Din graficul de lucrari prezentat anul trecut, acum la 01.05 ar fi trebuit sa inceapa lucrari efective in teren.
E vreun semn, vreo organizare de santier, ceva ? Se misca?

Prim video de la mine cu podul Gradistea. Urmeaza sa apara si constructorul cat de curand in santier. Il asteptam cu interes.





Enjoy!

PTMZ wrote:
A fost relansată licitația pentru consultanță și supervizare. Bugetul alocat a rămas neschimbat. Termene limită:
- depuneri oferte: 13 mai
- evaluări: 9 august
Link E-licitație: http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100117684

Ofertanti:
1) TECNIC CONSULTING ENGINEERING ROMANIA SRL, cu KONSENT in calitate de tert si subcontractant
2) Asocierea VENTURO INVESTMENT SRL - 3TI PROGETTI ITALIA - INGEGNERIA INTEGRATA S.P.A.
3) Asocierea SC AREX LIDER COMPANY SRL - VIO - TOP

Atentie, acest topic a fost mutat de la prezentari CF la lucrari de infra.

Autorizatie nr. 38 - „Lucrări civile” din cadrul obiectivului de investiție ”Modernizarea liniei cf București Nord-Jilava-Giurgiu Nord-Giurgiu Nord Frontieră, Lot 1 – Redeschiderea circulației feroviare pe pod peste râul Argeș, între Vidra și Comana”

• Numar înregistrare cerere la registratura MTI/ DRTACM - 30267/23.07.2021
• Continutul pe scurt al autorizatiei - „Lucrări civile” din cadrul obiectivului de investiție ”Modernizarea liniei cf București Nord-Jilava-Giurgiu Nord-Giurgiu Nord Frontieră, Lot 1 – Redeschiderea circulației feroviare pe pod peste râul Argeș, între Vidra și Comana”
• Numar înregistrare autorizatie si data emiterii ei - 30267/27.07.2021
• Durata de valabilitate a autorizatiei - Până la finalizarea lucrărilor, cu condiţia începerii execuţiei lucrărilor în termen de 12 luni de la data emiterii
• Durata de executie - 4 luni

Sursa: MTI

Lucrările de reconstrucție a podului feroviar de la Grădiștea, esențial pentru redeschiderea circulației feroviare între București și Giurgiu, sunt pe cale să înceapă, după ce firma austriacă Porr Construct a finalizat proiectul tehnic, acesta fiind în faza de aprobare la Cosiliul Tehnico-Economic al CFR SA.

Conform informațiilor furnizate de CFR SA la solicitarea Mainnews.ro, firma austriacă va demara spre finalul lunii august primele lucrări de demolare, desființare și alte lucrările conexe. Lucrările propriu-zise vor începe după parcurgerea etapelor birocratice de avizare a proiectului tehnic, emitere a autorizației de construire, precum și a ordinului de începere a lucrărilor.

Termenul pentru efectuarea lucrărilor este 2 ani, iar o lună este rezervată pentru verificări și teste. Asta înseamnă că dacă termenele contractuale vor fi respectate, trenul între București și Giurgiu va putea circula până la finele anului 2023. Perioada de garanție a lucrărilor este de 5 ani.

Valoarea contractului este de 472 milioane de lei fără TVA, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile și bugetul de stat.

Conform informațiilor oferite de pasionații de infrastructură care au vizitat recent zona în care va fi construit noul pod, firma austriacă deja a adus în zonă angajați pentru a ecologiza întreaga zonă și pentru a lucra la organizarea de șantier.

Sursa: Main News

PTMZ wrote here:
A fost relansată licitația pentru consultanță și supervizare. Bugetul alocat a rămas neschimbat. Termene limită:
- depuneri oferte: 13 mai
- evaluări: 9 august
Link E-licitație: http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100117684

Pe 3 august a fost selectat castigatorul.

Linia de tren Bucureşti – Giurgiu: start oficial pentru redeschiderea circulaţiei feroviare, la 16 ani de la prăbuşirea podului peste Argeş. Ministerul Transporturilor a autorizat lucrări de 200 de milioane lei la podurile peste Argeş şi Neajlov

