http://newsonline.ro/actualitate/tribun ... sului.html

Tribunalul București a respins săptămâna trecută acțiunea Prefectului Municipiului București prin care solicita anularea Hotărării Consiliului General al Municipiului București nr. 420/31.07.2019 prin care se vota o majorare de capital social la Societatea de Transport Public București aducându-se ca aport terenul de la depoul Victoria

Prefectul Capitalei reclamaseră, printre altele, faptul că în mod eronat autoritatea deliberativă a adoptat H.C.G.M.B. nr. 420/2019, în baza art. 139 alin. (3) lit. g) și h) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare, raportat la prevederile art. 1 "Se aprobă trecerea din domeniul public al Municipiului București în domeniul privat al M unicipiului București a imobilului situat în București, _strada Mexic nr. 19 - Depou Victoria, compus din teren în suprafață de 34.748 mp și construcții, având CF xxxxxx, identificat conform planului de amplasament care reprezintă anexa 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre”, operațiune juridică ce impune aprobarea acestei hotărâri cu majoritatea calificată din totalul consilierilor generali în funcție.

NewsOnline a obținut de pe rolii.ro motivarea deciziei Tribunalului București în care judecătorul explică pe larg de ce a respins toate chestiunile invocate de Prefectul Capitalei atunci când a solicitat anularea Hotărârii Consiliului General al Municipiului București prin care se vota majorarea de capital de la Societatea de Transport București. Decizia Tribunalului București nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs de Prefectul Municipiului București.

Imediat după adoptarea Hotărârii din iulie 2019 consilierii generali Cătălin Deaconescu de la PNL și Octavian Berceanu de la USR reclamau, conform celor de la Hotnews, că în spatele hotărârii s-ar ascunde un tun imobiliar prin valorificarea terenului pe care se află Depoul Victoria iar primarul general Gabriela Firea anunțaseră că îi va da în judecată pe cei doi. Decizia Tribunalului București arată însă că Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 420/31.07.2019 prin care se vota o majorare de capital social la Societatea de Transport Public București aducându-se ca aport terenul de la depoul Victoria este perfect legală.

Între timp însă Hotărârea în baza căreia terenul unde se află Depoul Victoria (circa 34.700 mp) urma să intre în patrimoniul Societăţii de Transport Bucureşti (STB), iar tramvaiele să fie mutate la Depoul Titan a fost revocată, conform unui proiect de hotărâre adoptat într-o ședință din luna iunie anul acesta a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Proiectul a fost adoptat cu 46 de voturi pentru, două împotrivă şi două abţineri. "Se revocă hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti 420/2019 privind participarea Municipiului Bucureşti, prin CGMB, la majorarea capitalului social al Societăţii de Transport Bucureşti SA", prevede proiectul.Potrivit referatului de aprobare, pe 17 februarie 2020 a fost înregistrată la Primăria Municipiului Bucureşti o adresă a Instituţiei Prefectului Municipiului Bucureşti prin care se comunica faptul că prefectul Capitalei a formulat cerere de chemare în judecată a CGMB în vederea anulării Hotărârii nr. 420/2019. Se menţionează, totodată, că, potrivit Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, actul atacat este suspendat de drept până la soluţionarea cauzei de către instanţa de judecată. "Ţinând cont de faptul că judecata în faţa instanţei de contencios administrativ poate dura până la minim doi ani şi de faptul că în tot acest timp nu se mai pot finaliza şi alte proceduri de majorare a capitalului social, aprobate ulterior hotărârii contestate de prefect, se propune revocarea HCGM nr. 420/2019", se explică în document. Conform acestuia, STB a comunicat faptul că hotărârea de Consiliu General din 2019 nu a produs efecte juridice care să conducă la inaplicabilitatea principiului revocării actelor administrative.

Redăm mai jos considerentele deciziei Tribunalului București din 14 septembrie care a validat Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 420/31.07.2019 prin care se vota o majorare de capital social la Societatea de Transport Public București aducându-se ca aport terenul de la depoul Victoria, respingând acțiunea Prefectului Municipiului București:

Cu privire la fondul cauzei , reține că S_________ de T________ Public S__ S.A. este singurul operator de t________ public de persoane din Municipiul București care prestează un serviciu de interes g______, respectiv serviciul de t________ public de calatori, ce face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice, reglementate de Legea nr. 51/2006 și Legea nr. 92/2007 privind serviciile publice de t________ persoane în unitățile administrativ-teritoriale.

