători a fost în urmă cu 15 ani atunci când s-au cumpărat automotoarele Desiro, „Săgeata Albastră”.

Trenurile Inter Regionale de la Alstom au o capacitate de 352 de locuri, spunea pe 7 septembrie 2021 Cătălin Drulă, care dădea asigurări pentru semnarea contractului. „Săptămâna aceasta, dacă nu săptămâna viitoare se încheie licitaţia pentru trenuri. Sunt 20 de trenuri noi, este un producător francez, Alstom, trenurile au o capacitate de 352 de locuri. Nu pot fi cumpărate de pe raft deci vor fi livrate în termen de doi ani. Sunt finanţate din fonduri europene, iar contractul poate fi suplimentat cu încă 17 rame noi. Eu susţin să facem asta, ca ţară, să luăm 37 de trenuri noi. Sunt ultra moderne şi merg cu 160km/h. Le cumpără şi companiile feroviare din Germania şi Italia”, a explicat Drulă.
Preţul ofertei reprezintă 65% din punctaj, 15% graficul de livrare în timp ce validarea tehnică şi capacitatea de transport reprezintă, fiecare, câte 10 %.
„Performanţa” ARF, companie în subordinea Ministerului Transporturilor este şi mai greu de explicat/justificat dacă ne referim la al doilea mare proiect pentru achiziţia de trenuri noi: lansată încă din aprilie 2019, procedura pentru cumpărarea a 40 de rame regionale (1,7 miliarde lei) a fost anulată deja de două ori urmând să fie organizată o nouă licitaţie.

Cine a blocat achiziția de trenuri electrice noi? Cătălin Drulă: „E halucinant că, deși avem o singură ofertă, Autoritatea de Reformă Feroviară nu a semnat contractul”. Fostul ministru al Transporturilor îl acuză pe Florin Cîțu că s-a opus reformei instituției

Fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă, desemnat acum de Dacian Cioloș pentru un nou mandat, afirmă într-un interviu pentru Economedia că „este halucinant” faptul că Autoritatea de Reformă Feroviară nu a semnat încă contractul cu Alstom pentru livrarea de trenuri electrice noi, în contextul în care aceasta este singura ofertă depusă și toate procedurile au fost încheiate. Drulă îl acuză pe premierul demis Florin Cîțu că s-a opus reformei instituției, în ciuda faptului că, la patru ani de la operaționalizare, încă nu a finalizat nicio achiziție de trenuri. Reamintim că președintele ARF este numit direct de către premier, nu de către ministrul Transporturilor.

Economedia: Ați promis pe 7 septembrie că „în cel mult două săptămâni” se încheie licitația și semnați contractul pentru cele 20 de trenuri electrice noi. ARF tocmai a prelungit procedura de evaluare cu un singur ofertant până pe 17 ianuarie. Ce s-a întâmplat acolo mai exact?

Cătălin Drulă: Nu știu, dar este o întrebare foarte bună pe care să o adresați către ARF, pentru că practic este singurul ofertant. Evaluarea ofertei tehnice, evaluarea ofertei financiare sunt etapele ambele încheiate și trebuia dat raportul procedurii, ceea ce înseamnă, pe românește, că s-a încheiat licitația, ai comunicat câștigătorul. de ce acest ultimat pas nu s-a mai întâmplat? Eu mă așteptam să fie în câteva zile. De ce suntem în a doua jumătate a lui octombrie și încă nu e gata e o întrebare foarte bună, nu am acest răspuns nemaifiind la minister. Dar este într-adevăr halucinant că cu o singură ofertă și asumarea pe care a avut-o față de mine președintele ARF a fost cea pe care am declarat-o și publică. Am discutat cu dumnealui în luna august și a spus: „Ok, avem o singură ofertă, nu e mare lucru de evaluat, ar trebui să ne bifăm și să facem hârtiile corespunzătoare, cam într-o lună se încheie”. Și o vreme am urmărit, am întrebat dacă evaluarea tehnică a fost finalizată, evaluarea financiară a fost finalizată. Mi s-a răspuns că da. Deci urma să se comunice raportul procedurii, închiderea, cum ar veni, într-o săptămână. Mi s-a răspuns că într-o săptămână e gata. De ce nu e încă gata, aia e o întrebare la care nu am eu răspuns.

