Hopa, Corona nu mai produce  Rating ?
Se vrea să se impună altceva ?
Norovirusul. Văd că-și face prezența din ce în ce mai vizibil în fluxul de știri. Deschidem topic ?  
Și încă o observație:
Se vorbește de Valul 4 ( la Coronavirus ).
De ce nu se vorbește de valul yyy la gripa sezonieră ?
Dacă va trebui să ne obișnuim cu Corona ca // cu  oricare alt virus o să - i numerotăm la infinit <<  valurile >> ?
A treia doză de vaccin, blablabla.  Habar n-am a câtea doză de vaccin am făcut-o la gripa sezonieră. ( A 15-a, a 16- a ??? ).

Situația de azi, 6 august, a vaccinărilor:
- persoane vaccinate, doze administrate și reacții adverse:

- reacții adverse în curs de investigare: 50
Sursa: vaccinare-covid.gov.ro

Situația de azi, 7 august, a infectărilor:
- cazuri noi: 255
- cazuri reconfirmate pozitiv: 37
- teste efectuate (24h): 30 131, din care:
• RT-PCR: 13 305
- rapide antigenice: 16 826
- rata de infectare: 0,84%
- rata de pozitivare: 0,96%
- cazuri confirmate: 1.084.711, din care:
• cazuri vindecate: 1.048.481
• cazuri decedate: 34 313
• cazuri active internate la unități de profil: 545
• cazuri confirmate în izolare la domiciliu: 1560
- pacienți la ATI: 73

Încă 255 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în România în ultimele 24 de ore, în urma efectuării a aproximativ 30.000 de teste, iar opt persoane au decedat.


Până în 7 august, în România au fost confirmate 1.084.711 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID - 19). 1.048.481 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 255 cazuri noi de persoane infectate, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

incidenta-7-aug.jpg (72.35 KB; downloaded 1915 times)

Până astăzi, 34.313 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS - CoV - 2 au decedat.

În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 8 decese (3 bărbați și 5 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitale din Bistrița-Năsăud, Brăila, Călărași, Iași, Prahova, Vaslui și Vrancea.

Dintre acestea, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 3 la categoria de vârstă 60-69 ani, 2 la categoria de vârstă 70-79 ani și 2 la categoria de vârstă peste 80 ani. Din cele 8 decese înregistrate, 6 sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 2 ale unor pacienți care nu au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 545. Dintre acestea, 73 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.788.084 de teste RT-PCR și 1.945.358 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 13.305 teste RT-PCR (4.119 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.186 la cerere) și 16.826 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 1.560 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 687 de persoane se află în izolare instituționalizată.

De asemenea, 56.733 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 76 de persoane.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 6 august, 430 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 101.101 lei și au întocmit două dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

Sursa: Digi24

Situația de azi, 7 august, a vaccinărilor:
- persoane vaccinate, doze administrate și reacții adverse:

- reacții adverse în curs de investigare: 49
Sursa: vaccinare-covid.gov.ro

Situația de azi, 8 august, a infectărilor:
- cazuri noi: 208
- cazuri reconfirmate pozitiv: 15
- teste efectuate (24h): 23 076, din care:
• RT-PCR: 10 393
• rapide antigenice: 12 683
- rata de infectare: 0,9%
- rata de pozitivare: 0,96%
- cazuri confirmate: 1.084.919, din care:
• cazuri vindecate: 1.048.548
• cazuri decedate: 34 316
• cazuri active internate la unități de profil: 579
• cazuri confirmate în izolare la domiciliu: 1619
- pacienți la ATI: 79

Încă 208 cazuri noi de infectare cu coronavirus au fost confirmate în România în ultimele 24 de ore în urma efectuării a aproape 23.000 de teste. Cele mai multe cazuri noi au fost raportate în București (68), Cluj și Constanța (câte 14) și Ilfov (12).


Până duminică, 8 august, în România au fost confirmate 1.084.919 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.048.548 de pacienți au fost declarați vindecați.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 208 cazuri noi de persoane infectate cu SARS - CoV - 2.

incidenta-8-aug.jpg (72.09 KB; downloaded 1860 times)

34.316 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS - CoV - 2 au decedat. În ultimele 24 de ore, au fost raportate de către INSP 3 decese (2 bărbați și 1 femeie), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitale din Iași, Maramureș și Timiș.


Dintre acestea, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 50-59 ani și 2 la categoria de vârstă 70-79 ani. Din cele 3 decese înregistrate, 2 sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 al unui pacient care nu a prezentat comorbidități. Nu sunt raportate decese anterioare intervalului de referință.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 579. Dintre acestea, 79 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.798.477 de teste RT-PCR și 1.958.041 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 10.393 teste RT-PCR (2.191 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.202 la cerere) și 12.683 de teste rapide antigenice.