Prin H.C.G.M.B nr. 55/2018 a fost aprobată reorganizarea Regiei Autonome de T________ București (RATB) prin schimbarea formei juridice din regie autonomă în societate pe acțiuni, cu noua denumire de S_________ de T________ București (S__) S.A.

Prin această hotărâre a fost aprobată și participarea la capitalul social al S__, având ca acționari pe Municipiul București prin C________ G______ al M___________ București cu un procent de 99,90 % din capitalul social și pe Județul I____ prin C________ Județean I____ cu un procent de 0,10 % din capitalul social.

Prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2016 - 2030 Regiunea București - I____ s-a prevăzut necesitatea identificării unei soluții în vederea relocării activității Depoului V_______, situat în _________________, București, într-o locație care să fie corespunzătoare, din punct de vedere urbanistic, tehnic și economic, continuarea activității de t________ public în Municipiul București.

Ca urmare a necesității de a asigura un sistem de t________ eficient, integrat, durabil si sigur, care să promoveze dezvoltarea economică, socială, teritorială și să asigure o bună desfășurare a activității de t________ public, s-a decis că relocarea activității S__ de la Depoul V_______ să aibă loc pe amplasamentul complexului Titan.

În acest sens, ca o consecință a încetării statutului de utilitate publică a Depoului V_______ din _________________, Sector 1, în temeiul atribuțiilor legale, C________ G______ al M___________ București a adoptat Hotărârea nr. 420/31.07.2019 privind participarea M___________ București, prin C________ G______ al M___________ București, la majorarea capitalului social al Societății de T________ București (S__) S.A.

În baza actelor premergătoare întocmite în ședința din 31.07.2019, C________ G______ al M___________ București a aprobat proiectul privind: trecerea din domeniul public al M___________ București în domeniul privat al M___________ București a imobilului situat în București, ___________________ - Depoul V_______; acordarea mandatului special reprezentanților M___________ București în Adunarea Generală a Acționarilor Societății de T________ București S__ S.A. să aprobe majorarea capitalului social, prin aducerea ca aport în natură a terenului de mai sus - Depoul V_______, în vederea obținerii de către S__ S.A. de venituri proprii, să aprobe relocarea activității S__ de la Depoul V_______ la Depoul din Titan și să aprobe actualizarea Actului Constitutiv al S__ S.A; relocarea activității Depoului V_______ pe amplasamentul actualului Depou Titan, în conformitate cu PMUD 2016 - 2030 Regiunea București - I____, aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 90/2017; încetarea dreptului de concesiune a S__ S.A. asupra terenului din _________________, sector 1 - Depoul V_______, odată cu momentul relocării activității în Depoul Titan și acordarea mandatului special Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru T________ Public București - I____, ca în numele și pe seama M___________ București să semneze Actul Adițional la Contractul de delegare a gestiunii serviciului de t________ public local de călători nr. 1/17.09.2018.

În ceea ce privește legalitatea adoptării H.C.G.M.B. nr. 420/31.07.2019 cu privire la pretinsa neîntrunire a cvorumului necesar pentru adoptarea acestei hotărâri, invocată de reclamant, instanța reține că reclamantul solicită anularea H.C.G.M.B. nr. 420/2019 pe motiv că nu ar fi fost întrunit cvorumul necesar prevăzut la art. 139 alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ pentru adoptarea hotărârii privind trecerea din domeniul public al M___________ București în domeniul privat al M___________ a imobilului din _________________, sector 1 - Depoul V_______.

Instanța reține că H.C.G.M.B. nr. 420/2019 a fost adoptată în mod legal, cu respectarea condițiilor de întrunire a cvorumului necesar - majoritate absolută prevăzut la art. 139 alin. (3) lit. g) și h) din Codul administrativ, în cauză nefiind incidentă situația prevăzută la art. 139 alin. (2) pentru care este necesară majoritatea calificată, astfel cum susține reclamantul.

