https://www.itdp.org/2019/10/01/pedestri ... ing-them

Pedestrian Bridges Make Cities Less Walkable. Why Do Cities Keep Building Them?

What are Pedestrian Bridges?
Pedestrian bridges are structures built over roads that require people to take longer, often inaccessible routes up and over many lanes of car traffic, without impeding the speed or movement of vehicular traffic. Proponents of these structures argue that these bridges are made for the safety of pedestrians, by moving pedestrians out of the way of speeding cars. In reality, by displacing people, pedestrian bridges simply reinforce the dominion of vehicles over people on the streets. Pedestrian bridges discourage walking and cycling and worsen road safety for drivers, pedestrians, and cyclists. Separating people from the street reinforces the prioritization of personal motor vehicles, while encouraging speeding, driver negligence, and traffic fatalities. ...

A Better Option
To make streets passable and safe for people, cities should put pedestrians first by improving existing crosswalks and intersections and not building difficult-to-pass bridges. Crossings must be convenient, safe, and direct for pedestrians to actually use and benefit from their protection. City streets should have frequent crossings for pedestrians that are clearly marked, timed for a diversity of users, and at the same level as adjoining footpaths or sidewalks. Improvements to existing intersections and installing new infrastructure like speed bumps or mid-cross refuge islands is often less costly than building and maintaining off-street pedestrian infrastructure. ...

Investing in on-street pedestrian infrastructure ensures significant short and long term returns. Cities in the Vision Zero network such as New York and Boston, as well as cities leading in pedestrian-first design such as Guangzhou and Mexico City, are constructing relatively low-cost pedestrian infrastructure. Curb extensions, protected intersections, automatic walk signals, and pedestrian head starts are being implemented in place of pedestrian bridges as a means of reducing traffic fatalities. These cities have seen the benefits of building for people first – increased foot traffic drives economies and improves public safety. In Auckland, New Zealand, pedestrian delays at just two city center crossings were found to have a combined annual economic cost of nearly $3 million. In Zhaitang Town, China, a targeted pilot of traffic-calming infrastructure including pedestrian refuge islands, raised intersections, and speed humps resulted in increased use of crossings and decreased road traffic injuries.

PTMZ wrote:
Pe 16 februarie a fost relansat concursul de solutii pentru pereti verzi. Bugetul alocat a ramas neschimbat. Termenul limita pentru depunerea ofertelor este 23 martie, ora 15:00. Link E-licitatie: http://e-licitatie.ro/pub/notices/dc-notice/v2/view/100002760

Ofertanți:
1) Asocierea CROS CONSTRUCT S.R.L. - VIC ACTIVATING LANDSCAPES BV
2) Asocierea TERA DESIGN STUDIO - DAVADAVID
3) Asocierea CLAIRE IDEAS - FAAB ARCHITEKTURA GRAFIKA W WARSZAWIE

De vazut conferinta de presa sustinuta azi de Nicusor si Baluta:

https://facebook.com/watch/live/?v=77417 ... ermalink

PTMZ wrote:
Primăria Sectorului 4 a lansat o licitație pentru lucrări de amenajare a parcului tematic "România Parc", în Parcul "Lumea Copiilor", cu acces din Strada Secerei și Parcul Tineretului. Bugetul alocat este în valoare de 30.717.471,40 RON, din fonduri bugetare. Ponderea punctajului:
- 80% preț
- 20% planul de management al calității lucrărilor executate
Termene limită:
- depuneri oferte: 22 februarie
- evaluări: 22 august
Link E-licitație: http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100111170

Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost prelungit până pe 13 aprilie.

Declaratii despre S4
https://www.agerpres.ro/administratie/20 ... --691705

Primarul general, Nicuşor Dan, a declarat marţi că un consilier general are dreptul să pună pe ordinea de zi orice fel de proiect, dar că, pe de altă parte, există o majoritate în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) şi se va ajunge la o soluţie amiabilă în cazul proiectului depus de grupul USR PLUS prin care Consiliului Local Sector 4 i se retrage dreptul de administrare a mai multor străzi.

ByOnu wrote:
De vazut conferinta de presa sustinuta azi de Nicusor si Baluta:

https://facebook.com/watch/live/?v=77417 ... ermalink

N-a vazut sectoru’ tot mandatul trecut atitea vizite la nivel inalt cite a vazut in ultimele doua luni.

Ce sa fie, ce sa fie...?  ;->

PTMZ wrote:
Primăria Sectorului 4 a lansat o licitație pentru lucrări de amenajare a parcului tematic "România Parc", în Parcul "Lumea Copiilor", cu acces din Strada Secerei și Parcul Tineretului.
...Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost prelungit până pe 13 aprilie.

Încă o amânare. Noul termen este 27 aprilie.

Se amana pentru ca nu se depun oferte probabil.

Posibil.
În cazul acordului-cadru pentru execuția de poduri, pasarele pietonale și parcări, termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost prelungit până pe 7 mai.

Gata, s-a votat bugetul, poate incepe cheltuiala.