Economedia: Spuneați că vreți să reformați ARF, chiar să o desființați. Cine nu v-a lăsat să o faceți?

Cătălin Drulă: Am avut niște discuții, niște divergențe și cu premierul pe tema ARF. Eu am spus că sunt două căi: ori o reformă din temelie, adică schimbăm oamenii. Și aici o vreme s-a opus. Vă reamintesc că conducătorul ARF este numit de premier, nu de ministrul Transporturilor – așa e legea – și poziția de conducere este numită politic, este cu rang de secretar de stat. În tragerea aceea pe care am făcut-o în coaliție cu instituțiile, (funcția, n.r.) revenea către USR. În momentul în care am vrut să propunem o schimbare acolo, premierul s-a opus.
Cu desființarea nu a fost foarte entuziast. Și atunci, din mai multe variante neoptime, am zis că totuși finalizarea acestor proceduri de achiziție de rame, măcar a aceleia pentru 20+17 trenuri interregio, este o variantă să luăm ce e mai bun din ce e pe masă.
Cam asta este povestea acestei instituții și arată cumva limitele de funcționare ale unei instituții în momentul în care începe prost. În 2017 a fost operaționalizată, sub un guvern PSD, au fost aduși oameni care nu erau pricepuți, a fost politizată și instituția asta și rezultatul este că, de unde avea niște sarcini destul de clare – să cumpere trenuri pe bani europeni, să reformeze partea de alocare a compensației de serviciu public, a subvenției pentru zona de călători –, a cam eșuat peste tot.

Odată ce o instituție este formatată prost și aduși oameni care nu sunt potriviți, e mult mai greu de reformat, pentru că oamenii au dat concurs pe posturi. Formal vorbind, nu pot fi discreționar înlocuiți, relațiile de muncă sunt stabilite și cumva lucrurile sunt mult mai lente.

Era și varianta de a desființa și de a găsi o formulă de a aduce această zonă de gestionare a strategiei feroviare.

O nouă ratare pentru semnarea contractului
Reamintim că Ministerul Transporturilor prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a ratat, din nou, semnarea contractului de 1,3 miliarde lei pentru achiziţia celor 20 de rame electrice noi, deși are o singură ofertă depusă, cea de la Alstom, după cum scria Economedia aici, în data de 13 octombrie.

ARF a prelungit până în 17 ianuarie 2022 evaluarea ofertei, după cum arată datele oficiale din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SICAP).

Este un nou eşec major, după un lung şir de licitaţii, contestaţii şi amânări care durează deja de doi ani, mai ales că, achiziţia de trenuri noi are finanţare europeană nerambursabilă.

Semnarea contractului şi livrarea în decurs de doi ani a celor 20 de rame cu posibilitatea de a extinde contractul cu încă 17 unităţi ar însemna „o gură de oxigen” pentru CFR Călători şi operatorii privaţi români care se pregătesc de liberalizarea serviciilor de transport şi concurenţa marilor companii din Europa Centrală şi de Vest. În plus, ramele noi sunt aşteptate şi pentru proiectul Trenului Metropolitan.

Ultima achiziţie de trenuri noi la CFR Călători a fost în urmă cu 15 ani atunci când s-au cumpărat automotoarele Desiro, „Săgeata Albastră”.

„Performanţa” ARF, companie în subordinea Ministerului Transporturilor este şi mai greu de explicat/justificat dacă ne referim la al doilea mare proiect pentru achiziţia de trenuri noi: lansată încă din aprilie 2019, procedura pentru cumpărarea a 40 de rame regionale (1,7 miliarde lei) a fost anulată deja de două ori urmând să fie organizată o nouă licitaţie.