La momentul adoptării Hotărârii a cărei anulare se solicită, în cadrul C.G.M.B. erau 55 de consilieri locali în funcție, potrivit Hotărârii nr. 142/2016 și a anexei acesteia, iar conform Procesului - verbal al ședinței ordinare a C.G.M.B. din data de 31.07.2019, Hotărârea a fost adoptată cu majoritate absolută (50% + 1 din totalul consilierilor în funcție), cu 30 de voturi pentru.

Contrar celor susține de reclamant, instanța reține că toate aspectele aprobate prin Hotărârea din data de 31.07.2019, respectiv relocarea activității Depoului V_______ pe amplasamentul actualului Depou Titan, trecerea din domeniul public al M___________ București în domeniul privat al M___________ București a imobilului situat în București, ___________________ - Depoul V_______, majorarea capitalului social, prin aducerea ca aport în natură a terenului - Depoul V_______, ______________________________ privind administrarea patrimoniului sau a hotărârile privind participarea cu capital sau cu bunuri , astfel cum sunt prevăzute de art. 92.

Instanța reține că hotărârea contestată vizează patrimoniul municipalității, motiv pentru care era obligatorie adoptarea acesteia cu majoritate absolută a consilierilor în funcție, astfel încât s-a prevăzut în mod corect în cuprinsul acesteia ca temei de drept art. 139 alin. (3) lit. h) și g), art. 92 și art. 129 din Codul administrativ și nu art. 139 alin. (2).

Noțiunea de patrimoniu desemnează, potrivit art. 31 alin. (1) din Codul civil, o universalitate de drepturi și obligații care pot fi evaluate în bani și care aparțin unei persoane fizice sau juridice, iar patrimoniul unității administrativ - teritoriale este reprezentat de totalitatea bunurilor mobile și imobile care aparțin domeniului public, domeniului privat al unității administrativ - teritoriale, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial.

Astfel, patrimoniul include toate drepturile și datoriile ce pot fi evaluate în bani și aparțin unei persoane fizice sau juridice, cum este și dreptul de proprietate, astfel că hotărârea contestată vizează în mod clar administrarea patrimoniului.

Prin trecerea imobilului situat în _________________ din domeniul public în domeniul privat și majorarea capitalului social, prin aportul în natură a acestui imobil, al unui operator de t________ public care prestează un serviciu de interes g______, autoritatea publică a urmărit în mod clar valorificarea și administrarea bunurilor din patrimoniul unității administrative.

În plus, în schimbul aportului în natură prin care s-a majorat capitalul social al S__, Municipiul București, în calitate de acționar , a dobândit acțiuni în cadrul S__, acțiuni ce ____________________ bunuri și care conferă drepturi și obligații patrimoniale în cadrul S__.

În consecință, hotărârea contestată este o hotărâre privind exercitarea dreptului în conținutul patrimoniului său, nu o hotărâre ce privește dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate, iar interpretarea reclamantului, respectiv că astfel de decizii la nivelul unei unități administrative s-ar include în hotărâri care privesc dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate a unor bunuri imobile este eronată.

Astfel, prin adoptarea H.C.G.M.B. nr. 420/2019, Municipiul București nu a transmis altui subiect de drept un bun aflat în patrimoniul său, ipoteză în care ar fi fost incidentă condiția majorității calificate prevăzută la art. 139 alin. (2), ci doar și-a exercitat un drept existent, în cadrul patrimoniului său, conform art. 361 din Codul administrativ (Partea a V-a, Titlul II - Exercitarea dreptului de proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale), text de lege în care este prevăzută exact operațiunea trecerii unui bun din domeniul public în domeniul privat al aceluiași titular al dreptului de proprietate.

Această operațiune se regăsește și în art. 1 al hotărârii a cărei anulare se solicită, respectiv se aprobă trecerea din domeniul public al M___________ București în domeniul privat al M___________ București a imobilului situat în București, _________________...

Prin urmare, operațiunea este calificată chiar de lege ca reprezentând exercitarea dreptului de proprietate al titularului în cadrul patrimoniului său, nu o transmitere a dreptului său proprietate în patrimoniul altui titular.

De asemenea, potrivit art. 92 din Codul administrativ, „consiliile locale și consiliile județene pot hotărî asupra participării cu împrumuturi, capital sau cu bunuri, după caz, în numele și în interesul colectivităților locale la nivelul cărora sunt alese, la înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, în condițiile legii."