La 16 ani de la prăbuşirea podului peste Argeş de la Grădiştea care a dus la închiderea liniei de tren Bucureşti – Giurgiu, Ministerul Transporturilor a emis Autorizaţia de Construire care permite constructorului PORR lucrările pentru construirea noului pod peste Argeş, cea mai dificilă parte a proiectului de 470 de milioane lei, fonduri europene.
Autorizaţia este emisă pentru refacerea Podului peste Argeş, de la kilometrul 23, respectiv a Podului peste Neajlov, de la kilometrul 28, şi acoperă lucrări de 200 de milioane de lei, adică 43% din valoarea întregului contract.
Este, practic, startul oficial pentru lucrările promise de foarte mulţi ani: „Se autorizează executarea lucrărilor de construire : Lucrări de infrastructură şi suprastructură. Lucrări de artă ( poduri și viaducte, podețe, exclusiv podul peste Argeș, km 23-456, 70 – km 23 – 747, 30 și podul peste Neajlov, km 28 + 364, 94 – km 28 + 434, 94); lucrări de consolidare; lucrări hidrotehnice; lucrări de scurgerea apelor; lucrări de construcții civile ( arhitectură, rezistență, instalații electrice, instalații sanitare, instalații termoventilații); lucrări de drum și treceri la nivel, lucrări de semnalizare, telecomunicații; lucrări de protejare a mediului”. Pe 12 august, Ministerul emitea Autorizaţia de Desfiinţare pentru podurile peste Sabar, Argeş şi Neajlov.
Cea mai dificilă lucrare de artă va fi noul pod peste Argeş, lungime totală de 1.131 metri, cu o deschidere centrală de 145 de metri, a doua după cea a Podului de la Cernavodă. „În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia Bucuresti) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 metri. Prezentul proiect este corelat cu proiectul IPTANA de amenajare a râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe”, arată memoriul pentru acordul de mediu din 2017 care lua în calcul redeschiderea discuţiei despre canalul Bucureşti- Dunăre.
Construită în 4 ani şi închisă de 16 ani
Construită în timp record – 4 ani (1865- 1869) şi închisă din 2005, linia de tren Bucureşti – Giurgiu este „oglinda” sistemului feroviar din România şi a nepăsării care a marcat interesul statului pentru un transport eficient şi ecologic. Proiectată în vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi inaugurată de Principele Carol I, prima cale ferată din România acelor vremuri nu a fost suficient de importantă pentru cei 20 de miniştri ai care au condus „Transporturile” de la momentul prăbuşirii podului peste Argeş de la Grădiştea (august 2005, ministru era Gheorghe Dobre) şi până în decembrie 2020, la semnarea contractului cu PORR pentru refacerea liniei (ministru Lucian Bode). Oficial, cauzele prăbuşirii Podului de la Grădiştea ar fi inundaţiile (a contat şi exploatarea extinsă la balastiere), iar marii câştigători care au profitat de această situaţie sunt patronii firmelor de microbuze, puţini călători utilizând trenurile care circulă deviat, cu ocol mare prin Videle. Între Gara de Nord şi Gara Giurgiu (74 km pe linia veche), dar 115 km cu ocol prin Videle, trenurile IR fac peste două ore, un bilet la clasa II-a costă 24 lei, în timp ce la trenurile Regio aproximativ 15 lei.

Circulă deja poze pe net cum că s-ar fi apucat de demolarea celor două poduri ( cel vechi și cel nou al lui Ceaușescu)

Poza pare sa fie mai mult pentru captarea atentiei. Ma astept ca inainte de demolarea pilelor sa vedem o macara de la Deme care sa ridice tablierul.

La ce monstrii de beton de cale dubla sunt acolo pot sa piconeze linstiti la jumatatile fara tablier montat, iar tablierele se dau la fier vechi si Argesul nu este navigabil, deci nu trebuie sa le coboare intacte.

andrei11 wrote here:
Circulă deja poze pe net cum că s-ar fi apucat de demolarea celor două poduri ( cel vechi și cel nou al lui Ceaușescu)

Cel vechi e praf si pulbere din 2005!

Demisia ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, nu a influențat avansul șantierelor de infrastructură feroviară, așa că lucrările la Gara Grădiștea de pe linia 902 București-Giurgiu au continat în forță și azi. Antreprenorul general Porr Construct lucrează acum la demontarea șinelor din vechea stație feroviară și la demolarea podului început în anii 80 peste râul Argeș. Noua gară va fi ”suspendată” la 8 m deasupra solului, din cauza unei idei a fostului dictator Nicolae Ceaușescu.

Gara-Gradistea-1-scaled.jpg (337.6 KB; downloaded 5540 times)

Gara-Gradistea-2-scaled.jpg (208.58 KB; downloaded 5540 times)

Gara-Gradistea-3-scaled.jpg (318.17 KB; downloaded 5540 times)

Vacarm și praf în vechea stație Grădiștea, unde utilajele austriecilor de la Porr Construct lucrează de zor la demontarea șinelor, care vor deveni inutile odată cu construcția noii stații.

Aceasta nu va mai fi la nivelul solului, ci la 8 metri deasupra, unde va fi o singură linie și un peron, la care se va ajunge pe o rampă pietonală. De această dată, proiectul nu mai include lifturi și scări rulante ca la PO Aeroport de pe Magistrala 700 (lucrare realizată tot de Porr Cosntruct), deoarece asemenea facilități sunt greu de întreținut la o haltă dintr-un sat.

[...]



Lucrările la Gara Grădiștea vor continua cu forarea piloților pentru viaduct
Revenind în prezent, lucrările continuă cu demolarea vechiului pod peste râul Argeș început în perioada comunistă. Deja, primul pod, construit pe vremea Regelui Carol I și care s-a prăbușit la inundațiile din 2005, a fost demontat.

În perioada următoare vor începe lucrările la piloții forați pentru susținerea viitorului viaduct care va trece peste râul Argeș și pe care se va afla și noul punct de oprire a trenurilor. De asemenea, va fi dezafectat și pasajul feroviar de peste DN5A, care venea în continuare podului vechi.

