Sunt marfare destule care fac frecvent pana in 10 zile Constanta - Curtici sau invers. Din care jumatate din timp stationari, descompuneri temporare. Asteptat schimb mecanici. Sunt momente cand faci 1-2 zile doar pentru tranzitul complexului Bucuresti.

Stai putin ca este mai complicat, limitarile de viteza sunt cunoscute si nu se schimba in fiecare zi, deci pot fi avute in vedere in calculele de optimizare a descompletarilor si schimburilor de echipaj, si chit ca dispar maine toate restrictiile de viteza, descompletarile si schimbul de mecanici oricum o sa trebuiasca sa le faci, astea sunt costuri fixe, cunoscute dinainte si totalmente in puterea operatorului de a le diminua, deci nu pot fi incluse in culpa infrastructurii.
Daca iti ajunge marfarul la Bucuresti seara cand nu circula trenuri de persoane dar echipa trebuie sa faca 8 ore pauza care se termina dimineata cand sunt toate trasele ocupate de trenuri de persoane, asta este management slab sau operare la limita subsistentei cu cate locomotive atatea echipe ceea ce nu este normal.

Un articol mai slab de la un site .ro care scrie in engleza, se afirma ca desi in Romania piata energiei este liberalizata, operatorii feroviari nu pot alege de la cine cumpara energia electrica. Consiliul concurentei(nu se spune daca din Romania sau UE) cere (sau recomanda) ca CFR Infra sa implementeze mecanismele necesare pentru ca operatorii sa isi poata alege furnizorul de energie.

https://www.energynomics.ro/en/competiti ... ppliers/

https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/trenul-connecting-europe-express-pleaca-joi-din-lisabona-in-calatoria-sa-prin-26-de-tari-cand-va-ajunge-in-romania-1653205

Având în vedere că anul 2021 a fost desemnat ca fiind „anul căilor ferate”, în UE s-a decis ca un tren simbolic, numit Connecting Europe Express, să traverseze Europa timp de mai bine de o lună, pornind joi de la Lisabona și terminând pe 7 octombrie, la Paris. El va călători peste 20.000 km, va trece prin 26 de țări și va opri în peste 100 de localități, a anunțat miercuri Comisia Europeană.
„Căile ferate au modelat bogata noastră istorie comună. Transportul feroviar reprezintă însă şi viitorul Europei, este soluţia noastră pentru atenuarea schimbărilor climatice şi stimularea redresării economice în urma pandemiei, pe măsură ce construim un sector al transporturilor neutru din punctul de vedere al carbonului. În săptămânile următoare, Connecting Europe Express va deveni o conferinţă continuă, un laborator şi un forum de dezbatere publică cu privire la modul în care transportul feroviar poate deveni mijlocul de transport de predilecţie, atât pentru călători, cât şi pentru întreprinderi. Vă invităm să-l întâmpinaţi călduros când se va opri într-o gară din apropiere”, a declarat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Din cauza lățimilor ecartamentului diferite din Europa, Connecting Europe Express va fi compus, de fapt, din trei trenuri – trenul iberic, trenul standard și trenul baltic – care se vor întâlni de-a lungul călătoriei.

„Proiectul este o ocazie de a reaminti lipsa interoperabilității dintre unele părți ale rețelei feroviare europene, dar și de a demonstra cooperarea foarte bună dintre întreprinderile feroviare și administratorii de infrastructură”, a transmis miercuri Comisia Europeană.

Vagoanele care alcătuiesc trenul au fost oferite de diferite companii feroviare europene. Unul dintre acestea, oferit de MAV (Ungaria), va găzdui o expoziție mobilă în cadrul căreia vor fi prezentate numeroasele tehnologii și inovații existente care îmbunătățesc experiența în sectorul feroviar și va arăta modul în care UE sprijină proiectele de infrastructură.

Pentru realizarea de lucrări la infrastructura feroviară, la solicitarea CFR SA – managerul căii ferate în circulația trenurilor vor interveni modificări în luna septembrie 2021, după cum urmează:

Urmare efectuării de lucrări pe distanța Feldru-Ilva Mica-Leșu Ilvei
• în zilele de 06 și 07 septembrie 2021, trenul IR 1831 Galați – Vatra Dornei – Cluj Napoca va circula conform graficului din mersul trenurilor numai pe distanța Galați – Vatra Dornei.
• în zilele de 07 și 08 septembrie 2021, trenul IR 1832 Cluj Napoca – Vatra Dornei – Galați va circula conform graficului din mersul trenurilor numai pe distanța Vatra Dornei – Galați.
• în zilele de 07 și 08 septembrie 2021, trenul IR 1833 Iași -Timișoara Nord va circula ca tren IR 12833 și cu orar modificat în relația Iași (plecare 09:06) – Timișoara Nord (sosire 01:10).
• și în circulația unor trenuri regio vor interveni modificări care vor fi anunțate la nivel local.

