In aceste conditii, este evident ca din punct de vedere legal, achizitia trebuie sa continue.

Desigur, asta nu inseamna ca a devenit, intre timp, oportuna. Inseamna doar, pe romaneste, ca cine e prost, e prost pana la capat si nu se poate razgandi. Si la final plateste si nota de plata.

STB si PMB trebuie sa inteleaga ca principial, tramvaiul este un mijloc de transport de mare capacitate. Este un nonsens sa cumperi tramvaie de capacitatea unor autobuze, doar pentru ca ai in prezent linii de tramvai cu o asemenea cerere.

Ca exemplu, in loc sa cumpere autobuze feroviare din bugetul local pentru 35-ul de azi, mai bine il extind incat sa devina atractiv si sa poata fi deservit cu tramvaie adevarate luate pe fonduri europene. De aceea aceasta licitatie a fost, este si va ramane inoportuna si, in general, o greseala.

Ce se confirma acum este ca e ilegal sa te razgandesti o data ce ai lansat o licitatie (ceea ce nu ar trebui sa fie surprinzator in sine, e de bun simt), nu ca orasul chiar are nevoie de aceasta achizitie.

Singurul lucru pe care STB il poate face pentru a indrepta situatia e sa incerce sa aplice pentru finantare europeana / pe fonduri de mediu / pe noile fonduri de rezilienta pentru aceasta achizitie, si sa negocieze cu producatorul comanda multipla pentru tramvaie (daca nu exista deja). Rational, acesta e singurul 'damage control' constructiv care se mai poate face.

S-a cerut in CS comanda multipla prin cupla electrica Schaku.

De la început s'a prevăzut că tramvaiele vor putea circula și cuplate.

În privința achiziției, fie legea s'a schimbat, fie este vorba doar de achiziții publice sau asimilate acestora (STB este SA, dar este oarecum asimilată instituțiilor publice).
În mediul privat însă, regulile par sau păreau a fi altele. Din categoria cațavenciană a "bârfelor cu parfum de credibilitate" (din anumite motive):
A existat un caz în care o cărpăreișăn privată din București, mare și cunoscută, dată cu mare generozitate unor françoiși, a organizat o licitație pentru cumpărarea unor piese, destul de nesemnificative ca mărime și preț per bucată, cu cantități cerute cuprinse între 5 (cinci bucăți) și 10000 (sau oricum, diferență de 3-4 cifre între cantitatea minimă și cea maximă). S'a făcut licitația, a câștigat o firmă care nu a mai fost contactată ulterior. Cărpăreișănul respectiv a realizat un sondaj de piață, după care, pardon de expresie, și-a băgat picioarele în câștigător. Legal, putea fi forțată în instanță (cu cheltuieli neacoperite de contract) să încheie contract cu câștigătorul, pe cantitatea minimă, adică un coș plin de supermarket sau ca să fim corecți, de magazin de materiale ca multe care sunt în oraș. Dar niciuna din părți nu era instituție publică și licitația nu se supunea legislației privind achizițiile publice.
Ideea era că în privat se puteau face măgării, inclusiv la modul să se răzgândească pe motiv că așa le vrea mușchii lor. În domeniul public nu se poate și e bine să fie așa, mai ales că nu e vorba de o achiziție de cuie, țevi  și alte mărunțișuri.

Uite un precedent, suficient de proaspat, transat de C.N.S.C. , in anul curent. Vezi, mai exact, paragrafele unu si doi de la pagina 12/16 din decizie. Asta probeaza ca se poate anula procedura de atribuire a unui contract de furnizare/prestare/executie, in cazul inexistentei fondurilor publice, mai cu seama, ca-n cazul nostru, e vorba de un angajament legal (contract) multianual. Dac-o fi alt substrat verosimil  sigur trebuie sa aflam cumva, candva!

În jurisprudența românească, precedentul nu este izvor de drept. Mă opresc aici cu partea juridică pentru că nu sunt jurist.
Dar, din textul din linkul de mai sus, rezultă că autoritatea contractantă a fost reorganizată prin divizare. S'au divizat STB sau Primăria Capitalei? Și-au modificat organizarea? Nu. Dacă există argumente de drept din partea unor colegi de forum mai competenți în domeniu, i-aș ruga să le prezinte.
Dar ca idee, în România, un taximetrist autor al unui accident mortal face pușcărie cu executare, spre deosebire de un oarecare Gîgă de televiziune, știți voi care, care a comis alt accident mortal și e liber, ba chiar încă mai orăcăie cu mare tupeu la televiziune. Asta, ca exemplu de spețe mult mai asemănătoare decât  cele două din domeniul achizițiilor, discutate mai sus.