La nivelul solului, clădirea gării va fi păstrată și modernizată, deoarece se află într-o stare relativ bună, a declarat pentru Club Feroviar șeful șantierului de la Grădiștea, inginerul Adrian Blejan. Dacă liniile de tren ar fi fost la nivelul solului, construcția podului ar fi necesitat un nivel investițional mult mai mic, nemafiind nevoie de o lungime natât de mare, atâtea deschideri (opt spre București și 27 spre Comana) și nici de o înălțime atât de mare a pilonilor.

Potrivit estimărilor constructorului, forarea piloților și demolările vechilor lucrări de artă vor dura aproximativ șase luni de zile. De menționat faptul că vechiul pod din perioada comunistă avea spațiu pentru linie dublă, în vreme ce pe cel care va fi construit acum va fi linie simplă, la indicația consultantului Jaspers.

Primarul din Comana, mulțumit că au început în sfârșit lucrările la Gara Grădiștea: ”În maxi-taxi, oamenii stau ca peștii”
Primarul comunei Comana din județul Giurgiu, de care aparține și Grădiștea, se declară mulțumit că măcar acum, în al 13-lea ceas, au început lucrările pentru refacerea legăturii feroviare directe dintre București și Giurgiu, pe linia 902.

”Este un lucru bun din toate punctele de vedere. Când s-a întrerupt circulația, în 2005, a fost o dramă printre locuitori, care făceau naveta la București cu trenul. Una e cu maxi-taxi, unde oamenii stau ca peștii, și alta e cu trenul – alt confort și siguranță sporită. În afară de funcția de navetă, legătura feroviară va avea și rol turistic, pentru Mănăstirea Comana și parcul Natural Comana, dar și pentru circulația trenurilor internaționale spre Bulgaria și a celor de marfă”, a declarat pentru Club Feroviar primarul Aurel Florian Enache.

Comana va avea două gări – una suspendată și una la nivelul solului

Gara-Comana-1-scaled.jpg (241.96 KB; downloaded 5540 times)

Gara-Comana-2-scaled.jpg (249.02 KB; downloaded 5540 times)

Gara-Comana-3-scaled.jpg (139.06 KB; downloaded 5540 times)

Astfel, după ce lucrările se vor încheia, comuna Comana va avea două gări – Grădiștea (suspendată la 8 deasupra solului) și Comana.

Aceasta din urmă va avea o linie curentă și două abătute, pentru ca aici trenurile din direcții diferite să poată face ”cruce”. Clădirea gării va fi și ea menținută, mai ales că nu se află într-o stare de degradare foarte avanasată și poate fi modernizată.

Între timp, în gara Comana liniile și peroanele au fost năpădite de bălării, în absența trenurilor și a călătorilor. Pe aici s-a mai circulat în urmă cu câțiva ani, când fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc a dispus reintroducerea trenurilor pe linia 902, însă doar între Grădiștea și Giurgiu, în absența podului de peste râul Argeș.

Contractul pentru lucrările la Gara Grădiștea și reluarea circulației pe linia 902, semnat după mai bine de 15 ani de la prăbușirea podului
Pe 4 decembrie 2020, după mai bine de 15 ani și 19 miniștri ai Transporturilor (între timp s-au făcut 20), a fost semnat contractul pentru Podul Grădiștea, cu austriecii de la Porr Construct. Podul a fost luat de ape pe 13 august 2005, în mandatul de ministru al ceferistului Gheorghe Dobre.

De la prăbușirea podului, aflat pe prima linie de cale ferată din Principatele Române, patronii firmelor de microbuze și autocare realizează profituri la care altfel nici nu ar fi îndrăznit să spere. După un deceniu și jumătate însă, aceștia își văd veniturile amenințate, din moment ce ziua în care se va redeschide circulația feroviară se apropie.

Investiție de peste 655 milioane de lei pentru reconstruirea a patru poduri
Proiectul de investiții are o valoare totală, inclusiv TVA, de 655.187.000 lei, din care lucrările propriu-zise de construcții–montaj reprezintă 560.513.000 lei.

Vor fi reconstruite următoarele poduri de cale ferată:

– pod CF km 23+607 peste râul Argeş, între Haltele Vidra şi Grădiștea, care asigură supratraversarea căii ferate peste râul Argeș. În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia București) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 m.

– pod km 18+265 peste râul Sabar. Noul tablier va avea deschiderea de 45 m.

– pod km 18+402 peste râul Sabar. Noul tablier va avea deschiderea de 45 m.

– pod km 28+375 peste râul Neajlov. Noul tablier va avea deschiderea de 70 m.

Inginerul Adrian Blejan a precizat că lucrările la cele patru poduri vor începe simultan, după dezafectarea construcțiilor existente.

Eșalonarea investiției se va face relativ egal pe parcursul a doi ani, cât este preconizat să dureze lucrarea. Lungimea traseului este de 12,02 km și cuprinde două viaducte și patru poduri.

Sursa: Club Feroviar