Daca ai cumpara trenuri noi cum ai mai justifica terfelirea banilor publici cu re-re-modernizarea la niste firme capusa a locomotivelor mastodont de tras marfare de acum 50 de ani folosite la trenurile de calatori intr-o companie de stat falimentara?

Cîțu schimbă conducerea Autorității de Reformă Feroviară. Fostul șef nu a reușit să cumpere niciun tren, de patru ani de când a fost înființată instituția / Noul șef spune că „prioritatea zero” este încheierea procedurii pentru cele 20 de trenuri electrice

Premierul Florin Cîțu l-a demis miercuri pe Gigi Gavrilă, președinte al Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF) încă de la înființare, în 2017, și l-a înlocuit cu Ştefan-Adrian Roşeanu, fost șef al CFR Călatori. Economedia a scris miercuri despre situația ARF, care recent a amânat semnarea unui contract pentru trenuri noi, deși avea o singură ofertă și procedurile finalizate. Fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă a afirmat, într-un interviu acordat miercuri Economedia, că nu găsește o explicație pentru această amânare și l-a acuzat pe premierul Florin Cîțu că s-a opus reformei instituției. Noul șef al ARF afirmă, pentru Economedia, că prioritatea zero este încheierea procedurii de evaluare a contractului pentru 20 de trenuri.
„Având în vedere propunerea formulată de ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, interimar, […] domnul Gigi Gavrilă se eliberează din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii pentru Reformă Feroviară”, se menţionează într-o decizie semnată de premierul demis Florin Cîțu și publicată în Monitorul Oficial.
Printr-o altă decizie, premierul interimar Florin Cîţu îl numeşte în funcţia de preşedinte al ARF pe Ştefan-Adrian Roşeanu.
Reamintim că Ministerul Transporturilor prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a ratat, din nou, semnarea contractului de 1,3 miliarde lei pentru achiziţia celor 20 de rame electrice noi, deși are o singură ofertă depusă, cea de la Alstom, după cum scria Economedia aici, în data de 13 octombrie. ARF a prelungit până în 17 ianuarie 2022 evaluarea ofertei, după cum arată datele oficiale din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SICAP).
Fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă a afirmat într-un interviu pentru Economedia că „este halucinant” faptul că Autoritatea de Reformă Feroviară nu a semnat încă contractul cu Alstom pentru livrarea de trenuri electrice noi, în contextul în care aceasta este singura ofertă depusă și toate procedurile au fost încheiate.
Drulă l-a acuzat pe premierul demis Florin Cîțu că s-a opus reformei instituției, în ciuda faptului că, la patru ani de la operaționalizare, încă nu a finalizat nicio achiziție de trenuri. Reamintim că președintele ARF este numit direct de către premier, nu de către ministrul Transporturilor.
Gigi Gavrilă, demis miercuri de premier, conducea ARF încă de la operaționalizarea instituției, în anul 2017.
Noul șef al ARF afirmă că cele 20 de trenuri sunt „prioritatea zero”
Noul președinte al ARF, Ştefan-Adrian Roşeanu, a declarat pentru Economedia că prioritatea zero este încheierea procedurii de evaluare a contractului pentru cele 20 de trenuri.
Roșeanu susține că, de fapt, sunt două oferte depuse pentru această licitație, nu doar cea a Alstom.
Prioritatea următoare este închierea contractelor de servicii publice de călători pe anul 2022, spune el.
Roșeanu a declanșat ancheta „nașilor”
Ştefan Roşeanu este specialist specialist feroviar, coordonator al proiectului Tren Metropolitan Bucureşti. El este în prezent și membru al consiliului de administrație al Metrorex.
Ştefan Roşeanu a fost director general al CFR Călători în perioada iunie 2012 – ianuarie 2013. El s-a remarcat atunci prin generarea scandalului ce i-a vizat pe „nașii” de la CFR Călători. Roșeanu spunea, în 2012, că „mersul cu naşul” înseamnă pierderi anuale între 30 şi 40 de milioane de lei pentru companie, în condiţiile în care peste 15% dintre clienţi alegeau să călătorească fără bilet.
Ulterior, procurorii au deschis un dosar penal amplu în care au folosit inclusiv investigatori sub acoperire – ofiţeri care au fost angajaţi la CFR sau care au circulat cu trenul pentru a surprinde corupţia din trenuri.
„Din cercetările ulterioare efectuate în cauză a rezultat că astfel de fapte săvârşite de personalul din cadrul CFR Călători au o frecvenţă cu totul deosebită, reprezentând un fenomen generalizat de corupţie în sânul societăţii comerciale naţionale în cadrul activităţii de verificare a documentelor de călătorie“, precizau atunci procurorii în rechizitoriu.
Procurorii l-au audiat în noiembrie 2012 inclusiv pe directorul general de atunci al societăţii, Ştefan Roşeanu, acesta confirmând informaţiile adunate în timpul anchetei.
Potrivit anchetatorilor, citați atunci de Adevărul, controlorii luau bani de la călătorii fără bilete, strângeau sumele adunate, apoi transmiteau o parte din acestea şefilor lor. Prejudiciul cauzat astfel CFR se ridica astfel la aproximativ 10 milioane de euro pe an, sumă ce reprezenta la acea vreme aproape 40% din încasările companiei de stat. Mai mult, mita încasată zilnic de angajaţii CFR se ridica la 100.000 de euro.

