Apariția recentă a infiltrațiilor la blocurile de ancoraj de la Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila nu afectează structura podului și nici nu pun, în viitor, în pericol siguranța circulației, reprezentând o situație neprevăzută pe care CNAIR și constructorul o tratează cu prioritate.

Din acest motiv, CNAIR a solicitat o expertiză tehnică (finalizată în data de 25 mai 2021) și o intervenție de urgență în vederea remedierii acestor efecte și o monitorizare strictă și permanentă a lucrărilor efectuate la blocurile de ancoraj pe întreaga perioadă de execuție.

În ultima perioada au fost constatate unele neconformități la blocurile de ancoraj, respectiv infiltrații de apă la rosturile orizontale și verticale de betonare a pereților perimetrali, precum și acumulări de apă în incinta blocurilor de ancoraj. În scopul executării în bune condiții de calitate a lucrărilor de intervenție, expertiza tehnică recomandă suplimentar și adoptarea următoarelor măsuri:

-lucrările de intervenție se vor realiza pe baza unui proiect tehnic fazat pe detalii de execuție;

-pe tot parcursul desfășurării lucrărilor de structură, beneficiarul va asigura supravegherea lucrărilor conform prevederilor legale;

-beneficiarul va dispune luarea măsurilor ce se impun pentru respectarea normelor de protecție a muncii specifice lucrărilor efectuate.

Pentru buna exploatare a podului și corecta monitorizare a acestuia sunt inițiate unele acțiuni pentru formarea unui grup de specialiști care vor administra acest obiectiv de investiții.

Mai subliniem că în vederea evitării apariției unor consecințe asupra capacității structurale a blocurilor de ancoraj, Antreprenorul a început lucrările de etanșare a rosturilor. Aceste lucrări se realizează în baza unei proceduri tehnice de execuție aprobate de inginer.

Structura podului nu va fi modificată și realizarea în continuare a acestui obiectiv se face conform cerințelor tehnice din documentația de atribuire a contractului.

Construcția podului este monitorizată și în ipoteza în care, după finalizarea acestei etape de supraveghere, se constată apariția altor degradări sau infiltrații, Antreprenorul va fi notificat în vederea extinderii perioadei de garanție a lucrărilor aferente acestui obiectiv de investiții.

Sursa: CNAIR

Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila prinde contur. Al treilea pod ca mărime din Europa crește de la o zi la alta, iar din 2023 ar trebui ca șoferii să poată circula pe el. Construcția impresionantă face legătura între județele Brăila și Tulcea și este cel mai ambițios proiect realizat cu fonduri europene din România.

Viorel Eșanu, responsabil șantier: O să urcăm pe blocul de ancoraj, structură, așa cum vă spuneam, care a fost construită pe o incintă de pereți mulați, o săpătură a pereților mulați undeva la 46 de metri, după care în interiorul acestor pereți mulați s-a efectuat efectiv săpătura pentru a elimina materialul, pământul existent, și înlocuirea lui cu structura armată.

Supranumit Golden Gate de România și comparat cu celebrul pod din San Francisco, va avea la final 2 kilometri lungime și o înălțime de aproape 200 de metri.

Valoarea totală a proiectului este estimată la 2 miliarde 650 de milioane de lei, iar aproximativ 75% din această sumă vine de la Uniunea Europeană. De altfel, datorită banilor europeni podul crește văzând cu ochii.

Viorel Eșanu, responsabilul de șantier, spune până la acest moment, nu s-a întâmplat să fie întârzieri cu lucrările.

Beton turnat la pod, cât pentru un oraș întreg
O mare parte din construcție se află în subteran. Săpăturile au început de la zeci de metri adâncime.

„De fapt, în spatele acestei lucrări se află un efort comun, o organizare cât se poate de precisă și niște lucrări care necesită un timing foarte bine stabilit, pentru că sunt lucrări care au nevoie de o atenție sporită. S-a lucrat și se lucrează la adâncime, respectiv înălțime, după cum puteți vedea (vezi video - n.r.). Până acum un an, pe vremea aceasta, se lucra sub pământ, dar acum deja ne regăsim deasupra pământului pe o placă de beton armat și cu niște piloni deja aflați la cota din proiect”, spune Viorel Eșanu.

Andreea Brașovean, jurnalist Digi24: Ne aflăm la blocul de ancoraj și toată această construcție este mult mai mare decât ceea ce vedem noi la suprafață. S-au făcut săpături până la 30 de metri adâncime și s-a turnat beton, este o cantitate uriașă de beton. Cât de mult beton s-a turnat aici? De ce e nevoie de atât, de o cantitate atât de mare?

