Îmi explică și mie cineva, vă rog, ce caută Proton Impex 2000 S.R.L. și Municipiul Constanța în contestația VFU?

Cine stie ce piese urmau sa le ofere celor de la VFU, de asta mai bine lipsa la improvizatii de genul...

Poate piese ramase de la MAZ-uri xD

Poate au apelat la expertiza avansata in sisteme de tramvai si tram-tren a autoritatilor din Constanta.

Pariu ca daca nu erau asociati cu rusii nu mai bateati atata campii?
Sau mai bine zis, Astra plus rusii egal tot piese de Maz? sau acolo e Vestul civilizat si se permite orice?

Zic sa lasam autoritatile sa judece contestatiile si vedem apoi ce si cum. Nu trebuie sa castige doar Astra prin tara ca altfel e nasol, naspa si sunt de .... toate celelalte. Reamintesc ca Pascaniul e tot in Romania si pana la urma salariile se platesc tot unor romani.  Deci daca suntem asa de patrioti cu Astra si ii pupam in 3 litere hai sa ii pupam si pe VFU ca tot trei litere au si ei.

@Utilizator anonim
Constanta, care a sters de pe harta mobilitatii urbane tramvaiele de acum 12 ani?
@Puss in Boots
Nimeni n-are nimic cu vreun PRODUCATOR autohton de material rulant, care incearca sa se faca remarcat, dar ai tinut cont de asta?
PS
Si, sa nu uitam ca marea majoritate a peroanelor/refugiilor  din Bucuresti nu permit stationarea unui tramvai de 36 de m.  Ce a facut onor PMB sa pregateasca primirea in statie a unor tramvaie de 36 de m? Mai nimic.  Pe linia 41, in afara de capete si 4 statii, totul arata ca acum 20 de ani!

E cam greu să facă peroane sau să le prelungească , dar cu bordurile se descurcă, ies cu  vagonul x001 noaptea, cu o ștangă mare și scot bordurile care încurcă traivanul. Nefiind made by URAC, nu va fi necesar să repete operațiunea cu fiecare vagon înainte de introducerea în circulație.

Costin wrote:

Tom wrote:
As pune pariu ca daca era blidarul favorit sau castigator in aceasta licitatie, daca era organizata nu in mandatul Duamnei, ci al actualilor, se trecea peste posibila ilegalitate

Asta e o speculatie politica subiectiva si personala fara nici un fundament, complet irelevanta discutiei de fata. Toate speculatiile de tipul "ce-ar fi fost daca" nu sunt argumente pentru ceea ce s-a intamplat deja. In plus, politica este permisa pe forum doar in subiectul dedicat. Va rog sa nu dezvoltati subiectul in afara respectivului topic, cu sau fara bancuri.

Aștept cu interes momentul când va fi mai mult decât o speculație politică subiectivă și personală.

orex wrote:
Pe linia 41, in afara de capete si 4 statii, totul arata ca acum 20 de ani!

Au facut ceva la capete?

Initiativa achizitionarii tramvaielor de capacitate medie a demarat in 2018 printr-un studiu al pietei.

Cum se face ca cerintele din caietul de sarcini al licitatiei (care s-ar presupune ca reflecta tendintele pietei) lansate un an mai tirziu au motivat doar doi participanti sa se inscrie ?

CS cu dedicatii limitate?

ByOnu wrote:

orex wrote:
Pe linia 41, in afara de capete si 4 statii, totul arata ca acum 20 de ani!

Au facut ceva la capete?

Nu, dar incap tramvaie de 36 de m!

Proiectul initial prevedea peroane lungi pe tot traseul!

Primarul general Nicușor Dan și-a apărat luni decizia de anulare a licitației de tramvaie organizată de STB chiar după desemnarea câștigătorului. El a evitat să dea explicații pentru absența unei așa zise clauze suspensive care să îi fi permis anularea licitația în absența finațării necesare dar și explicații privitoare la anulare după desemnarea câștigătorului, ceea ce nu este legal.

Mai precis Nicușor Dan a evitat să explica absența clauzei suspensive din documentația licitației de tramvaie a STB.