Din coroborarea prevederilor de mai sus, a celor din art. 139 alin. (3) lit. h) și a celor din art. 129 alin. (2) indice 3 și alin. (3) indice 4, rezultă că Hotărârea C.G.M.B. nr. 420/2019 a fost adoptată cu cvorumul necesar prevăzut de lege, și anume cu majoritatea absolută din totalul consilierilor în funcție, fiind respectată condiția esențială de valabilitate a hotărârii.

Cu privire la pretinsa nejustificare a încetării uzului/ interesului public, instanța reține că, potrivit art. 361 din Codul administrativ, „(2) Trecerea unui bun din domeniu/ public al unei unități administrativ - teritoriale în domeniul privat al acesteia se face prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului G______ al M___________ București ori a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiu/ui, după caz, dacă prin lege nu se dispune altfel. (3) În instrumentele de prezentare și motivare ale hotărârilor prevăzute la alin. (1) și (2) se regăsește, în mod obligatoriu, justificarea temeinică a încetării uzului sau interesului public național sau local, după caz. (4) Actele încheiate cu nerespectarea dispozițiilor alin. (3) sunt lovite de nulitate absolută."

Din analiza documentelor/actelor premergătoare ce au stau la baza adoptării hotărârii atacate, instanța reține că este clar justificată încetarea uzului sau interesului public local a imobilului - Depoul V________ ce a fost trecut din domeniul public în cel privat, astfel că toate afirmațiile reclamantului făcute în acest sens sunt nefondate.

Astfel, din Raportul de specialitate comun Direcției Transporturilor, Direcției Patrimoniului și Direcției Juridice rezultă că imobilul din _________________ sector 1 este dat în concesiune către S__ și face parte din infrastructura tehnico - edilitară aferentă serviciului de t________ public de călători, având destinația de depou tramvaie - Depoul V_______.

Astfel cum se detaliază și în Nota Direcției Juridice, în acord cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2016 - 2030 Regiunea București - I____, s-a stabilit că este necesară relocarea activității de depou tramvaie ce se desfășoară la Depoul V_______, întrucât desfășurarea în continuare a activității de t________ public la acest spațiu de dimensiuni medii și aflat într-o stare tehnică precară, nu mai reprezintă o locație corespunzătoare din punct de vedere urbanistic, tehnic și economic pentru dezvoltarea acestui serviciu public, fiind necesare inclusiv modificări ce presupun costuri publice nerezonabile.

S-a constatat și că majoritatea depourilor ce deservesc transportului public în Municipiul București sunt situate la periferie, ceea ce ajută la introducerea/scoaterea eficientă a materialului rulant, iar zona centrala a Depoului V_______ nu asigură această eficiență în comparație cu spațiul Depoul Titan.

Așadar, prin relocarea activității S__, amplasamentul din _________________ își pierde statutul de utilitate publică, nemaiîndeplinind condițiile legale pentru a fi considerat parte din infrastructurile tehnico - edilitare specifice serviciului de t________ public de persoane.

Sub acest aspect prezintă relevanță și Adresa M___________ București nr. 1209/14.06.2019, emisă de Direcția Generală Investiții, din care rezultă că nu sunt prevăzute proiecte de investiții sau intenția realizării unor proiecte de investiții pe imobilul teren din _________________, sector 1.

Contrar afirmațiilor reclamantului, instanța reține că, încetarea afectațiunii de uz și interes public local a imobilului, ca urmare a renunțării la utilizarea acestuia pentru serviciile de t________ public a permis în mod legal trecerea bunului din domeniul public în domeniul privat al M___________ București.

În condițiile în care Municipiul București nu mai justifică în prezent sau în perspectivă un interes public pentru imobilul în cauză se creează premisele de trecere a acestuia din domeniul public în domeniul privat.

În consecință, domeniul public de interes local este condiționat de justificarea uzului sau interesului public corespunzător, ceea ce în cauza de față a încetat, făcând posibilă în mod legal și corect trecerea în domeniul privat.

Reclamantul a mai precizat și că în cauză nu există "probe/dovezi" care să justifice temeinic încetarea uzului/interesului public, or în cauză se regăsesc toate documentele/actele premergătoare prevăzute de lege care însoțesc și stau la baza unui proiect de hotărâre.

