Mai analizeaza chestia cu peroanele!

Mie mi-e clar, TBM-urile isi vor urma drumul, statiile pot fi edificate dupa!
PS
La PDT nici nu-ti dai seama ca au fost extrasi o sumedenie de boltari, atunci cand un ”inginer cu...c...e” a decis trecerea prin statie! Cinste lui, sincer ii datoram enorm!  

Bun, ne-am lamurit ca nu e usor…dar se poate!
Urmeaza sa vedem ce solutie va fi aleasa la PT.

E cea pe care o stii pentru PT pe Regina Elisabeta sau pe fostul bd. 6 Martie!

Stiu multe dar nu sunt Mafalda!

Nu esti prezicator si ghicitor in ghioc, dar, clar intuiesti ca un expert ce va vrea sa fie pe dupa ”Universitate”!

1) Stațiile trebuie construite înainte de sosirea TBM - ului.
2) Varianta stațiilor construite după trecerea TBM - urilor înseamnă cheltuieli inutile.
3) La  PDT n-a fost extras niciun bolțar, au fost distruși. De aceea am spus că varianta de la pct 2 înseamnă cheltuieli  inutile.
4) # guru, mie așa "îmi dă", dacă ai tuneluri suprapuse și peroane suprapuse evident că   într-o direcție se vor deschide ușile de pe partea dreaptă a metroului și în cealaltă direcție ușile de pe partea stângă.
__________________
Până nu apare PT - ul noi vorbim discuții...

Cu ocazia asta cred ca vom lamuri o mare enigma, cum s-ar fi făcut schimbul de calatori la GdN stația suprapusa....

Nimeni nu zice ca cele doua tuneluri trebuie sa fie perfect suprapuse. Din ce țin eu minte de la cursurile gratuite oferite de Guru distanța între doua tunele săpate cu TBM ar trebui să fie cam un diametru de tunel. Cum nu e loc de 3 tuneluri unul lângă altul sub bulevard fără sa zguduie bulinele de pe monumentele de pe traseu se caută o varianta mai “compactă”. Dacă distanța se păstrează pe diagonală atunci între cele doua tuneluri  este loc pentru un “peron central suprapus” cu toate legăturile pe verticala necesare. (In capul meu este chiar ceva mai complicat cu săpătură mai mică și o structura a stației asemănătoare cu Dristor1)

Dacă însă tunelurile sunt perfect suprapuse altă variantă este cu peroane pe ambele părți unul urcare altul coborâre. Dar ar fi costuri mai mari pentru fiecare stație plus toată stația ar trebui sa fie mai adâncă. Ca nici TBM - urile nu cred ca pot sapa un 8 perfect cu 30cm între tuneluri… sau poate mai nou sapă la mm și sunt eu rămas in urma tehnologiei.

Asta așa ca să arunc și eu cu sandaua (că e cald și nu port saboți)

1) Distanța laterală ( pe orizontală ) între tuneluri trebuie să fie un tunel, nu pe verticală.
2) Adică cum peron central suprapus ? Că nu înțeleg.
3) Pentru tuneluri perfect suprapuse nu-ți trebuie peroane dedicate, unul pentru urcare  și unul pentru coborâre.  La ce-ți folosesc două peroane ?
4) Se sapă la mm ! Și << cîrtițele >> ceaușiste aveau toleranțe extrem  de mici. Bine, apăreau surpări majore de pământ când se săpa la lopată dar tunelul în sine ( bolțarii ) aveau toleranțe față de traseul teoretic foarte mici ( de oridinul centimetrilor pentru o lungime de 1 km )

Bravo DocOctavius! Te dovedesti a fi un student constiincios la cursurile facultative!  
Sa facem atunci o scurta recapitulare:
Daca privim tasarile produse la suprafata la saparea tunelului acestea se prezinta sub forma unei curbe clopot cu valoare maxima in axul vertical al tunelului.
Pe orizontala, intinderea acestei curbe defineste zona de influenta a tasarilor.
Daca unim marginile zonei de influenta la conturul tunelului prin doua tangente definim volumul de teren afectat.
Marimea tasarii de la suprafata e proportionala cu gradul de afanare.
De aici tragem niste invataminte:
Amplasarea perfect suprapusa a tunelelor in acelasi ax vertical e o idee proasta.
Regula empirica de distantare la un diametru evita cumularea efectelor reciproce.
De ce trebuie sapat mai intai tunelul de dedesubt si nu invers?…pentru a nu afecta stabilitatea tunelului de deasupra!
Na, ca fara sa vrem am intrat in cursurile pregatitoare pentru masterate si doctorate in materie!

andrei11 wrote here:
2) Adică cum peron central suprapus ? Că nu înțeleg.
3) Pentru tuneluri perfect suprapuse nu-ți trebuie peroane dedicate, unul pentru urcare  și unul pentru coborâre.  La ce-ți folosesc două peroane ?

Am încercat sa fac o schiță rapidă cu idea de “peron central suprapus”. Evident nu e la scară dar ilustrează conceptul de bază.

Două peroane înseamnă ca poți separa fluxul de pasageri care iese (care are nevoie de un peron mai îngust) de cel care sta sa aștepte metroul (si care evident are nevoie de mai mult loc pe peron) asta in cazul in care tunelurile suprapuse sunt mult mai apropiate si nu ar avea loc un peron care sa preia ambele fluxuri simultan (scări doar de urcare pe unul, doar de coborâre pe celălat)

Pe partea cu mm distanță între tuneluri pe verticală cred ca raspuns Guru mult mai bine. Nu poți face 8 că sapi prin terenul afectat de săpătură de mai jos cu posibilele tasări. Dacă eram in NewYork cu granitul lui atunci mergea dar in mămăliga Bucureștiului…

Ideea de baza era sa micsorezi la maximum ampriza statie dar nu ai mers suficient de departe, ia incearca o varianta cu peronul inferior varat sub tunelul superior si peronul superior peste celalalt tunel! Adancimile pe verticala sunt mai putin importante, criteriul prevalent e latimea statiei.
Un peron lateral are nevoie de cca. 3,5m latime pentru o statie normala, nu de corespondenta,  in desenul tau peroanele sunt exagerat de late. Regula empirica de distantare la un diametru se aplica atunci cand tunelurile  sunt la aceeasi adancime, daca sunt decalate pe verticala se schimba treaba plus ca la caz de nevoie poti gandi solutii de consolidare prealabila a terenului ca sa poti sa le apropii mai mult fara belele.
Hai, curaj!

P.S.
Am sugerat o modalitate facila, la indemana oricui, iei doua farfurioare, lipesti de ele gabaritele necesare unui peron lateral, te joci cu ele pe masa si vezi cum le poti asambla intr-o configuratie congruenta! Mai simplu de atat nu-mi pot imagina.
@orex
Proiectarea de metrou e un proces iterativ, colectiv si interdisciplinar. Pornesti impreuna cu arhitectul de la o idee cum vrei sa construiesti statia, pui pe hartie, te consulti cu colegii, vezi ce trebuie corectat in prima instanta si repeti procesul pana ajungi la o solutie fezabila si agreata. E un lant, tragi dintr-o parte si are implicatii unde nici nu gandesti!
La viata mea am luat multe decizii curajoase dar niciuna la plezneala!!!

De aceea nu pot fi de acord cu viziunea simplista a colegului sab.
Tu ce ai alege intre o solutie pripita insuficient gandita si una mai pritocita si analizata din toate punctele de vedere?

Intrebarea este pe unde ies din peronul de jos, ca in sus am tunel.