Viorel Eșanu: Într-adevăr s-a turnat o cantitate impresionantă de beton, peste 40 de mii de metri cubi. Această cantitate este necesară pentru a construi acest loc de ancoraj, care are rol de a susține forțele pe care le vor exercita cablurile.

- Spuneați că s-a turnat aici foarte mult beton și că se putea construi un oraș întreg cu cât beton s-a turnat aici. Cum așa?

- Da, într-adevăr, am făcut o oarecare asociere. Cantitățile sunt într-adevăr enorme, dar având în vedere complexitatea acestei lucrări, nu se putea altfel, pentru că e vorba de zeci de mii de metri cubi de beton, zeci de mii de tone de fier pus în operă, forță de muncă dislocată. Noi în acest moment am reușit să dezvoltăm aici un mic orășel, pentru că pentru a avea activ un astfel de șantier, este nevoie nu numai de muncitorii care lucrează în șantier, dar în spatele acestora se află și birouri, personal administrativ, tot felul de dislocări de personal și de activări de furnizori de materiale de orice fel.

Înălțimea finală: 192,6 metri. Cum va fi testat
Podul de peste Dunăre de la Brăila va fi cel mai mare pod suspendat din România și al treilea ca dimensiune din Europa și ar trebui să fie dat în folosință în 2023.

Viorel Eșanu, responsabil șantier: „Înălțimea finală - 192,6 metri au acești piloni. Înălțimea este raportată la nivel zero Marea Neagră. Toate etapele constructive de pe acest proiect sunt raportate la nivel 0 Marea Neagră.

La momentul când acesta va fi finalizat, se va efectua un test de convoi de mașini, în sensul că o serie de camioane încărcate vor staționa pentru un timp determinat, se va face acest test de încărcare, dar el conform proiectării, este gândit să suporte sarcini foarte mari de încărcare, pentru că zona este predispusă la trafic atât de gabarit, cât și cel uzual să spunem”.

Cabluri de susținere direct de la Tokyo
Proiectul înseamnă, pe lângă podul în sine, și o adevărată rețea de șosele și drumuri de acces, de peste 20 de kilometri.

„Pentru că nu te poți urca pe acest pod fără bretelele de acces, acestea vor fi atât pe malul din dreapta mea, pe malul tulcean, bretea de acces și deviere către orașul Măcin, la fel în stânga către Jijila. Tot pe acest mal o să fie și acea stație de taxare care va fi funcțională, pe partea brăileană o să avem centru de întreținere și coordonare, o serie întreagă de spații tehnologice, parcări, podețe, pasaje. Deci sunt foarte multe elemente care urmează să fie construite.

Sunt valori foarte mari și necesitatea de materie primă de pe piață este foarte mare, pentru că vorbim de cantități mari de materiale și surse de materiale care nu sunt la îndemâna oricărui producător autohton. Sunt materiale atât de pe piața din România, cât și de pe piața externă, respectiv chiar și din Japonia de unde vin cablurile, direct din Tokyo, anumite piese vin din Italia. Din Brăila și automat din combinatul de la Galați vine materia primă pentru fabricarea tablierului metalic, acesta se află depozitat la șantierul naval de la Vard, acolo unde se construiesc acele segmente, sunt 86 la număr, fiecare dintre ele cântărește aproximativ 250 de tone și au o lungime de câte 25 de metri fiecare”, a detaliat Viorel Eșanu.

Sursa: Digi24

https://adevarul.ro/locale/braila/pasi-p ... dex.html

Cu paşi de pisică şi cu privirea ageră. Astfel merg cei peste 50 de muncitori pe platforma catwalk abia instalată la podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila. Construcţia va fi cea mai înaltă din România şi va lega regiunile istorice Moldova, Muntenia şi Dobrogea.  Cu ajutorul acestei platforme sau ”catwalk”, în termeni tehnici, muncitorii au trase cele două cabluri de oţel peste pod. Aceste cabluri cântăresc împreună 6.700 de tone şi fiecare dintre ele are o lungime de 2 km.
Se spune mers de pisică deoarece nu e ca şi acum ai merge pe trotuar. Se merge foarte încet, cu paşi mici şi cu mare atenţie. Traversarea pasarelei de pe un mal pe celălalt durează în jur de 40 de minute. Facem drumul acesta cam de vreo patru ori pe zi. Platforma ajunge până în vârful picioarelor podului şi uneşte cele două maluri. Peste 50 de muncitori lucrează la înălţime. Această platformă catwalk este prevăzută la anumite intervaluri, de circa 50 de metri, cu un sistem anti balans. Astfel, se asigură stabilitatea pasarelei şi siguranţa muncitorilor”, spune inginerul Viorel Eşanu, responsabil cu monitorizarea lucrărilor la podul peste Dunăre din partea constructorului Astaldi.   Potrivit inginerului Viorel Eşanu, muncitori  care urcă la înălţime sunt bine pregătiţi, cu hamuri de ancorare şi tot ce este necesar pentru a fi în siguranţă.