Contrar susținerilor reclamantului, instanța reține că proiectul de hotărâre inițiat de Primarul M___________ București a fost prezentat Consiliului G______ al M___________ București, însoțit de toate actele pregătitoare, prevăzute de lege, precum referatul de aprobare, raportul compartimentelor de resort și avizele favorabile ale comisiilor de specialitate.

Instanța mai reține și că intrarea în domeniul privat a imobilului în cauză este legată de încetarea uzului dar, mai ales, a interesului public al bunului, aspecte care sunt, în fapt chestiuni de pură oportunitate, exprimate în mod exclusiv de către titularul dreptului de proprietate al bunurilor proprietate publică.

Ori, instanța de contencios nu poate analiza decât legalitatea actelor administrative, nu și oportunitatea acestora.

Nici critica privind lipsa obiectului majorării capitalului social nu poate fi reținută de in s tanță, întrucât „obiectul" majorării capitalului social este foarte clar definit, fiind reprezentat de imobilul situat în _________________, sector 1. București - Depoul V_______, iar acest aspect rezultă atât din însuși cuprinsul hotărârii a cărei anulare se solicită, cât și din actele preparatorii ce stau la baza H.C.G.M.B. nr. 420/2019 .

În ceea ce privește criticile cu referire la art. 5 și 6 din Hotărârea nr. 420/2019, instanța reține că intervenția autorității este justificată de faptul că imobilul din _________________ este dat în concesiune S__ și de faptul că în baza legii, Municipiul București poate mandata Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru T________ Public București - I____ să exercite drepturile, în numele și pe seama unității - administrativ teritoriale, conform Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice

În acest sens, art. 3 din Legea nr. 51/2006, prevede că: „(l) Serviciile de utilități publice sunt în responsabilitatea autorităților administrației publice locale sau, după caz, a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, conform mandatelor acordate acestora prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale membre.", iar art. 10 din Lege, reglementează faptul că: „(4) Unitățile administrativ-teritoriale pot mandata, în condițiile legii, asociațiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, prin hotărâri ale autorităților lor deliberative, să exercite, pe seama și în numele lor, dreptul de a delega gestiunea serviciilor de utilități publice transferate în responsabilitatea asociațiilor, inclusiv dreptul de a pune la dispoziție sistemele de utilități publice aferente serviciilor de utilități publice transferate."

Nici afirmațiile reclamantului referitoare la pretinsa încălcare a dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative nu sunt fondate, întrucât, în cauză sunt respectate întocmai prevederile cuprinse în art. 8, art. 41, art. 36 și art. 81 din Legea nr. 24/2000.

Instanța reține că actul administrativ adoptat respectă forma de redactare a actelor normative prevăzută la art. 8 din Lege, fiind redactat în forma prescriptivă proprie a normelor juridice și într-o formă clară, fără pasaje obscure sau echivoce, cu un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis.

Pentru considerentele expuse, cererea va fi respinsă, ca neîntemeiată.

-----------------------------------------------------------------------------------------------

OK. Vreau sa adaug niste comentarii in ceea ce priveste decizia de mai sus.

1.

Prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2016 - 2030 Regiunea București - I____ s-a prevăzut necesitatea identificării unei soluții în vederea relocării activității Depoului V_______, situat în _________________, București, într-o locație care să fie corespunzătoare, din punct de vedere urbanistic, tehnic și economic, continuarea activității de t________ public în Municipiul București.

Judecatorii au luat din PMUD doar ce au vrut. In continuare, in PMUD scrie negru pe alb si urmatorul lucru:



2.

Ca urmare a necesității de a asigura un sistem de t________ eficient, integrat, durabil si sigur, care să promoveze dezvoltarea economică, socială, teritorială și să asigure o bună desfășurare a activității de t________ public, s-a decis că relocarea activității S__ de la Depoul V_______ să aibă loc pe amplasamentul complexului Titan.

Desigur, pentru ca este foarte eficient, integrat, durabil si sigur sa devii dependent de un depou conectat de restul orasului doar printr-o singura cale de acces pe vreo 4-5km.

3.

Din analiza documentelor/actelor premergătoare ce au stau la baza adoptării hotărârii atacate, instanța reține că este clar justificatăîncetarea uzului sau interesului public local a imobilului - Depoul V________ ce a fost trecut din domeniul public în cel privat, astfel că toate afirmațiile reclamantului făcute în acest sens sunt nefondate.