Licitația a intrat în deliberare.

Apare o dată și o oră la rubrica respectivă, deci nu mai e în deliberare, ci a selectat oficial câștigătorul, anume Alstom:

Autoritatea pentru Reformă Feroviară a elaborat la finele lunii octombrie raportul procedurii privind achiziția a 20 de trenuri electrice IR, raport prin care este exclusă asocierea CRRC-Astra Vagoane, câștigătoare fiind desemnată compania Alstom. Oferta CRRC – Astra nu a fost analizată căci prevederile legislative o excludeau din competiție.

Practic ARF a luat în considerare doar oferta firmei franceze Alstom, considerând exclusă pe cea a asocierii româno-chineze Astra Vagoane – CRRC.  Gigantul german Siemens, prezent la licitația de trenuri regionale, a renunțat să depună ofertă. „Membrii comisiei de evaluare desemnează oferta prezentată de ofertantul Alstom Ferroviaria SpAca ofertă câștigătoare pentru această procedură de atribuire , ofertă care a fost clasată pe primul loc”, spune raportul de evaluare.

Ca urmare, ARF a constat valabilitatea ofertei depuse de francezi.  Autoritatea pentru Reformă Feroviară prin comisia de evaluare a decis excluderea ofertei menționate (CRRC-Astra Vagoane Arad) fără a mai verifica indeplinirea cerințelor de calificare, se arată în raport.

Au fost invocate legea 98/2016 actualizată cu cu OUG 25/2021 (martie – aprilie 2021, anterior depunerii ofertelor) dar și Ordinul 549/2021 (aprobat de ANAP la finele lunii aprilie, după depunerea ofertei de către Astra Vagoane – CRRC).

Sursa: Club Feroviar

1 Raportul asta al procedurii e redactat de diletanti. Cum sa scrii, dar mai ales sa digeri, o ineptie ca asta ”oferta prezentată de ofertantul Alstom Ferroviaria SpAca ofertă câștigătoare pentru această procedură de atribuire , ofertă care a fost clasată pe primul loc”, din moment ce nu a fost comparata cu nicio alta?
2. In conditiile de mai sus nu ma mira de ce au zacut 9 (noua) luni de zile sa evalueze o oferta! Daca erau 4(patru) oferte dura 3(trei) ani?!
3. Vad ca AFR nu si-a indeplinit o alta obligatie legala si anume cea de a publica la rubrica ”Declaratie de participare” ofertantii, nici dupa 6(sase) luni de la deschidere. Ciudat cum acest ”mik” amanunt a scapat de ochiul vigilent al ANAP.  
4. Oricum e pe muchie de cutit livrarea, ca nu mai sunt 2 ani si 5 luni pana la dead line-ul decontarii din  POIM exercitiul financiar 2014-2020!
Sa speram ca Alstom va fi la inaltime, si de aceasta data, si va furniza intreg lotul pana-n decembrie 2023, altfel ”turcu” plateste!