Joi seara a fost un reportaj bunicel la telejurnalul TVR.

Cu ce?

Cu podul, intinderea si impletirea cablurilor principale, drumurile de legatura, etc.

Se anunta vizita ambasadorului Japoniei pe santier, sa speram ca de aceasta data ne vom comporta civilizat fata de reprezentantul oficial a imperiului de la soare rasare si nu ca niste mujici trogloditi…
Pe santier deja flutura in vant drapelele Romaniei si Japoniei!

Pe santier flu...tura pe estacadele pilonilor 3(trei) drapele, da?! De ce vrei sa faci abstractie de al treilea sau vrei sa ne verifici ce si cum stim?

Sunt patru ca e si drapelul UE dar au pus in plus doua drapele mari agatate de catwalk pentru a onora vizita ambasadorului, unul japonez si celalalt romanesc.

Sistem de taxare la Podul peste Dunăre de la Brăila

Podul peste Dunăre de la Brăila care ar putea fi deschis circulaţiei la sfârşitul anului viitor (2023 cu toate drumurile de legătură) va avea o taxă de trecere. Este prevăzută în acordul de mediu din 2016, document pe care l-a consultat Economedia : ,,Două soluţii alternative sunt propuse pentru staţia de taxare : prima este pentru taxare manuală care constă în construirea unei zone de taxare cu cabine aferente, iar a doua constă într-o staţie de taxare automată care nu necesită nicio modificarea a carosabilului şi constă în instalarea unui portal de detectare.” se arată în acordul de mediu pentru Podul care costă aproape 500 de milioane de euro, fonduri europene.

Șeful CNAIR anunţă că problema infiltraţiilor din blocurile de ancoraj a fost remediată. Întinderea cablurilor principale durează până la jumătatea lunii decembrie

Constructorul Astaldi a remediat problema infiltraţiilor la blocurile de ancoraj, a anunţat, astăzi, după o verificare pe şantier, directorul general al Companiei de Drumuri, Cristian Pistol.
Descrisă drept o „situaţie neprevăzută” (conform explicaţiilor CNAIR) problema infiltraţiilor de apă la blocurile de ancoraj a fost identificată la începutul verii, iar oficialii de la Drumuri au cerut atunci o intervenţie de urgenţă şi monitorizarea strictă şi permanentă.
Constructorul general a aplicat măsurile dispuse prin expertiza tehnică, a explicat Pistol. „Am inspectat şi blocul de ancoraj pentru a verifica dacă s-au executat lucrările dispuse prin expertiza tehnică. Cu această ocazie, am constatat că, în urma acestor măsuri, nu mai există infiltraţii de apă în blocul de ancoraj”, a anunţat, şeful CNAIR după verificarea pe şantier.Întinderea cablurilor principale, (operaţiune pe care o realizează japonezii) una dintre cele mai complexe etape ale proiectului se va încheia la jumătatea lunii decembrie, a confirmat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu, prezent şi el, la verificarea şantierului : ,,Firele de cablu sunt de cca 5,44 milimetri. Ele formează pachete de câte 544 de fire. Toroanele, în număr de 16, vor forma cablul principal. Această procedură se realizează pentru prima dată în România și se va încheia la jumătatea lunii decembrie a acestui an.“ Podul de la Brăila va fi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră, cel mai mare din România şi al treilea din Europa ca dimensiune.

Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. E-Distribuţie Dobrogea va reloca rețelele electrice până în primăvară

E-Distribuţie Dobrogea, operator de distribuție a energiei electrice parte a grupului Enel, anunță că începe săptămâna aceasta lucrările de relocare a rețelelor de medie tensiune din zona Smârdan – Măcin pentru a permite realizarea unui drum național proiectat pentru accesul la noul pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila. Lucrările vor fi finalizate până în primăvara anului viitor.
Traseul pentru rețeaua de medie tensiune a fost re-proiectat pentru a facilita construirea noului drum de acces de pe malul dobrogean către noul pod suspendat peste Dunăre, ce va fluidiza traficul dinspre Brăila spre Măcin.
Proiectul constă într-o supratraversare (construirea rețelei peste noul drum național) și două relocări ale liniei de medie tensiune existente, urmând să fie postați 19 stâlpi de medie tensiune, 2 stâlpi de înaltă tensiune, cu un traseu în lungime de 3,5 km de rețea de medie tensiune.
În prezent, la Podul de la Brăila are loc întinderea cablurilor principale, (operaţiune pe care o realizează japonezii) una dintre cele mai complexe etape ale proiectului, care se va încheia la jumătatea lunii decembrie, a confirmat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu.