Suna bine Hanning & Kahl.

E acelasi ca pe toate.

Aceeasi poveste de bricolaj fara nicio justificare tehnico-economica si care nu duce nicaieri...

De acord cu Guru.. ne jucam de-a fabricatul de tramvaie. URAC trebuie sa ramana doar pentru mentenanta, conversii, restaurari de vehicule istorice, samd. Dar sa construim tramvaie demne de anii '90 la partea tehnica la 70% din pretul unuia CU GARANTIE de la un producator care din asta traieste, nu e ce trebuie.

Partea proastă e că dacă URAC s'ar specializa totuși in producție de "miniserie" de  tramvaie retro "á la anii '70-'80", tot le-ar face în stilul clasic de muncă în zadar, de ar arăta după 10 ani ca acelea de la Sarajevo după război.
Sincer să fiu, deși am văzut niște jucării restaurate de ei pentru austrieci, plus câte ceva antichități autothone, se pare că și cu asta au cam lălăit-o suficient încât o întreagă uzină să nu aibă randamentul unui mic atelier de la Iași.

Au avut ocazia sa-si modernizeze radical uzina cu credit BEI dar au ratat-o cu nesimtire si inconstienta.
La vremea aia era o foamete mare de tramvaie in Turcia, plus alte tari din zona, acum am ajuns sa vrem sa cumparam noi de la ei, nu invers.

Turcia este un exemplu pozitiv de dezvoltare economică și "rezistență" la criză economică. Noi facem mișto de turci și o ținem doar cu kebap, dar realitatea este că orice Otokar, inclusiv cel mai "defect din fabricație" din cele 400 care merg prin capitală, vor arăta mult mai bine decât orice V3A-70-80-93-2000-2010-2020-CA-PPC &c, după doar 5 ani de exploatare, excluzând aici tamponări și alte evenimente produse de terți sau din neglijență a operatorului.
Turcii produc acum tramvaie pe care le exportă, în timp ce în România nici măcar tramvaie 2nd-hand de la nemți nu mai vin, deși turcii într'o perioadă umpluseră orașele lor (alea cu tramvai) de ele.
Probabil că turcii ar fi preferat în anii '90 să cumpere la prețuri bune din România și tramvaie și autobuze, poate și vagoane de metrou, pe lângă celebrele "rulmenți, mercur și madam".
România este exact la polul opus, din păcate, iar de exportat, mă tem că doar "madam" mai e de exportat.

Iar pretul de fabricatie e enorm daca e produs de artizanat si lucru manual si cu totul altul la produsul industrial de serie larga...

Dacă făceai o treabă serioasă, organizai o parte din uzină doar ca linie de producție de Bucur LF, CH-PPC, etc. și mai puțin de 10-15 vagoane nu scoteai pe an. Făceai un flux continuu ca să reduci costurile de fabricație și ca să te asiguri că ai o serie de tramvaie cât de cât standardizată. Dar dacă faci 5 tramvaie într-un an, apoi pauză 2 ani, apoi încă un tramvai, apoi nu mai știe nimeni sigur, o să scoți mai mult tramvaie unicate (anul și proiectul), o să ai o modernizare a parcului de vehicule spre 0 și costuri de fabricație crescute. Teorie elementară de management...

Dar, desigur, trebuie să se aloce bani de investiții...

Mai demult se spunea despre Dacia că fiecare mașină este un prototip, iar Dacia avea producție de serie mare. Dacă așa era, nu îndrăznesc să mă gândesc la URAC. Cred că l-am putea numi "artizanat industrial".

Povestea ta a intrat in folclorul chinezesc cand aia ne-au cerut sa demontam portiera de la una si sa o montam la alta si viceversa doar ca nu s-a potrivit nimic si nu se mai inchideau portierele!

URAC e uzina de un tramvai nu de tramvaie!
La fel ca fabrica de avion de la Craiova...
Boala lunga, moarte sigura!

Aici ce se mai știe? Se mai lucrează in URAC la el? Dar la cel 100% LF?

417 se face sigur, dar va fi gata cand sunt bani, nu am idee daca e inclus in bugetul pe 2021. Totusi este bine ca la nivel de primarie se doreste continuarea proiectului in sistem multi-anual pentru a asigura continuitatea finantarii anual.

După ce vor "analiza oportunitatea, în contextul situației economice globale". Sau dacă au piese în stoc pentru el. Sau dacă dețin cunoașterea de a manipula Forța pentru a crea materie și din ea să-și construiască singuri piesele. Contextul "situației economice globale" ar putea fi  fost cauzat de neașteptata surpriză cu traivanele de 18 metri + cele deja sigure încă de pe atunci, de 36 metri.
Dar pentru că primul model numit Bucur (fără legătură cu LF) provine din alt tip de tramvai, trebuie să ne gândim și la ele și să ne rugăm pentru soarta lor, dacă STB-sa nu deține cunoașterea de a manipula Forța pentru a crea materie... (nu repet toată fraza).