3. Au fost și alte autorități contractante care nu au publicat declarații de participare pentru o lungă perioadă de timp la unele licitații (STV la licitațiile de SH-uri, primăriile din Târgoviște și Oradea la o licitație de hibride respectiv cea pentru diesele + hibrid). Deci nu e un caz singular.
4. Ești optimist. Nu uita că mai e un ofertant în procedură, CRRC-Astra, care nu cred că va rata ocazia să atace excluderea din procedură. Și sunt șanse ca CNSC să le dea dreptate, ceea ce va întârzia și mai mult semnarea.

He, he... daca ai stii cat de repede s-ar fi transat dilema asta, pana acum, n-ai crede! La baza concluziei era reglementarea CE nr. 5494/2019., implementata si la noi, in fine in 2021. Era extrem de simplu ca, la ora actuala, sa stim ori ”laie ori balaie” si sa nu le mai țâțâie fundul ca...celalalt ofertant avea ceva de ”mârâit” pe la CNSC sau, chiar,  mai rau, prin instanta!
N-AU NICIO SANSA, ”tratatele încheiate de UE stabilesc cine are acces securizat pe piața achizițiilor publice din UE”.  Cum China nu e parte semnatara a acordurilor GPA alias ”AAP” dintre UE si cei 19 terti nu tine ”comicaria”.

A fost făcut anunțul oficial de către Irinel Scrioșteanu. Să vedem și randări cu viitoarele rame...

𝗣𝗿𝗶𝗺𝗲𝗹𝗲 𝟯𝟳 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗻𝘂𝗿𝗶 𝗲𝗹𝗲𝗰𝘁𝗿𝗶𝗰𝗲 𝘃𝗼𝗿 𝗳𝗶 𝗰𝘂𝗺𝗽𝗮𝗿𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗠𝗶𝗻𝗶𝘀𝘁𝗲𝗿𝘂𝗹 𝗧𝗿𝗮𝗻𝘀𝗽𝗼𝗿𝘁𝘂𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝘀𝗶 𝘃𝗼𝗿 𝗳𝗶 𝗽𝘂𝘀𝗲 𝗶𝗻 𝗰𝗶𝗿𝗰𝘂𝗹𝗮𝘁𝗶𝗲 𝗽𝗲 𝗰𝗮𝗶𝗹𝗲 𝗳𝗲𝗿𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮

Compania ALSTOM Ferroviaria SpA (parte a grupului european ALSTOM) a fost desemnată astăzi câștigătoarea licitației pentru achiziția a 37 de trenuri electrice noi pentru transportul de călători, de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

Cele 37 trenuri (20 provenind din contractul de bază și 17 din activarea opțiunii suplimentare), vor fi primele trenuri electrice cumpărate de România, alăturându-se celor 3 trenuri electrice Hyperion produse în țară, la Craiova, și achiziționate de operatorul privat Softrans. Trenurile electrice (RE-IR) au o capacitate de transport de peste 300 persoane/tren, la o viteză maximă de circulație de 160 km/h. Pentru asigurarea calității vehiculelor, trenurile sunt cumpărate cu servicii de reparații incluse, pe minimum 15 ani.

Achiziția se bazează pe rezultatele unui studiu de fezabilitate realizat sub egida Băncii Europene de Investiții, cu sprijinul JASPERS, și este co-finanțată din fonduri europene nerambursabile. Pentru a răspunde obiectivelor naționale și europene privind combaterea efectelor schimbărilor climatice, designul ramelor electrice va respecta cerințele legale privind protecţia mediului în ceea ce priveşte funcţionarea, întreținerea şi eliminarea/reciclarea.