Urmare efectuării de lucrări pe distanța Reghin -Hm Aluniș Mureș
• în perioada 08 – 21 septembrie 2021, trenul IR 1645 București Nord – Deda – Reghin – Târgu Mureș își modifică circulația astfel:
- circulă conform graficului de circulație pe distanța Bucuresti Nord – Deda
- 08 – 22 septembrie 2021 se asigură transbordarea călătorilor cu mijloace auto pe distanța Deda – Reghin de la tren 1645 pentru trenul IR 12645 Reghin (plecare 20.33) – Târgu Mureș (sosire 08).
• în perioada 08 – 22 septembrie 2021, trenul IR 1646 Târgu Mureș – Reghin – Deda – București Nord își modifică circulația astfel:
- va circula ca tren IR 12646 pe distanța Târgu Mureș (plecare 13.50) – Deda (sosire 25)
- se asigura transbordarea călătorilor cu mijloace auto pe distanța Reghin – Deda de la trenul IR 12646 Deda – Brașov care circulă pe această distanță conform graficului din mersul trenurilor.

Urmare efectuării de lucrări pe distanța Orșova-Valea Cernei
• în perioada 20 – 24 septembrie 2021, trenul IR 1692 Timișoara Nord –Băile Herculane – Drobeta Turnu Severin – București Nord, își modifică circulația astfel:
- circulă ca tren IR 12162 Timisoara Nord (plecare 07.14) – Baile Herculane (sosire 27).
- pe distanta Baile Herculane – Drobeta Turnu Severin se asigură transbordarea călătorilor cu mijloace auto de la trenul IR 12162 pentru trenul IR 12164 pe ruta Drobeta Turnu Severin (plecare 11.55) – Filiași – Craiova – Videle – Chiajna – București Nord (sosire 31).
• în perioada 20-24 septembrie 2021, trenul IR 72 București Nord – Curtici – Budapesta, își modifică circulația astfel:
- circulă ca tren IR 12172 pe distanța București Nord (plecare 05.46) – Videle – Craiova – Drobeta Turnu Severin (sosire 27).
- pe distanța Drobeta Turnu Severin – Băile Herculane se asigură transbordarea călătorilor cu mijloace auto de la trenul IR 12172 pentru trenul IR 72 care circulă conform graficului pe distanța Băile Herculane – Timișoara Nord – Arad – Curtici – Lokoshaza – Budapesta.
• de asemenea, intervin modificări și în circulația unor trenuri regio din zonă la care se va asigura transbordarea călătorilor cu mijloace auto pe distanța Orșova – Gura Văii și retur.


Urmare efectuării de lucrări pe distanța Ileanda – Răstoci
• 21 septembrie – 20 octombrie 2021, trenul IR 1641 București Nord – Dej Călători – Baia Mare circulă conform graficului din mersul trenurilor, iar pe distanța Dej Călători – Baia Mare se asigură transbordarea călătorilor mijloace auto în perioada 22 septembrie – 21 octombrie.
• 22 septembrie – 21 octombrie 2021, trenul IR 1642 Baia Mare – Dej Călători – București Nord pe distanța Baia Mare – Dej Călători se asigură transbordarea călătorilor cu mijloace auto la trenul IR 1642 Dej Călători – București Nord.

Sursa: CFR Călători

Nu știu unde trebuie pus...dar este utila informația.

Connecting Europe Express va ajunge în România pe 17 septembrie, intrând pe la Giurgiu. Va opri la Giurgiu, București, Brașov, Sibiu, Copșa Mică, Cluj, Oradea, Arad și Curtici și va ieși din țară pe 19 septembrie dimineața, pe la Curtici. Pe 21 septembrie trenul va fi la Varșovia, pe 25 septembrie la Praga și pe 1 octombrie la Stockholm.





Toată știrea.

Trenul special care străbate 20.000 km prin Europa a rămas pentru câteva zile fără unul dintre cele șase vagoane, din cauza unor defecțiuni apărute în Croația


​Trenul special Connecting Europe Express, care a plecat din Lisabona la început de septembrie și va străbate 20.000 km prin Europa, a rămas pentru câteva zile fără unul dintre cele șase vagoane, din cauza unor defecțiuni detectate la Zagreb. Planul este ca vagonul să fie reatașat la tren în Sofia, pe 15 septembrie. Trenul va ajunge în România pe 17 septembrie.



Trenul a plecat din Zagreb duminică, dar cu o întârziere de 40 de minute după ce au fost descoperite probleme tehnice la vagonul furnizat de francezii de la SNCF. Vagonul a fost decuplat și trenul cu cele cinci vagoane a plecat către Belgrad. Luni seara trenul va sosi la Skopje (capitala Macedoniei de Nord).


Cum notează și organizatorii, incidentul arată că trenurile și calea de rulare au nevoie mereu de a fi verificate pentru a ne asigura că se poate circula în perfectă siguranță.

Organizatorii mai spun că, dat fiind că trenul are șase vagoane de la șase companii diferite, când apare o problemă este mai greu de rezolvat.

Compunerea trenului Connecting Europe Express
Vagon MAV (Ungaria)
Vagon Deutsche Bahn
Vagon de conferințe al SNCF

Vagon restaurant (board bistro) al FS - Ferrovie dello Stato Italiane
Vagon panoramic al elvețienilor de la SBB
Vagon de dormit Nightjet de la OBB

Acest tren circulă fiindcă UE a desemnat 2021 ca fiind "anul căilor ferate" (European Year of Rail).

Din cauza lățimilor ecartamentului diferite din Europa, Connecting Europe Express va fi compus, de fapt, din trei trenuri – trenul iberic, trenul standard și trenul baltic – care se vor întâlni de-a lungul călătoriei.