UZUL si INTERESUL PUBLIC sunt diferite in cazul acesta. Uzul ca depou, da, posibil - si discutabil - dar interesul public clar ramane, din ceea ce este specificat negru pe alb in PMUD, document pe care tot Tribunalul il citeaza. Muzeul este de interes public.

4.

Astfel cum se detaliază și în Nota Direcției Juridice, în acord cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2016 - 2030 Regiunea București - I____, s-a stabilit că este necesară relocarea activității de depou tramvaie ce se desfășoară la Depoul V_______, întrucât desfășurarea în continuare a activității de t________ public la acest spațiu de dimensiuni medii și aflat într-o stare tehnică precară, nu mai reprezintă o locație corespunzătoare din punct de vedere urbanistic, tehnic și economic pentru dezvoltarea acestui serviciu public, fiind necesare inclusiv modificări ce presupun costuri publice nerezonabile.

Fiind in PMUD, este eligibil pentru accesarea fondurilor nerambursabile. De asemenea, cine stabileste ce inseamna aia costuri REZONABILE? Adica trebuie oricum modernizate Colentina, Titan si Bucurestii Noi. Costurile fiind mai mult sau mai putin asemanatoare pe m^2.

5.

S-a constatat și că majoritatea depourilor ce deservesc transportului public în Municipiul București sunt situate la periferie, ceea ce ajută la introducerea/scoaterea eficientă a materialului rulant, iar zona centrala a Depoului V_______ nu asigură această eficiență în comparație cu spațiul Depoul Titan.

Asta este o aberatie fara margini. Cum poate fi mai eficient un depou aflat la 6km departare de traseul pe care il deserveste, in contrast cu un depou aflat la doar 100m de traseu? Intre Depoul Titan si inelul principal sunt aprox. 6km. Avem acces si retragere = 12km, si mai avem si doua fluxuri, deci anumite vagoane vor face traseul de doua ori pe zi => 24km de acces si retragere doar pentru un singur vehicul / zi. Vorbim despre uzarea accelerata a caii de rulare, a materialului rulant si a trenului de rulare, a cresterii consumului de energie electrica, a duratei de acces si retragere cu cel putin 20 de minute pentru cei 6km (27 face ~20 minute intre terminal Titan si Dristor, tineti cont ca depoul Titan e mai sus de terminalul omonim), samd. Eu unul nu vad avantaje in ceea ce priveste cresterea eficientei in exploatare. Astept argumente.

Personal nu contest deloc relocarea functiei de depou (cu ateliere samd), dar cred ca trebuie sa ramanem cu o functie de parcare in imediata apropiere a inelului central. Nu contest nici faptul ca astazi terenul depoului este gresit utilizat. Insa, dincolo de asta, ne intereseaza si infiintarea muzeului, conform PMUD, document recunoscut de institutiile europene.

In Victoria ar fi vorba sa se bage 10 milioane de euro prin POR 2021-2027, ceea ce e foarte ok.

Precizeaza sursa documentului de mai sus, te rog. Merci.

E din Strategia STB pe 2020-2030, de aici:

Atentie MARE, inteleg de la un expert ca daca terenul devine privat (adica daca trece la STB SA in patrimoniu) nu mai poate fi finantat pe POR.

O schema veche a depoului.

702 metri patrati din suprafata totala au fost dati policlinicii din spatele depoului in anul 2018. Nu stiu daca a ramas in vigoare hotararea.

Turatia incepand cu 25.05.2021

1 - 7/5
44 - 10/6
55 - 10/6

1 de noapte - 2 ture indiferent de zi

Turația valabilă din 18.12.2021:

1 - 7/5 (+13/10 Dudești)
43 - 4/3
44 - 6/3
55 - 10/6

Total: 27/17 ture.

Depoul Ilie Pintilie (Victoria) în anul 1952:

Ilie Pintilie? Nu era Bonaparte?
La RK este doar 126?

Bonaparte -> Ilie Pintilie -> Victoria.

V2A wrote here:
Depoul Ilie Pintilie (Victoria) în anul 1952:

Nici o diferenta in 2022!

Mariusv wrote here:
La RK este doar 126?

Din câte știu, da, de la acest depou doar el este la RK, iar cel mai probabil va fi tranferat la Depoul Militari.