Noile trenuri ale României urmează să fie utilizate pe rutele electrificate majore ale rețelei feroviare, urmărindu-se o deservire echilibrată a teritoriului:

🚉 București Nord – Constanța
🚉 București Nord – Brașov – Arad – Timișoara
🚉 București Nord – Brașov – Cluj
🚉 Brașov – Deda – Cluj
🚉 București Nord – Brașov
🚉 București Nord – Iași
🚉 București Nord – Suceava
🚉 București Nord – Galați
🚉 București Nord – Craiova – Târgu Jiu – Petroșani- Simeria
🚉 București Nord – Craiova – Timișoara – Arad
🚉 Cluj – Timișoara
🚉 Cluj – Suceava – Iași

Prin finalizarea procedurii de achiziție publică, CFR se apropie de momentul introducerii în circulație a primului lot consistent de trenuri de la achiziția faimoaselor Săgeți Albastre de la începutul anilor 2000.

Achiziția este una foarte importantă pentru transportul de persoane din România, în condițiile în care „pentru ca parcul de material rulant utilizat pe reţeaua feroviară din România să asigure realizarea cererii de serviciu de transport public de călători la actualele standarde europene şi naţionale, este nevoie ca prezentul parc de material rulant deţinut de operatorii de serviciu public feroviar din România, cu capital public sau privat, să fie înlocuit întrucât şi-a depăşit deja durata ciclului său de viaţă sau este aproape de finalul acestuia” (conform studiului recepționat de ARF).

2. A explicat Drula ca aceasta companie care face achizitia pentru CFR Calatori, care CFR Calatori apartine de MT, halucinant, ea insasi nu apartine de MT, ci este subordonata direct primului ministru, este clar ca primul ministru, care este la un partid, a intarziat la maxim  aceasta achizitie ori ca sa denigreze conducerea MT, care este din alt partid, ori ca sa forteze CFR Calatori sa continue terfelirea banului public cu reparatiile / modernizarile ilogice si interminabile, facute la firmele de casa, niste firme fara nici un renume sau garantie, la aceleasi locomotive mastodont de transport marfa de acum 50 de ani, inca folosite de CFR Calatori.

Omiti ca asta-i ”rodul” OUG nr. 62/2016 pe care nici cele 5(cinci) guverne ulterioare, n-au catadixit, sa-l schimbe?
PS
Ce a facut ARF-ul, in acest rastimp, sa se circumscrie art. 3, alin (1) din O.U.G.? NIMIC!

Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a refuzat primirea la sediul instituției a unor reprezentanți ai asocierii CRRC China – Astra Vagoane Arad pe motiv de stare de alertă cauzată de pandemia de COVID. Autoritatea a refuzat și publicarea unor elemente din oferta câștigătoare la licitația pentru 20 de trenuri RE-IR invocând confidențialitatea acestora.

Documente consultate de Club Feroviar arată un răspuns negativ dat de ARF asocierii menționate în urma solicitării acesteia de a i se acorda acces la o parte a ofertei depuse de firma Alstom Ferroviaria la licitația de achiziție a 20 de trenuri inter – regionale.

ARF a refuzat primirea unor reprezentanți ai asocierii româno-chineze invocând starea de alertă. „Având în vedere starea de alertă menționată mai sus, nu este recomandabil trimiterea unor persoane din partea dvs la sediul societății noastre”, a comunicat Autoritatea.

După informațiile Club Feroviar, CRRC-Astra ar fi dorit să consulte unele avize condiționate date de ANAP – Autoritatea Națională de Achiziții Publice, menționate în raportul procedurii, dar care nu sunt publice.