Connecting Europe Express va ajunge în România pe 17 septembrie, intrând pe la Giurgiu. Va opri la Giurgiu, București, Brașov, Sibiu, Copșa Mică, Cluj, Oradea, Arad și Curtici și va ieși din țară pe 19 septembrie dimineața, pe la Curtici. Pe 21 septembrie trenul va fi la Varșovia, pe 25 septembrie la Praga și pe 1 octombrie la Stockholm.

https://m.hotnews.ro/stire/25035066

Pe ultimul loc în Uniunea Europeană la siguranță rutieră, România a rămas în secolul trecut la capitolul automatizării trecerilor la nivel cu calea ferată. La nivel național, doar 5% au bariere automate. 18% au semnale acustice și luminoase, iar 9% - bariere mecanice. În București încă funcționează o astfel de barieră manuală instalată în, atenție, 1903. Mai grav e că 7 din 10 treceri au doar indicatoare rutiere.

București, Sectorul 2, Această barieră (Gara Obor) e din 1903. De 118 ani, e ridicată de 38 de ori pe zi. Nu e nicio mașină între bariere, așa că se dă semnal de trecere locomotivei.

Avem 5.025 de treceri la nivel cu calea ferată. Doar 252 (5%) au bariere automate. 436 de treceri (9%) au bariere mecanice. 888 de treceri (18%) au semnale acustice și luminoase

Bărbat: Trebuie mare atenție la calea ferată! Deși, de obicei, au și însoțitor la unele trenuri.


Târgu Cărbunești, jud. Gorj: 3.449 de treceri la nivel nu au bariere, 68% din treceri au doar indicator rutier.

Șofer: Trecerea la nivel cu calea ferată este foarte riscantă. Mai ales că nu e nici vizibilitate în partea asta, ce se vede aici? 50 de metri dacă ai vizibilitate.

În ultimii 5 ani au avut loc 131 de accidente. 104 persoane au murit, 97 de persoane au fost rănite grav, iar 49 rănite ușor.

Bogdan Ghebaur, purtător de cuvânt IGPR: Crucea Sfântului Andrei reprezintă un indicator rutier care trebuie respectat de către toți participanții la trafic. De aceea, în momentul în care traversează o trecere la nivel cu calea ferată, aceștia au obligația de a se asigura din ambele sensuri ale circulației trenului.

Reprezentanții CFR spun că 300 de treceri la nivel cu calea ferată sunt în plan să fie modernizate.

Sursa: Digi24

BREAKING. Șeful CFR Călători, Ovidiu Vizante, și-a dat demisia

Acesta ar fi depus o cerere de demisie în Consiliul de Administrație al CFR Călători de miercuri, demisie intrată pe ordinea de zi suplimentară și care i-a fost aprobată.

Surse din cadrul Ministerului Transporturilor au explicat că demisia va intra în vigoare la data de 1 octombrie. Lui Ovidiu Vizante i s-ar fi prelungit mandatul la conducerea companiei la finele lunii august pentru o perioadă de două luni, maximul admis. Dacă ar fi primit din nou mandat Vizante ar fi putut conduce compania in continuare și după 1 noiembrie.

Nu este clar dacă noul ministru al Transporturilor i-ar fi cerut prin consilierii săi demisia sau dacă Vizante, un manager apropiat de USR, a preferat să și-o dea singur.

Recent, mai mulți fruntași USR Plus (Dan Barna, Dacian Cioloș, Cătălin Drulă) au sărit în apărarea sa după episodul în care Ovidiu Vizante nervos a ironizat jurnaliștii spunându-le că trenul nu are cum să sară de pe șine pentru a evita obstacolul aflat în calea sa.

Șeful Guvernului, liberalul Florin Cîțu, a opinat că Vizante ar trebui să își dea demisia pentru ca o întreagă guvernare să nu deconteze greșelile unui director. Tot Cîțu a spus atunci că destiuirea directorului general ar fi în mâna ministrului Transporturilor, nu a sa.

“Principiile pe care funcţionez şi echipa mea funcţionează cât timp sunt aici sunt pe bază de profesionalism şi eficienţă. Asta înseamnă că actul de management se judecă aşezat, la rece, nu după o greşeală de moment, o declaraţie oricât de nefericită a fost. Domnul director de la CFR Călători şi-a prezentat scuze public ieri şi pentru mine subiectul e încheiat”, a afirmat Cătălin Drulă, într-o conferință de presă susținută după o întâlnire cu reprezentanţii tuturor operatorilor de transport feroviar de marfă şi călători licenţiaţi.

Oricum numirile politice ale managerilor la conducerile companiilor de cale ferată, mandatele scurte de câteva luni, inconstanța politicilor aplicate, lipsa de eficiență a managerilor cauzată de faptul că o lună durează acomodarea lor cu problemele companiilor, nu fac bine acestora. Politicienii preferă însă sacrificarea companiilor în loc de asigurarea managementului apolitic, profesionist.

Ca și in guvernările PSD, Ordonanța guvernării corporative ce ar asigura echipe de conducere stabile pe durata a patru ani, a rămas doar pe hârtie, miniștrii de toate culorile politice tergiversând cât pot de mult numirea managerilor conform OUG 109/2011.