Licitațiile de tramvaie ale Ministerului Dezvoltării conțin o astfel de clauză. „Prezenta procedură de achiziție este inițiată sub incidența clauzei suspensive în sensul că încheierea/semnarea contractelor de furnizare se va realiza sub rezerva semnării contractului de finanțare respectiv, alocarea/obținerea fondurilor necesare”, se arată, spre exmplu, într-o licitație de tramvaie a MInisterului Dezvoltării. Aceasta deoarece primarul ainvocat lipsa banilor și obținerea acestora de la Primăria Generală.

O altă problemă este faptul că odată comunicat rezultatul procedurii și semnat procesul verbal de atribuire, anularea licitației este ilegală.

„Autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică/acordul-cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare”, spune art 143 din legea 98 pe 2016 a achizițiilor publice. Ori întrebat punctual asupra acestor lucruri primarul general nu a oferit răspuns (informațiile Club Feroviar fiind că firma Electroputere VFU fiind desemnată câștigătoare).

Într-o conferință de presă scurtă organizată luni Nicușor Dan a reluat argumentel ede săptămâna trecută anume:„A fost o licitaţie organizată de STB, în cursul anului 2019, finalizată în cursul anului 2020, şi printr-o decizie din 31 decembrie 2020, STB a renunţat la semnarea contractului, din două motive juridice. Una, că nu avea bani; doi, că exista o decizie şi un raport al Curţii de Conturi care spunea că pe banii Primăriei licitaţiile trebuie făcute de Primărie şi nu de STB.

Şi adăugat la asta, am adăugat eu un motiv de oportunitate, erau tramvaie de 18 metri care costau cât tramvaiele de 36 de metri, ceea ce evident că nu e rezonabil.

Pe imensa majoritate a liniilor de tramvai pe care noi le operăm în Bucureşti e nevoie de tramvaie mari, nu de tramvaie mici. Deci e un motiv pentru care această achiziţie nu ar fi fost oportună. Dar pe partea STB-ului şi pe partea juridică sunt cele două motive pe care le-am spus.

Omisiunile primarului general
Ce nu precizează însă Nicușor Dan este faptul că din prețul unui tramvai, peste 80% îl reprezintă echipamentele și instalațiile. Acestea sunt costuri relativ fixe, indiferent că este vorba de un tramvai de 18 metri sau unul de 36 de metri. În plus, prețul este similar sau chiar mai mic decât cele obținute la licitațiile organizate de Ministerul Dezvoltării pentru tramvaie similare destinate unor orașe ca Galați, de exemplu.

În ceea ce privește necesitatea cumpărării și a unor tramvaie de 18 metri, în afară de cele de 36 de metri, istoria începe din 2017, când în bugetului fostei Regii Autonome de Transport București (RATB, precursoarea STB) era cuprinsă o sumă echivalentă cu 50 milioane de euro pentru ”reconstrucție tramvaie”. Era vorba de repararea celor existente (V3A), de 27 de metri.

La acea vreme, Consiliul de Administrație al RATB a luat decizia ca banii să nu fie utilizați pentru repararea a 50 de tramvaie vechi, ci pentru cumpărarea a 40 de vehicule noi, dar mai scurte, de 18 metri, având în vedere că Primăria Capitalei urma să cumpere vehicule de 36 de metri. Cele mai scurte urmau să fie folosite pentru a înlocui tramvaiele Tatra de pe liniile cu grad de utilizare mai mic, cum ar fi 35 sau 44.

Electroputere VFU a făcut contestație
Electroputere VFU Pașcani a fost declarată câștigătoarea licitației pentru 40 de tramvaie, cu posibilitatea suplimentării comenzii cu încă 60 de tramvaie, la finele lui iulie 2020. Cinci luni mai târziu, nu numai că nu s-a semnat contractul, dar producătorul din Pașcani a fost anunțat că se anulează licitația, pe motiv de lipsă de fonduri (foto jos). Prin urmare, acesta s-a adresat marți, 12 ianuarie, Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), contestând anularea licitației.

Sursa: Club Feroviar

Foarte probabil contestatia va fi acceptata.

Legat de ce vedeti pe portalul CNSC, se mai poate intampla sa amestece documentele si sa le afiseze diferite documente primite la un dosar diferit. Fix asta e cazul acum .