În România, 1.619 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 710 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 57.379 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 77 de persoane.

Ca urmare a încălcării prevederilor legii prvind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, sâmbătă, 545 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 123.200 de lei și au întocmit un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

Sursa: Digi24

Situația de azi, 8 august, a vaccinărilor:
- persoane vaccinate, doze administrate și reacții adverse:

- reacții adverse în curs de investigare: 49
Sursa: vaccinare-covid.gov.ro

fake news ?

Europa Press RO
1h  ·
Să fi apărut medicamentul împotriva COVID 19?!?
Peste 90% din pacienţii cu COVID-19 trataţi cu un nou medicament israelian au fost externati în 5 zile!
Aproximativ 93% din cei 90 de pacienţi cu coronavirus trataţi în mai multe spitale din Grecia cu un nou medicament dezvoltat de o echipă de la Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv, ca parte a studiului de fază II a tratamentului, au fost externaţi în cinci zile sau mai puţin.
Studiul de faza II a confirmat rezultatele fazei I, care a fost efectuată în Israel iarna trecută şi a văzut 29 din 30 de pacienţi în stare moderată până la gravă recuperându-se în câteva zile.
„Scopul principal al acestui studiu a fost de a verifica dacă medicamentul este sigur”, a spus prof. Nadir Arber. „Până în prezent nu am înregistrat niciun efect secundar semnificativ la niciun pacient din ambele grupuri.”.
Studiul a fost realizat la Atena, deoarece Israelul nu avea suficienţi pacienţi relevanţi. Investigatorul principal a fost comisarul coronavirus al Greciei, prof. Sotiris Tsiodras.
Arber şi echipa sa, inclusiv dr. Shiran Shapira, au dezvoltat medicamentul pe baza unei molecule pe care profesorul o studiază de 25 de ani numită CD24, care este prezentă în mod natural în organism.
„Este important să ne amintim că 19 din 20 de pacienţi cu COVID-19 nu au nevoie de terapie” , a spus Arber.
După o fereastră de cinci până la 12 zile, starea a aproximativ 5% din pacienţi începe să se deterioreze. Principala cauză a deteriorării clinice este supraactivarea sistemului imunitar, cunoscută şi sub numele de furtună de citokine. În cazul pacienţilor cu COVID-19, sistemul începe să atace celulele
sănătoase din plămâni. „Aceasta este exact problema pe care o vizează medicamentele noastre” , a spus el.
CD24 este o mică proteină care este ancorată la membrana celulelor şi serveşte multe funcţii, inclusiv reglarea mecanismului responsabil pentru furtuna de citokine.
Arber a subliniat că tratamentul lor, EXO-CD24, nu afectează sistemul imunitar în ansamblu, ci vizează doar acest mecanism specific, ajutând la găsirea din nou a echilibrului său corect.
„Acesta este un medicament de precizie” , a spus el.„Suntem foarte fericiti ca am gasit un instrument pentru a aborda fiziologia bolii.”. „Steroizii, de exemplu, opresc întregul sistem imunitar” , a explicat el în continuare.„Echilibrăm partea responsabilă pentru furtunile de citokine folosind mecanismul endogen al corpului, adică instrumente oferite chiar de organism.”
Arber a menţionat că un alt element important al acestui tratament este administrarea acestuia. „Angajăm exosomi, vezicule foarte mici, derivate din membrana celulelor, care sunt responsabile pentru schimbul de informaţii între ele”, a spus el. „Reuşind să le livrăm exact acolo unde sunt necesare, evităm multe efecte secundare”.
Echipa este acum gata să lanseze ultima fază a studiului.
Oricât de promiţătoare pot fi rezultatele primelor faze ale unui tratament, nimeni nu poate fi sigur de nimic pana când rezultatele nu sunt comparate cu cele ale pacienţilor care primesc un placebo, a spus el. Aproximativ 155 de pacienţi cu coronavirus vor lua parte la studiu. Două treimi dintre ei vor primi medicamentul, iar o treime un placebo.
Studiul va fi realizat în Israel şi ar putea fi realizat şi în alte locuri dacă numărul pacienţilor din ţară nu va fi suficient.
„Sperăm să o finalizăm până la sfârşitul anului", a spus Arber. Dacă rezultatele sunt confirmate, el a promis că tratamentul poate fi pus la dispoziţie relativ rapid şi la un cost redus.