O companie înglodată
La data de 31 decembrie 2020, CFR Călători a înregistrat un rezultat brut negativ în valoare de 376.488,02 mii lei (pierdere) și plăți restante în valoare de 254.768,29 mii lei. Pe anul acesta pierderile brute trebuie să se reducă la 360.102 mii lei, iar plățile restante la 250.000 mii lei. Pierderea ar trebui să scadă cu 4,35%, iar plățile restante se vor diminua cu 1,87% (4.768,29 mii lei în valoare absolută), comparativ cu situația consemnată la finele anului trecut. Dacă privim cumulat, pierderile contabile din anii precedenți ajung la valoarea de 2.020.861 mii lei (echivalentul a peste 400 milioane de euro).

Sursa: Club Feroviar

Cum a pierdut Ministerul Transporturilor 320 de milioane de euro pentru modernizarea liniei de tren Braşov – Sighişoara : patru ani doar pentru contestaţii

România a pierdut 320 de milioane de euro, finanţare europeană pentru modernizarea magistralei de tren dintre Braşov şi Sighişoara pentru că nu a reuşit să semneze la timp contractele de execuţie pentru reabilitarea celor trei secţiuni de pe acest traseu, toate cele trei contracte fiind mult întârziate din cauza contestaţiilor.
Finanţarea europeană pentru modernizarea Magistralei Braşov – Sighişoara se face prin programul CEF (Connecting Europe Facility) din care România are la dispoziţie aprox. 800 de milioane de euro, a spus ieri, în Gara de Nord din Bucureşti, la sosirea trenului Connecting Europe Express, comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean. Întrebată despre lipsa de performanţă a CFR Infrastructură care în 14 ani (de la integrarea în UE) a reuşit să modernizeze doar 500 de kilometri de linie cu fonduri europene, Vălean a explicat presei cum s-au pierdut banii europeni din vina Statului care nu a reuşit să rezolve problema contestaţiilor : ,,Au fost foarte multe proiecte şi oportunităţi de finanţare ratate. De succesul proiectelor în statele membre depinde şi succesul Comisiei. Un motiv al întârzierilor pe care le-au avut proiectele din România a fost acela al instabilităţii de guvernanţă a proiectelor. Acolo unde managementul este stabil, proiectele au mers mai bine şi acesta este o recomandare. Trebuie să existe o transparenţă foarte mare asupra paşilor intermediari. De exemplu Braşov – Sighişoara : până când România a admis că există o întârziere din cauza problemelor de contestare în justiţie au trecut patru ani. Dacă se recunoştea de la bun început faptul că sunt contestaţii care estimăm că vor dura mai mulţi ani, atunci se putea face cu ajutorul Comisiei Europene o realocare a fondurilor, puteau merge la alte proiecte care să se deruleaze mai repede. Sunt lucruri pe care noi le-am observant şi cu ajutorul unui Task -Force vrem să sprijinim autorităţile din România pentru a duce la bun sfârşit proiectele angajate pentru următoarea schemă financiară.” a explicat comisarul european Adina Vălean.

Licitaţia pentru modernizarea Magistralei Braşov – Sighişoara, parte a coridorului IV a fost lansată în 2016 pentru două din cele trei secţiuni : Braşov – Apaţa respectiv Caţa – Sighişoara ( 85 km.) cu o valoare de aproape 3 miliarde lei în timp ce secţiunea centrală Apaţa – Caţa ( 28 km.) a fost licitată în 2017. Contractele pentru modernizarea celor două secţiuni de la capete au fost semnate de-abia în martie 2020 : ,,În cadrul contractului sunt prevăzute lucrări complexe de infrastructură și suprastructură feroviară, prin modernizarea liniei de cale ferată dublă pe circa 85 km, lucrări în stații (clădiri, peroane, copertine, tuneluri pietonale), modernizarea a 10 puncte de secţionare, 32 de poduri, 92 de podețe noi, 5 viaducte, 2 pasaje superioare, 1 pasaj inferior, 4 tuneluri feroviare și introducerea sistemului de management al traficului (ERTMS).” a transmis CFR Infrastructură.
Pentru secţiunea centrală ( Apaţa – Caţa) contractul a fost semnat în septembrie 2020 după 22 de termene în justiţie, explica fostul ministru al Transporturilor, Lucian Bode : ,,Cele trei secţiuni dintre Braşov şi Sighişoara au fost blocate în instanţă, ceea ce a întârziat semnarea contractelor, iar pentru secţiunea Predeal – Braşov, un tronson dificil din punct de vedere tehnic, a fost mult amânată procedura de licitaţie. Apropo de blocajele în instanţă, am verificat, de curiozitate, ştiind că semnăm astăzi acest contract, cât a trecut din momentul în care am dat acordul procedurii şi până în momentul în care am semnat contractul. Pe secţiunile 1 şi 3, din iulie 2018, când s-a emis raportul procedurii, până în februarie 2020, am avut 14 termene în instanţă. Pe secţiunea 2, de care vorbim astăzi, între ianuarie 2019, când a fost emis raportul procedurii, şi iulie 2020, am avut 22 de termene în instanţă” (n.r. sublinierea aparţine Economedia).

