Școala făcută de mântuială, asta e concluzia !

Aveți idee cam până când s-au construit astfel de case cu acest tip de acoperiș, parcă de carton le zicea? eventual cât de ”bune” erau, și dacă ca fapt-divers se mai găsește și astăzi (eu unul nu țin minte să fi văzut), dar parcă pe unele blocuri am văzut ceva similar?

Cartonul acela se gaseste si azi la magazinele de materiale de constructii de la tara sau din orasele mici.

Experienta mea cu el e ca e destul de prost, tine maxim 10 ani.

Cat despre intrebarea initiala, cred ca si in prezent se mai construiesc case noi cu cartonul acela pe acoperis...

Nici nu stiu ce denumire 'oficiala' are. Carton bituminat? Bituminos?

La Dedeman vad ca ii zice bitumat, iar in descriere bituminos... In orice caz, subscriu ca e un material extrem de slab calitativ, am avut la tara o bucatarie acoperita cu asa ceva, ploua mai mereu pe undeva, trebuia schimbat cam la 2-3 ani... Pana la urma solutia a fost daramarea bucatariei si constructia unei noi case

Problema ”lu' matale” e ca acest reper, chiar si de la acest furnizor de bricolaj, n-a avut cine sa ti-l puna ca LUMEA! Vezi, din specificatia tehnica a produsului, ca-i garantat 15 (cincisprezece ani)?
Merg pe mana producatorului, ca si cu tigla Bil..!  

Sau poate n-a fost luat de la magazin dă firmă

Si asta-i o ipoteza de lucru, dar nu de asta ai culcat, la pamant, bucataria de vara!
Altul a fost șpilul acolo!

Susțin ce a spus @orex  trebuie să te pricepi să-l pui !

Si sa transporti productia de zacusca ”Interregio” e o ”stiinta”! Depinde cum, si cat de bine, o imbrobodesti!      

Ion Caramitru
https://www.agerpres.ro/cultura/2021/09/ ... --775011
Am avut ocazia sa-l cunosc pe dl. Caramitru in cateva ocazii deosebite, restaurarea coloanei lui Brancusi, renovarea Teatrului National, pentru care i-am acordat tot sprijinul, am asistat si la momentul in care i-a fost acordata cea mai inalta distinctie nipona Ordinul Soarelui Rasare pentru promovarea culturii romanesti in Japonia, intr-un moment in care toate oficialitatile nu stiau cum sa mai saboteze relatiile noastre cu una dintre marile puteri economice ale lumii.
Am pierdut o mare valoare si un om demn de toata stima noastra.
Dzeu sa-l odihneasca!

Dacă sunt greșeli semnalați-le...Text primit de la o prietenă de familie pe Facebook.

Bogdan Bola
16 septembrie la 08:12  ·
💸 Astăzi se împlinesc 186 de ani de la nașterea primului "leu românesc"! Și când te gândești că sunt multe țări care nu au această venerabilă vârstă.... Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării leul, echivalentul a 60 de parale. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată și el monedă, dar Imperiul Otoman nu a acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei.
Istoria leului românesc însă începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”. Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “leu”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat. Mai doresc să menţionez că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este "leva" care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar.
Prin Regulamentele Organice din 1831 şi 1832 s-a hotărât utilizarea unui număr restrâns de monede, printre ele aflându-se una austriacă, numită zwanziger. La noi era cunoscută drept sfanţul de argint, sau mai simplu, doar şfanţ. Putem vedea astfel de unde se trage celebra expresie “nu am nici un şfanţ”. O altă monedă era paraua otomană. Expresia de rigoare ”nu face două parale” vine de la faptul că moneda avea o valoare redusă și era confecționată din material prost, astfel că o folosire intensă o tocea și monezile chiar se lipeau unele de altele.
După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar din nou Înalta Poartă s-a opus. Prima Constituţie a ţării, cea din 1866, ignora însă complet problema suzeranităţii Imperiului Otoman asupra Principatelor, dovedind încă de atunci dorinţa statului român de a îşi căpăta independența. O primă bătălie s-a dat prin intermediul politicii monetare. La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda naţională leul, o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur şi având 100 de diviziuni, numite bani. Un leu echivala cu un franc francez. Monedele de 5, 10 şi 20 de lei erau din aur, iar cele de 1 şi 2 lei, precum şi cele de 50 de bani erau din argint. Până la înfiinţarea Monetăriei statului (1870), primele monede au fost bătute la Birmingham.

...

Se vede ca a plecat O. Berceanu de la Garda de Mediu! Deja s-au reluat apucaturile de dat foc la toate ”acareturile” din batatura, ca pluteste un damf, prin Drumul Taberei, de zici ca au luat foc cativa km de cablu de Cu cu izolatie PVC!    

Si in Titan pute in draci a ars...