Mândria de altă dată a industriei românești, uzinele IMGB și Vulcan vor fi demolate

Mândria de altă dată a industriei românești, Întreprinderea de Mașini Grele București, pe scurt IMGB va fi demolată. Uzinele IMGB și Vulcan, singurele care au mai rămas pe uriaşa platformă, sunt falimentare, iar cei care le dețin au depus deja cereri pentru a le dărâma. Extinderea metroului și bulevardele largi ar putea atrage firme care să construiască în zonă imobile, și centre comerciale, ca în nordul capitalei.

IMGB, Întreprinderea de mașini grele București, este acum umbra palidă a reportajelor pe care le vedeau românii la telejurnalele de dinainte de 1989. După revoluţie, lucrurile au mers din rău în mai rău. Din cele câteva fabrici şi uzine care produceau piese metalice uriaşe, turbine pentru centralele electrice, dar şi pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă sau pentru Combinatul Siderurgic de la Galaţi, au mai rămas doar două. Se numeau IMGB şi Vulcan. Deşi au rezistat mulţi ani după privatizare, numărul angajaţilor a scăzut mult. Erau peste 10 mii de muncitori înainte de 1989.

În anii 2000 erau mii de angajați care ieșeau zilnic de la muncă de pe cele două platforme industriale: IMGB și Vulcan. Numai de la Vulcan erau 3 4 mii de oameni. Acum această uzină uriașă are zero angajați și este falimentată. De pe întreaga platformă, cândva mândria industriei românești, doar câteva hale mai sunt folosite de chiriași, restul sunt abandonate.

Cel din urmă director al uzinei Vulcan povesteşte că ultima mare comandă a venit din Kuweit. Partenerii au apreciat pompele româneşti pentru calitatea lor excelentă. Din păcate, Vulcan a strâns multe datorii, inclusiv la întreprinderi de stat din România şi nu a mai primit comenzi din cauza concurenței făcută de China. Aşa că a intrat în faliment. Nicolae Petrişor, ultimul director Vulcan: ”Se vor face clădiri de birouri sau ansambluri rezidenţiale, încă nu se știe”.

Zona este atractivă pentru domeniul imobiliar. Vulcan are 25 de hectare, iar IMGB, 60 de hectare. Acolo pot fi ridicate clădiri de birouri, ansambluri rezidenţiale sau centre comerciale.

IMGB a ajuns în proprietatea Societăţii de Investiţii Financiare SIF Banat-Crișana, după ce a fost deţinută de coreenii de la Doosan. Bogdan Dragoi, directorul general SIF Banat Crițana nu a dorit să comenteze decizia de dărâmare.

Conform unor surse, pentru ambele uzine, IMGB şi Vulcan, există deja cereri de demolare. Pentru că în zonă ar putea fi reziduuri de metale radioactive, este nevoie şi de o autorizaţie de mediu. Apoi construcţiile uriaşe pot fi dărâmate. Costurile vor fi mari, se estimează că peste 10 milioane de euro pentru că e vorba inclusiv de uitlaje uriaşe îngropate în beton la zece metri adâncime.

Deocamdată, nu au fost anunţate proiectele ce se vor ridica în locul IMGB. Primăria sectorului 4 speră să nu fie vorba doar de blocuri de locuit. Daniel Băluţă, primarul sectorului 4: ”Nu aş vrea să fie zona dormitor, aş vrea să avem şi clădiri de birouri, data center”.

Autorităţile locale au lărgit la două benzi pe sens şoseaua Berceni care trece prin fața IMGB şi prelungesc metroul spre centură pentru a convinge eventualii investitori să transforme fosta platformă industrială în Pipera Sudului.

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitat ... ate.html

Ne umplem de clădiri de birouri. Interesenant va fi când Societățile mamă vor decide să mute birourile în India. Atunci să vezi mișcări browniene bucureștene, mamă mamă !

E posibil, insa majoritatea serviciilor de birou prestate in Romania au avantajul fusului orar (de exemplu, e mai avantajos pentru companii americane sa aiba o suprapunere de cateva ore cu colegii, spre deosebire de un birou in India cu care nu s-ar suprapune deloc).

Problema e alta. Pandemia ne arata ca NU MAI E NEVOIE DE BIROU FIZIC. Necesarul fiecarei companii poate fi lejer injunatatit si culmea, nici macar nu e o noutate sau ceva super revolutionar ceea ce spun, ci este o realitate si majoritatea furnizorilor de "servicii" (consumatorii principali de spatii de birouri) o iau deja in calcul.

Articole sunt gramada, doar unul ca exemplificare ar fi asta https://www.forbes.com/sites/warrenshoul ... 7e5bd718 insa eu vorbesc si din experienta personala acum.

Morala e ca ar fi o greseala sa mizeze pe "spatii de birouri" ca unica utilizare a spațiului (alta decat locuinte). Daca au un proiect pre-2020 ar fi necesara o reevaluare...

Daca au un proiect pre-2020 e foarte probabil sa fie nevoie de o reproiectare, tinand cont de blocarea PUZ-urilor de sector. Imi inchipui ca discutiile purtate cu Baluta inainte de 2020 nu se potrivesc cu viziunile lui Nicusor Dan.