Contractul pentru reabilitarea secţiunii centrale Apaţa – Caţa, ( acum în lungime de 43 km. şi 28 de km. după reabilitare) a fost semnat pentru 2,7 miliarde lei cu asocierea Aktor- Alstom – Arcada şi are o durată de 4 ani. Este un contract cu o mare complexitate tehnică pentru că vor fi construite şi patru tuneluri noi a anunţat CFR Infrastructură :

Modernizarea a 28,2 km linie de cale ferată din care 6,11 km vor fi reabilitaţi, 9,626 km line nou construită şi 12,464 km linie în tunele
-3 staţii reabilitate (Racoş, Mateiaş, Ormeniş)
- 2 pasaje superioare
– 7 poduri ✓ 10 podețe ✓ 3 viaducte ✓ 4 tuneluri nou construite (cale simplă) la Ormeniș (dublă galerie 6,9 km) și Homorod (dublă galerie 5,2 km)
– Instalații de centralizare electronică, introducerea sistemului de management al traficului ERTMS, instalații de energoalimentare

Stadiul lucrărilor  :
– 2,45% loturile 1 (Brașov-Apața) și 3 (Cața-Sighișoara) Aktor , Arcada , Alstom
– 1,5% lotul 2 ( Apața – Cața ) Aktor , Arcada , Alstom / ultima actualizare 09.08.2021, potrivit estimărilor publicate pe pagina de Facebook dedicată lucrării.

Situaţia următoarelor loturi feroviare până la Curtici :
Sighişoara – Simeria, lot 4 Vinţu – Coşlariu 99 % şi 85 % semnalizare ERTMS Simeria – Coşlariu respectiv peste 96 % Coşlariu – Sighişoara.
Simeria – km. 614, sunt patru tronsoane, cel mai avansat este Bârzava – Ilteu peste 60 % ( Astaldi) iar cel mai întârziat este Ilteu – Gurasada 40 % ( Aktor).

Ca urmare a limitărilor de trafic impuse de CFR SA la podul de la km 226+854 din zona stației Brăila, începând cu data de 23 septembrie 2021, circulația trenului  IR 12571 București Nord – Galați este temporar suspendată, până la ridicarea restricțiilor.

Pasagerii care au bilete/abonamente la acest tren pot călători pe ruta respectivă cu alt tren din graficul de circulație sau vor primi, la cerere, contravaloarea biletelor/călătoriilor achiziţionate şi neutilizate, conform Regulamentului de transport pe calea ferată în vigoare. Detalii pe www.cfrcalatori.ro, la secţiunea Trafic intern/Renunțarea la călătorie.

Sursa: CFR Călători

În România siguranța feroviară a ajuns o loterie. Trenurile se ciocnesc, sar de pe șine, iau foc, iar pasagerii ajung la destinație chiar și după 24 de ore. În mijlocul acestei realități, mai primim o palmă tocmai de la Bruxelles. Comisia Europeană îi acuză pe funcționarii și politicienii români că au transpus greșit Directiva privind siguranța feroviară. Acum, oficialii europeni cer explicații și ne amenință cu sancțiuni. Urmăriți un nou episod al campaniei Statul la stat.

În România, astfel de știri aproape că au devenit o obișnuință. Trenuri care se ciocnesc între ele sau pur și simplu sar de pe șine. Locomotive care iau foc ori se defectează în mijlocului vreunui câmp, la zeci de kilometri distanță de orice localitate. Oameni care, atunci când au norocul să nu fie răniți într-un astfel de accident, ajung la destinație după mai bine de 24 de ore se stat în tren. Flămânzi, însetați, plini de revoltă și umilință.

Bărbat: Batjocură. De toată..., cum să zic, nu am cuvinte, bătaie de joc...
Femeie: De ieri am plecat, de la 16:00 din Arad, și acum am ajuns aici, am stat vreo opt ore așa, în ploaie, în frig.
Bărbat: Într-o curbă au sărit ultimele două vagoane de pe linie...
Femeie: Liniile noastre. Mai trebuie și ele curățate, mai trebuie și ele gâdilate.

Oficialii europeni au identificat nu mai puțin de 54 de probleme la transpunerea în legislație a Directivei privind siguranța feroviară
Siguranța pe calea ferată pare să fi devenit o loterie. În mijlocul acestei realități, Comisia Europeană pune degetul pe rană. Într-un document intern, obținut de Digi24, îi avertizează pe funcționarii și politicienii de la București că au greșit transpunerea Directivei privind siguranța feroviară. Oficialii europeni au identificat nu mai puțin de 54 de probleme. Fiind un document intern, nu au dorit să facă prea multe comentarii.

„EU Pilots este un mecanism de dialog informal între Comisie și statul membru în cauză cu privire la aspectele legate de potențialele nerespectări ale legislației UE. Este utilizat înainte de o procedură formală de încălcare a dreptului comunitar. Documentele legate de această procedură nu sunt publice”, se arată într-un răspuns al Comisiei.

România este acuzată că a făcut o legislație internă confuză, care lasă loc interpretărilor, folosind cuvinte, definiții și exprimări neconforme cu reglementările europene, dar și că nu a transpus integral anumite prevederi.

Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor: Eu nu pot să spun cu certitudine că nu a fost transpusă, și dacă nu a fost transpusă în întregime cum ar trebui, de ce a fost făcută asta în 2019. Ce pot să vă spun ca zonă generală de la nivelul meu este că eu constat în zona feroviară o anumită rezistență la schimbare, mult mai mare decât în alte domenii.