@Tom
Lasa-l pe cel care a nenorocit definitiv 3 persoane acum aproape 10 ani!
N-as crede ca te faci ca nu intelegi!
Pentru asta am postat fix, extrasul, textului deciziei cu pricina! Cauza nu-i ca s-au ”splitat” entitatile, ci ca nu exista sursa de finantare pentru asigurarea unui astfel de contract, in prezent!
Citeste cu atentie preambulul primului paragraf cu referire la legea finantelor publice si a finantelor publice locale!
Mai mult, in continutul deciziei se subliniaza ca ”autoritatea contractanta se baza pe sumele alocate din bugetul de stat(...) nu-i este interzis autoritatii sa isi anuleze procedura, ca urmare a restrangerii bugetare ci, dimpotriva, ea este OBLIGATA  la anularea ei daca fondurile pe care conta nu ii mai sunt disponibile!”
Asta e una dintre consecintele cuantumului veniturilor scriptice trambitate de vechea administratie, dar care, in realitate, nu s-au cifrat niciodata la nivelul scontat de aceea!!

Pe nesimțitul ăla nu-l las și-l aplaud pe Becali că i-a turnat un pahar în cap după ce nesimțitul se scălămbăia la tembelizor imitându-l sau de fapt zicând că-l imită.
L-am dat exemplu ca situație în care precedentul nu se aplică unei spețe asemănătoare.
Și oricum ar fi interesant de văzut dacă și cum se aplică precedentul pentru STB-SA, societate comercială, nu contează a cui.
Dar ce este interesant va fi că probabil că acum câștigătorul e desemnat, suma achiziției e publică, iar peste "ț" ani, apare o nouă licitație și vine musiu Linge-Blide cu imperii de 18m (pardon, Autentice), la preț mai mic sau egal cu cel al actualului câștigător. Mai ales dacă mai bagă la interval și vreun Guang-Bang care vine și cu mâna de lucru plătită în blide de orez pe oră.
Mai trist este altceva, că din toată treaba asta, o vor lălăi în contestații, anulări &c pentru absolut orice înseamnă infrastructură de transport în România, minus Transilvania și zonele ale visate de unii "ținutul securiesc".
Iar la partea cu "nu sunt fonduri", oare cât o fi costat domeniul de internet (încă nescos în față) al societății, cumpărat nu de la autoritatea administratoare a TLD-ului, ci de la o firmă de pe o uliță din Domnești? Nu că ar fi același domeniu de mărime, dar ca idee, cum și pe ce se cheltuie fondurile când sunt.

Daca au dat si motivatia treaba e ca si fumata

Corect!  
Dar să luăm partea bună.
1. Avem tramvaie noi, pentru prima dată în aproape 50 de ani, nu de la URAC (excludem Rathgeber și Düwag care evident nu erau noi). Bine, pentru moment avem doar licitația finalizată și câștigătorul desemnat și confirmat.
2. Avem tramvaie care pot funcționa și cu capacitate redusă, și cu capacitate să-i spunem "full" după noile standarde de "36m". Pe vremuri la ITB/RATB, capacitatea o măsurau în unități V3A.
3. Nicușor se poate lăuda și el cu o achiziție de succes, chiar dacă nu el a inițiat-o. E interesant de văzut dacă va colanta traivanele și cu ce, după modelul deja patentat de Duamna. (asta e glumă, nu e parte bună).
Să spunem atunci "să fie într'un ceas bun".
P.S. M-aș bucura dacă se va apuca și musiu imperio să-și aducă imperiile pe aici, dacă licitația lui rămâne în picioare. Din motivul de la punctul 1. Sper însă ca ele să merite uciderea nemiloasă a încă vreo 50-60 de V3A-uri și Tatre după aceste două achiziții.

Tatre se vor tăia, însă la capitolul V3A, n-ai sa vezi prea curând vagoane apte trimise la casat. Din păcate sau din fericire, ca mai avem cu ce circula. Au fost prea rezistente aceste V3A-uri, dar vom putea vorbi la trecut de ele abia peste minim 10 ani.

Chiar dacă vin tramvaie noi, URAC ar trebui să selecteze câteva V3A-uri mai bune și să continue modernizarea lor.  Și ar fi bine să nu se apuce de tăiat V3A-uri în secunda 2 de la ieșirea noilor tramvaie la stradă. Deși nu cred că va fi cazul ca la Iași, unde după venirea Timișurilor s'au răzgândit în privința casării tuturor V56, din motive evidente, vedeți însă acum la Praga ce se întâmplă când Škoda se înfinge în Tatra sau invers, sau chiar în altceva. Iar în București, vatmanul care a trosnit benveul nu va mai putea face asta cu un tramvai nou făra a-i produce avarii comparabile cu ale benveului în care intră.

Sa vedem contractul semnat si primele vagoane pe sina si apoi mai vedem ce se caseaza si ce nu.
Si eu sunt de parere ca o data cu venirea noilor tramvaie (de 18 si de 36 cand o fi cazul) ar fi ok sa accelereze procesul de modernizare a V3A-urilor. Pe langa modernizare sa incerce sa le tina in viata si pe cele actuale (din 2 vagoane asa si asa sa scoti un ok tehnic si estetic)

”Purceaua-i moarta-n cotet”!

Modernizare care e mai mult o spoire in lipsa unei chestii elementare: AC-ul...