Nu cred ca e fake news, am mai auzit undeva stirea asta, dar nu mai stiu exact unde. In orice caz, are si medicamentul limitarile lui, trebuie administrat in fazele incipiente ale bolii, altfel nu isi face efectul. Iar cum la noi poporul sta pana in ultima clipa cu mersul la doctor (indiferent de afectiune, nu doar la covid), sa nu ne miram ca mor din cauza incapatanarii si prostiei lor.

Deci la cauza morții ar trebui trecut încăpățânare / prostie și nu covid. Nu ?

Că și boala, și vaccinul poate avea reacții adverse și poate creea diverse probleme.
Acum....oare medicamentul nu poate avea aceleași probleme?
Ce ne spune că un medicament creeat sa vindece ceva este mai bun sau mai rău fata de un vaccin creeat să prevină?

Paralela.

Ești motociclist.
Vine unul și zice...poarta casca asta că te scapă in caz de accident. Nu îți garantează dar crește șansă cu 92%.
E..nu o port că nu fac accident.
Vine altul și zice...e...daca faci accident și te lovești la cap, iei medicamentul asta și scapi in 5  zile...poate că nici el nu garantează.


Oarecum relevant.



Leslie Lawrenson (58 de ani) a murit acasă, în oraşul Bournemouth din Anglia, pe 2 iulie. Partenera lui, Amanda Mitchell, a fost şi ea infectată cu virusul şi a avut simptome grave la fel ca bărbatul. Ea spune că Leslie considera vaccinurile „experimentale” şi că moartea lui a fost inutilă.

Bărbatul era absolvent al Universităţii Cambridge şi în urma mai multor postări de pe reţelele sociale cu privire la vaccin a ales să nu se imunizeze, spunând că serurile nu au fost testate suficient, scrie BBC.


Restul in link.
https://m.adevarul.ro/international/euro ... dex.html

Și de unde știi că nu a avut dreptate ?  Poate murea și dacă-și făcea 10 doze, nu trei !
Eu n-am făcut varicelă deși am fost pus intenționat în contact cu copii bolnavi de varicelă în momentul în care frate-miu, soră-mea, vărul meu,  toți de la grădiniță au făcut iar eu mă încăpățâneam să nu o fac.  Explică-mi de ce.

E...poate.
Da poate nu.

De ce...?
Întreabă o autoritate superioara...că doar aia știe.
Dar cu siguranță nu îți răspunde.
Nu incerca și cu covid că poate nu tine.
Poate.

Un studiu medical care nu e facut pe doua loturi de minim 1000persoane fiecare, unul cu medicament si celalalt cu placebo nu prea e relevant.
Si nu stiu ce doctor ar risca sa puna in pericol de moarte un asemenea numar de oameni…doar daca nu cumva-l cheama dr. Mengele!

O simplă părere ( preluare  Digi 24 )

Cum se răspândește COVID
Când COVID-ul a lovit pentru prima dată, vânzările de dezinfectant pentru mâini au cunoscut o creștere accelerată, până la epuizarea rapidă a stocurilor, în condițiile în care autoritățile spuneau că cel mai bun lucru pe care îl puteau face oamenii era să se spele pe mâini. Se credea atunci, în februarie 2020, că una dintre căile-cheie prin care se răspândea coronavirusul era atingerea suprafețelor contaminate. Oamenii își duceau apoi mâinile la față, la ochi, la nas și așa ar fi pătruns virusul în organism. „Nu vă atingeți fața!” devenise un îndemn repetat cu obstinație. Oamenii deveniseră obsedați de dezinfectarea hainelor, încălțămintei, dar și a alimentelor și coletelor.

Experții susțin acum că, de fapt, a fost trecut cu vederea rolul micilor particule ce conțin virusuri, așa-numiții aerosoli. Aceste particule cu încărcătură virală sunt emise împreună cu picături mai mari atunci când persoanele infectate respiră, vorbesc sau tușesc. Tocmai de aceea, ventilația în spațiile interioare este crucială pentru a reduce răspândirea coronavirusului.


„Consensul general la nivel global este acum că transmiterea prin aerosoli este mai semnificativă decât transmiterea prin contact cu suprafețe sau prin intermediul mâinilor”, a declarat dr. Julian Tang, consultant virolog la Leicester Royal Infirmary. „Acest lucru s-a schimbat dramatic față de accentul pus inițial pe spălarea mâinilor”, a arătat el.

Deși suprafețele contaminate sunt încă menționate de Organizația Mondială a Sănătății ca o cale de transmitere probabilă, se pare totuși că dovezile în acest sens sunt puține. „În ciuda dovezilor consistente în ceea ce privește contaminarea suprafețelor cu SARS-CoV-2 și supraviețuirea virusului pe anumite suprafețe, nu există studii specifice care să fi demonstrat în mod direct transmiterea fomită”, recunoaște OMS. ( n.r. - fomită este un obiect care nu este viu și care transmite agenți patogeni ce provoacă boala, spre deosebire de vector, care este un organism viu ce transmite organisme infecțioase - n.r.).