Povestea transpunerii legislației privind siguranța feroviară începe în 2017 când se constituie un grup de lucru format din doi directori din Ministerul Transporturilor și mai mulți șefi din Autoritatea de Siguranță Feroviară. Ar fi trebuit să finalizeze totul până în iunie 2019, dar au depășit termenul stabilit, iar Comisia ne-a amenințat cu demararea procedurii de infrigement. Și, după ce că nu au terminat la timp, funcționarii români au reușit și contraperformanța de a transpune greșit Directiva. Președintele grupului de lucru a fost Ana Maria Dascălu, directorul Direcției Transport Feroviar din cadrul Ministerului Transporturilor.

„Nu am atribuții de a discuta cu presa și tocmai am discutat mai mult decât puteam”
Ana Maria Dascălu: Din păcate, procedura este procedură și eu trebuie să o respect, prin urmare vorbiți cu colegii de la departamentul de comunicare.
Reporter: Ați fi dispusă să îmi accordați acest punct de vedere dacă vorbesc cu ei?
Ana Maria Dascălu: Instituțional se răspunde tuturor solicitărilor care vin pe presă.
Reporter: Doamnă, eu vă întreb dacă dumneavoastră mi-ați acorda acest punct de vedere pentru că ați condus grupul de lucru.
Ana Maria Dascălu: Încă o dată, nu am atribuții de a discuta cu presa și tocmai am discutat mai mult decât puteam.

Am încercat să căutăm răspunsuri la șefii din Autoritatea de Siguranță Feroviară. Și aici lipsa de transparență este aproape totală. După ce am solicitat conducerii un punct de vedere am fost sunați de directorul ASFR George Micu pentru a ne transmite că nu înțelege de ce îi cerem tocmai dumnealui un punct de vedere pe acest subiect.

George Micu, director ASFR: Aș vrea să știți că ASFR, ca organism în cadrul AFER, nu are competențe în transpunerea Directivelor și nici nu poate să poarte el corespondență cu Comisia, astea sunt atribuții ale statului. Probabil că trebuie să fie altceva de ați ajuns la mine.
Reporter: Nu, nu, nu, ascultați-mă!
George Micu: Nu, altceva în sensul, alte informații de care eu nu știu.
Reporter: Nu. Pur și simplu am luat ordinul din 2017 privind constituirea grupului de lucru pentru transpunerea directivei și acolo, majoritatea membrilor grupului sunt de la dumneavoastră.

La sediul Autorității Feroviare Române, care găzduiește și Autoritatea de Siguranță Feroviară, nu e voie să filmezi nici măcar clădirea, de pe trotuar
În aceste condiții, am mers direct la sediul Autorității Feroviare Române care este și sediul Autorității de Siguranță Feroviară. Având ordine stricte, paznicul ne avertizează că nu avem voie să filmăm clădirea nici măcar de pe trotuar.

Reporter: Suntem pe spațiul public, pe trotuar și e o instituție publică.
Portar: Nu contează. Filmați clădirea și vede directorii și se supără.
Reporter: Dacă filmăm clădirea?
Portar: Da.
Reporter: Sunteți serios?
Portar: Dar ce, credeți că fac mișto?
Reporter: Nu știu ce să vă zic, dar de ce să se supere că filmăm clădirea, că suntem pe trotuar.
Portar: Nu contează.
Reporter: Deci noi nu putem să filmăm nici măcar clădirea?
Portar: Nu.
Reporter: Nu? Sunteți sigur de asta?
Portar: Da.
Reporter: V-au transmis domnii directori asta?

Toți invocă regulamentul instituției care nu le permite să vorbească cu presa fără aprobarea șefilor. Și, evident, această aprobare nu vine niciodată
„Portar: Da. Cum adică, de ce? Pentru că se supără directorii de aici. A mai fost o chestie, d-asta”.

„Chestia” despre care vorbește paznicul a fost tot o vizită a echipei Digi24 la AFER, pe un alt subiect, atunci când directorul general Iordan Vintilă a avut o izbucnire nervoasă.

Reporter: Vă puteți liniști puțin?
Iordan Vintilă: Nu pot să mă liniștesc pentru că nu am ce discuta. Eu nu sunt aici la pușcărie... Ce veniți cu filmarea? Vă somez să nu filmați.
Reporter: Domnule Vintilă, vă rog să vă liniștiți o secundă.
Iordan Vintilă: Eu am să dau dispoziție la poartă... Cum au intrat, doamnă?
Reporter: Ieșim, nu este nicio problemă.
Doamna de la poartă: Pe unde ați intrat, domnule?
Reporter: Pe ușă, doamnă!
Doamna de la poartă: Cum nu știți?
Reporter: Pe ușă, am zis...

Să stăm de vorbă cu directorii din AFER și ASFR care au lucrat la transpunerea Directivei a fost o misiune imposibilă. Toți invocă regulamentul intern al instituției care nu le permite să vorbească cu presa fără aprobarea șefilor. Și, evident, această aprobare nu vine niciodată.

Mihaela Carabineanu, șef Departament Certificare și Autorizare ASFR: Vă rog să îmi dați voie mai întâi să solicit acordul conducerii, pentru că bănuiala mea este că există o legislație, o ceva, care mă obligă să fac acest lucru.