ARF a invocat caracterul secret al ofertei depuse de firma franceză. ”În privința documentelor de calificare, a propunerii tehice și a propunerii financiare prezentate de ofertantul Alstom Ferroviaria SpA, pentru a evita crearea unor prejudicii acestuia, în ceea ce privește activitatea sa pe piața pe care activează, nu vă putem pune la dispoziție documentele solicitate”, a răspuns ARF cererii.

Asocierii CRRC – Astra i s-a oferit accesul doar la raportul procedurii, document care este dealtfel public și care se găsește și pe situl autorității contractante.

Posibilă contestație CRRC-Astra
Rezultatul licitației, anume acordarea contractului firmei franceze, va fi foarte probabil contestat. CRRC- Astra a fost exclusă din licitație pe baza legislației adoptate în primăvara acestui an care elimină din procedurile de achiziție publică firme provenite din anumite țări, printre care și China.

Deși rezultatul procedurii nu este lămurit din punct de vedere legal (contractul poate fi semnat doar după ce CRRC – Astra nu își folosește dreptul legal de a îl contesta), oficialii Ministerului Transporturilor s-au grăbit să anunțe atât numărul de rame ce va fi achiziționat cât și rutele pe care vor fi utilizate acestea.

Secretarul de stat Irinel Scrioșteanu a anunțat în urmă cu o săptămână achiziția a 37 de trenuri electrice regionale de la firma franceză Alstom.

Potrivit demnitarului, vor fi achiziționate 37 de unități. Într-o postare pe Facebook, el a scris: „Compania ALSTOM Ferroviaria SpA (parte a grupului european ALSTOM) a fost desemnată astăzi câștigătoarea licitației pentru achiziția a 37 de trenuri electrice noi pentru transportul de călători, de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară”.

Sursa: Club Feroviar

Să înceapă circul...

Asocierea româno-chineză a depus joi o contestație la licitația de achiziție a 20 până la 40 de trenuri inter-regionale, invocând faptul că prevederea invocată la excluderea sa este inaplicabilă și a fost elaborată la un an după o a treia tentativă fără succes de excluderea  a sa din licitație. Avocații firmei invocă și prevederi constituționale.

Contestația spune că Autoritatea pentru Reformă Feroviară a luat decizia excluderii ofertei CRRC Sifang – Astra pe baza unui act normativ „inaplicabil în speță, căruia a încercat să îi ofere efecte retroactive”.

Sunt încălcate principiile neretroactivității, ale transparenței și protecției intereselor legitime, fundamente ale statelor membre UE, susțin reprezentanții asocierii.

Principiul neretroactivității legii este subliniat de Constituție spune CRRC – Astra. „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile” – art 15 aliniat 2 din legea fundamentală.

Fiind o lege nouă, 25/2021 „nu poate fi aplicată unei proceduri de achiiziție demarate sub o altă legislație și, deci, alte condiții de participare”.

Prevederea 25/2021 conține intr-adevăr un fel de excepție de la principiul constituțional al neretroactivității în sensul că spune că nu se aplică procedurilor la care au fost depuse deja oferte (CRRC – Astra a depus oferta la câteva săptămâni după adoptarea Ordonanței). Însă tot legea românească limitează și detaliază clar situațiile de acest fel. Derogarea trebuia menționată explicit și trebuia adoptată printr-un act normativ de putere cel puțin la fel de mare (nu OUG).

În sprijinul celor afirmate CRRC  – Astra invocă spețe similare la nivel european in care au fost pronunțate hotărâri împotriva aplicării retroactive a prevedeirlor legale în favoarea unor firme precum Toshiba, Alstom, ISD Polska, etc.

CRRC – Astra mai cere CNSC acces la un număr de 15 documente care ARF nu a vrut să i le pună la dispoziție, printre care avize ANAP, anexe la procese verbale, varianta modificată și nemodificată a procesului verbal de evaluare, raport de specialitate al experților, documente de calificare, etc.

Toate acestea pentru anularea raportului procedurii și eviterea unui nou raport, cu reevaluarea ofertelor.

Sursa: Club Feroviar