Profesorul Julian Hiscox de la Universitatea din Liverpool spune că deși au crescut dovezile că aerosolii contează în mod esențial, este încă probabil ca virusul să se răspândească și prin atingerea directă între persoanele infectate sau a unei suprafețe pe care o persoană infectată a strănutat, astfel încât spălarea mâinilor rămâne importantă.

Cât protejează măștile
La începutul pandemiei, mulți experți și politicieni au respins purtarea de către publicul larg a măștilor.

Pentru că apăruse și o criză a măștilor sanitare, sugestiile erau ca oamenii să își facă singuri măștile, acasă, dar astfel de materiale de pânză nu ar fi oferit cu adevărat o protecție, arătau specialiștii.

Pe de altă parte, alții subliniau că modul în care oamenii își dau jos măștile sau le aruncă poate favoriza infectarea.

În al treilea rând, spuneau ei, masca poate oferi un fals sentiment de securitate, iar dacă oamenii optau pentru un nivel mai ridicat de protecție, folosind măștile FFP-2, atunci i-ar fi lăsat fără echipamente de protecție chiar pe lucrătorii din prima linie, care aveau mare nevoie de ele.

Pe măsură ce s-au acumulat dovezi ale beneficiilor pe care le aduce masca de protecție, ideea de a fi folosită pe scară largă a prins tot mai mult teren. Mulți oameni de știință spun acum că măștile opresc picăturile și particulele emise de purtătorii infectați și, în plus, oferă o anumită protecție împotriva infecției în cazul persoanelor sănătoase.

Acestea fiind spuse, eficiența depinde totuși de tipul de mască, de modul în care este purtată și de materialul din care este fabricată.

„Părerea mea despre purtarea măștilor s-a schimbat foarte mult, deoarece acestea reduc răspândirea aerosolilor. Mărturisesc că la începutul anului trecut credeam că spălarea mâinilor era mai importantă decât purtarea măștilor, dar acum, da, cred că măștile au cu adevărat un rol esențial”, recunoaște prof. Julian Hiscox.

Cum se manifestă boala
Inițial, s-a crezut că este vorba doar despre o infecție respiratorie, dar pe măsură ce pandemia a avansat a devenit evident că și alte organe pot fi afectate, direct sau indirect.

Cercetătorii au descoperit ulterior formarea de cheaguri de sânge, inflamații cerebrale, cazuri de delir, accidente vasculare cerebrale, anomalii cardiace și leziuni hepatice și renale în rândul pacienților cu COVID.

S-a descoperit, de asemenea, că simptomele pot continua să se manifeste luni de zile după infecția inițială - este ceea ce a fost denumit „long COVID” (Covid de lungă durată - n.r.). În timp ce confuzia („ceața pe creier”) și oboseala se numără printre problemele raportate în mod obișnuit, un studiu publicat luna trecută arăta că „long COVID” are peste 200 de simptome. Experții au remarcat că „long COVID” este un termen general și ar putea fi mai mult decât un sindrom. De asemenea, femeile par a fi afectate în mai mare măsură de long COVID decât bărbații.

În orice caz, sunt tot mai multe indicii că boala, care începe inițial ca o infecție respiratorie, poate afecta mai multe organe. Rămâne de văzut cu ce evoluție în timp.

Răspândirea asimptomatică
Infecția asimptomatică a fost recunoscută din ce în ce mai mult ca fiind un factor important în răspândirea Covid. Guvernul britanic estimează, de pildă, că aproximativ una din trei persoane infectate cu COVID nu prezintă simptome.

La început, se credea că pentru a răspândi boala, o persoană trebuie să tușească, să strănute, să aibă secreții externe, însă pe măsură ce s-a dovedit că simplii aerosoli joacă un rol esențial, a devenit tot mai evident că și persoanele fără simptome, dar purtătoare de virus, pot contribui la răspândirea bolii.

Unii experți au pus la îndoială acuratețea testelor. În condițiile în care la început existau doar testele PCR, acum există și o mulțime de teste rapide, însă eficiența lor în depistarea infecțiilor asimptomatice ar fi mai redusă.

Nu în ultimul rând, ceea ce s-a schimbat în ultimul an și jumătate de pandemie și ceea ce ne deosebește față de ce știam la început este apariția vaccinului, dar și a unor noi tulpini de coronavirus. În timp ce un medicament care să funcționeze sută la sută împotriva COVID încă nu a fost descoperit, lupta contracronometru între știință și capacitatea de adaptare a virusului continuă.