Ministerul Transporturilor acoperă erorile făcute de propriii angajați
Ministerul Transporturilor acoperă erorile făcute de proprii oameni și nu vede o problemă în documentul trimis de Comisia Europeană spunând că... așa este procedura. Cu alte cuvinte, reprezentanții ministerului susțin că se pot face greșeli la transpunerea unei Directive din moment ce, oricum le vor corecta funcționarii de la Bruxelles.

Cristian Pîrvulescu, analist politic: Reproșul pe care Comisia îl face de 20 de ani, deci înainte de aderarea nostră efectivă, este lipsa de competență administrativă. Astfel spus, expertiza în domeniu nu există. Experții se formează în ani buni, ori instabilitatea guvernamentală și politizarea excesivă a funcției publice a dus la situația asta. Este simplu să spui da, asta-i procedura, așa se întâmplă mereu, în realitate este o problemă de competență administrativă care nu reușește să fie consolidată în România.

Acum, oficialii europeni ne cer să reparăm greșelile. Autoritățile române au transmis deja un răspuns cu privire la cele 54 de probleme semnalate. Comisia Europenă ne avertizează că, în cazul în care acesta nu este satisfăcător, ar putea urma și sancțiuni.

Sursa: Digi24

CFR Călători a lansat în licitaţie un contract de până la 172 de milioane de lei pentru repararea locomotivelor electrice. Vechimea medie a locomotivelor companiei este de 44 de ani

Compania CFR Călători a scos astăzi, la licitaţie un contract pentru reparaţii la locomotivele electrice cu o valoare cuprinsă între 8 milioane lei şi 172 milioane lei, potrivit informaţiilor din sistemul electronic de achiziţii publice.
Este un acord-cadru cu o durată de 4 ani şi finanţare de la buget, iar ofertele pot fi depuse până la termenul limită de 16 noiembrie.
Licitaţia se referă la reparaţii planificate pentru locomotive electrice de 5.100 kw, cantitatea minimă pentru acordul cadru este de 2 unităţi, iar cea maximă este de 23 de locomotive. Pentru acordul subsecvent, cantitatea minimă este de 2 unităţi, iar cea maximă de 8 locomotive. Preţul ofertei primeşte un punctaj de 90%, în timp ce perioada de garanţie un punctaj de până la 10%, perioada minimă admisibilă fiind de 12 luni.
Vechimea materialului rulant şi în special a locomotivelor este şi una dintre cauzele întârzierilor mari de pe calea ferată. Un exemplu nedorit a fost „trenul groazei” Mangalia -Timişoara care a ajuns la destinaţie după ce a schimbat două locomotive.
În vară, CFR Călători a mai scos la licitaţie un contract de până la 140 de milioane de lei pentru reparaţii la locomotivele diesel-electrice.
Vechimea medie a locomotivelor operatorului feroviar naţional este de 44 de ani
Compania CFR Călători are aproximativ 1.000 de locomotive, din care jumătate sunt în „parcul rece” şi pot fi reintroduse în circulaţie doar după reparaţii sau modernizări. Ultima achiziţie de material rulant nou la CFR Călători a fost în urmă cu 15 ani, atunci când s-au cumpărat aproximativ 100 de automotoare „Săgeata Albastră”.

ARF – Autoritatea pentru Reformă Feroviară (n.r. instituţie din subordinea Ministerului Transporturilor) încearcă de trei ani să cumpere cel puţin 60 de rame electrice noi, dar semnarea contractelor a fost blocată din cauza contestaţiilor. În aceste condiţii este foarte posibil ca liberalizarea serviciilor de transport călători (intrarea operatorilor străini pe piaţa românească – în decembrie 2023) să găsească CFR Călători şi operatorii privaţi români fără trenuri noi în circulaţie.

Disperare maxima de a terfeli cat mai multi bani pe carpeala la niste firme capuse/fantoma a unor locomotive nepotrivite care sa circule 2 ani si dupaia sa ajunga la gard fara sa fie tras nimeni la raspundere. Acelasi lucru si la Marfa unde se "modernizeaza" tot ce era programat la RK, ca sa ajunga si acolo la gard dupa 2 ani lafel ca primele 50 de ED-uri.
Bine, despre cine ia deciziile acestea la MT nu mai spun, ca este politica.

Pentru realizarea de lucrări la infrastructura feroviară, la solicitarea CFR SA – managerul căii ferate, în circulația trenurilor Interregio vor interveni modificări în luna noiembrie, după cum urmează:

Urmare lucrărilor efectuate de către CFR SA pe segmentul Reghin-Dumbrăvioara:
*în zilele de 3 și 4 noiembrie 2021, circulația trenului IR 1645 București Nord – Brașov – Deda – Târgu Mureșse realizează astfel:
–pe distanța București Nord – Deda circulă conform graficului de circulație din mersul trenurilor.
–pe distanța Deda – Târgu Mureș se asigură transbordarea călătorilor cu mijloace auto.
*în zilele de 3 și 4 noiembrie 2021, circulația trenului IR 1646 Târgu Mureș – Reghin – Deda – Brașov – București Nordse realizează astfel:
–pe distanța Târgu Mureș – Deda se asigură transbordarea călătorilor cu mijloace auto.
–pe distanța Deda– București Nord circulă conform graficului de circulație din mersul trenurilor.

Urmare lucrărilor efectuate de către CFR SA în stația Harman
* în data de 22 noiembrie 2021, trenurile IR 1541 și IR 1540 Iași – Siculeni – Brașov și retur vor circula numai pe distanța Iași – Siculeni și retur.

Urmare lucrărilor efectuate de către CFR SA pe segmentul Golești – Pitești:
* în perioada 22 – 26 noiembrie 2021, trenul IR 1783 Bucuresti Nord – Golești – Pitești va circula numai pe distanța București Nord – Golești.
* în perioada 22 – 26 noiembrie 2021, trenul IR 1788 Pitești – Golești – București Nord va circula numai pe distanța Golești – București Nord.

Urmare lucrărilor efectuate de către CFR SA pe segmentele Ilia – Brănișca, Gurasada, Ilia – Dobra, Săvârșin – Vărădia, Stupini-Bod:
*în perioada 22 – 27 noiembrie 2021, trenul IR 346 București Nord – Brașov – Simeria – Arad – Curtici – Lokoshaza va circula pe ruta deviată ca tren IR 12349 București Nord (plecare 13:45) – Videle – Craiova – Orsova – Caransebes – Arad – Curtici (sosire 01:43/ plecare 02:10).
*în perioada 23 – 28 noiembrie 2021, trenul IR 347 Lokoshaza – Curtici – Arad – Simeria – Brașov – București Nord va circula pe rută deviată ca tren IR 12348 Curtici (plecare 04:19) – Arad – Timișoara Nord – Caransebeș – Orșova – Craiova – Roșiori Nord – Videle – București Nord (sosire 16:08).
*în perioada 23 – 28 noiembrie 2021, trenul 1692 Timișoara Nord – București Nord nu va circula.
*în perioada 21 – 27 noiembrie 2021, trenul IR 472 București Nord – Brașov–Sibiu– Ilia – Radna – Curtici – Lokoshaza va circula numai pe distanța București Nord – Brașov.
*în perioada 22 – 28 noiembrie 2021, trenul IR 473 Lokoshaza– Curtici – Radna – Ilia – Sibiu – Brașov – București Nord va circula numai pe distanța Brașov – București Nord.
*în perioada 21 – 27 noiembrie 2021, trenul IR 1765 Iași – Cluj Napoca – Timișoara Nord va circula numai pe distanța Iași– Cluj Napoca.
*în perioada 22 – 28 noiembrie 2021, trenul IR 1766 Timișoara Nord – Cluj Napoca – Iași va circula numai pe distanța Cluj Napoca–Iaşi.
*în perioada 21 – 27 noiembrie 2021, trenul IR 1821 București Nord – Simeria – Arad va circula numai pe distanța București Nord–Simeria.
*în perioada 22 – 28 noiembrie 2021, trenul IR 1822 Arad– Simeria–București Nord va circula numai pe distanța Simeria–București Nord.
*în perioada 22 – 27 noiembrie 2021, trenul IR 1538 Cluj Napoca – Brașov – București Nord va circula numai pe distanța Brașov – București Nord.
*în perioada 22 – 27 noimebrie 2021, trenul IR 1539 Coșlariu – Cluj Napoca nu va circula.
*în perioada 22 – 24 noiembrie 2021, trenul IR 1741 București Nord – Cluj Napoca – Oradea – Satu Mare nu va circula, iar pentru preluarea călătorilor de la acest tren spre destinatiile Oradea și Satu Mare vor circula în perioada 23 – 25 noiembrie trenul IR 12744 Baia Mare (plecare 09:30) –  Satu Mare (sosire 10:43) și trenul RE 13415 Cluj Napoca (plecare 08:15) – Oradea (sosire 11:11), grupe de la trenul IR 1641 București Nord – Baia Mare.
* în perioada 23 – 25 noiembrie 2021, trenul IR 1742 Satu Mare – Oradea – Cluj Napoca – București Nord nu va circula, iar pentru preluarea călătorilor de la acest tren spre destinațiile Cluj Napoca și Baia Mare vor circula trenurile RE 13416 Oradea (plecare 15:52) – Cluj Napoca (sosire 18:44) și  R 4091 Satu Mare (plecare 16:10) – Baia Mare (sosire 17:42), grupe pentru trenul IR 1642 Baia Mare – București Nord.
*în perioada 23 – 25 noiembrie 2021, circulația trenului IR 1745 București Nord – Brașov – Sighișoara – Cluj Napoca se realizează astfel: va circula conform graficului din mersul trenurilor pe distanța București Nord – Brașov, pe distanța Brașov – Sighișoara se va asigura transbordarea pasagerilor cu mijloace auto, pe distanța Sighișoara – Cluj Napoca nu va circula.
*în perioada 23 – 25 noiembrie 2021, circulația trenului IR 1746 Cluj Napoca – Sighișoara – Brașov – București Nord se realizează astfel: pe distanța Cluj Napoca – Sighișoara nu va circula, pe distanța Sighișoara – Brașov se va asigura transbordarea pasagerilor cu mijloace auto și va circula conform graficului din mersul trenurilor pe distanța Brașov – București Nord.
De asemenea, intervin modificări și în circulația unor trenuri regio pe rutele Timișoara Nord –Sibiu și retur, Simeria – Târgu și retur, Sighișoara – Brașov și retur care vor fi anunțate la nivel local, în stațiile de cale ferată.

Sursa: CFR Calatori