Transportul in comun din regiunea Rogaland (si implicit din Stavanger) este organizat dupa modelul clasic vest european, cu o autoritate coordonatoare si mai multi operatori integrati tarifar si ca informare a calatorilor.
Autoritatea de transport este Kolumbus - https://www.kolumbus.no/en/

Transportul in comun din Stavanger este realizat cu autobuze, trenuri locale si vapoare sub autoritatea Kolumbus, care ofera integrare tarifara si pentru informarea calatorilor pentru toate mijloacele de transport.

Tarifarea este periodica, impartita pe zone - biletele sunt de 60 minute (pentru o singura zona, altfel creste cu 30 minute pentru fiecare extra zona adaugata la calatorie), 24 ore, 7 zile, 30 zile, 365 zile. Taxarea se realizeaza prin carduri contactless eliberate de automate sau direct in aplicatia Kolumbus Bilett. Nu se elibereaza titluri de calatorie in vehicule din cauza pandemiei (altminteri, era o optiune si aceasta, insa ceva mai scumpa).

In continuare, sa vedem cateva statii si autobuze din Stavanger, plus cateva curiozitati. Trenurile locale vor fi prezentate separat.

Primul oras unde am vazut explicit asa ceva - afisat numarul in interior cu indemul explicit de a trimite reclamatii:

"Ceva pe inima? Trimite ruta, directia, data si ora si numarul autobuzului. Acest autobuz are numarul 2250."

Stavanger este tot primul oras unde statiile nu au numele afisat nicaieri, nici macar pe tabelul cu orele de trecere prin statie.
De asemenea, acel tabel este singura evidenta a traseelor ce trec prin statia respectiva, o lista cu traseele, afisata vizibil si mare, nu exista (precum in majoritatea oraselor).

Majoritatea traseelor de autobuz sunt operate de Norgesbuss, dar am vazut si autobuze ale Boreal pe anumite trasee, insa mult mai putine. Majoritatea autobuzelor sunt Mercedes-Benz Citaro C2 (Euro VI) de 18m, insa am vazut si multe Volvo 7800 de 12 si 15m. Nu am vazut autobuze electrice, hibrid sau pe hidrogen, totul diesel (in "capitala petrolului" cum mai este numit orasul, nici nu se putea altfel   ). De mentionat ca Boreal detine o flota impresionanta de autobuze electrice in Kristiansand (capitala regiunii invecinate de la sud-est, Agder), unde este operatorul principal.

Fata de dezamagirea din Bergen, unde am vazut doar autobuze vechi, murdare si prost intretinute, Stavanger a venit ca o mare surpriza (mai ales ca este un oras cu putini locuitori - aproape jumatate din populatia Bergen-ului - si foarte rarefiat, adica fix combinatia care predispune la un transport in comun de calitate scazuta de multe ori). Aici toate autobuzele sunt modele din ultimii 3-4 ani, intretinute corespunzator si foarte curate.

Pe de alta parte, observ cum operatorii de stat (Tide Buss in Bergen sau Unibuss in Oslo) tind sa isi intretina autobuzele mai prost decat cei privati (Norgesbuss in Stavanger si in Oslo ca exista in ambele orase, sau Nobina in Oslo). Nu am calatorit cu autobuze ale Boreal in Stavanger (si ei sunt privati), deci pentru ei nu am nimic de zis, insa Norgesbuss atat in Stavanger cat si in Oslo au autobuze foarte curate si bine intretinute.

Si acum sa vedem cateva autobuze in statia principala din oras (aflata fix in centru, langa gara, si la 5 minute de terminalul pentru vapoare). Pe aceasta strada autobuzele opresc in ambele sensuri, in functie de directia din care vin, si stationeaza cat este nevoie ca sa isi regleze programul. Observati piatra cubica, apropo de discutia despre piatra cubica in statii in Bucuresti.

Un concept interesant, pe care mai multe orase au incercat sa il implementeze, cu rezultate impartite: transportul public gratuit.

Un astfel de experiment a fost introdus in Stavanger in luna iulie, cu titlu experimental, pentru 6 luni (iulie - decembrie 2023). Particularitatile experimentului sunt urmatoarele:

• se aplica doar celor cu domiciliul in Stavanger (cu toate ca autoritatea de transport Kolumbus este regionala), in toate mijloacele de transport administrate de Kolumbus (autobuz, tren local, vapor)
• se aplica doar in zona Nord-Jæren (Kolumbus administreaza transportul in regiune impartit in zone, iar aceasta este zona care corespunde orasului Stavanger)
• implica achizitionarea de abonamente de 30 de zile la pretul de zero coroane. Deci, toti calatorii trebuie sa aiba un titlu de calatorie valid, chiar daca nu costa nimic.

Acest experiment a facut obiectul multor articole si dezbateri, unde subiectul principal a fost (previzibil), daca masura va reduce din traficul auto sau nu.

Ce stim pana in prezent:

• in primele 4 luni costurile proiectului au depasit estimarile pentru 6 luni (deci, e mai scump cu 50% decat a fost estimat) - sursa
• in decembrie 2023, institutul norvegian pentru transporturi si economie a publicat evaluarea lor a proiectului. Sudiul lor este interesant, in sensul ca foloseste doua grupuri de control: unul local, dar non-urban (subiecti din restul regiunii Rogaland), si un al doilea urban, dar non-local (subiecti din orasul Drammen). Studiul e disponibil aici si include un rezumat in engleza. Foarte pe scurt:
  
  • numarul de calatori in transportul in comun a crescut cu 30% comparat cu Rogaland si 40% comparat cu Drammen
  • numarul de calatorii cu masina personala a scazut cu 17% comparat cu Rogaland, dar doar cu 6% comparat cu Drammen, o cifra pe care institutul o considera irelevanta si neconcludenta, fara sa o poata corela direct cu masura transportului public gratuit
  • numarul de calatorii cu bicicleta a ramas aproape neschimbat
  • au constatat o scadere a deplasarilor pe jos, insa nu au publicat o cifra
• proiectul se incheie pe 31 decembrie 2023 iar autoritatile locale nu il vor prelungi, si nici nu il vor implementa in alte forme - sursa (o nota usor politica de context este ca masura a fost introdusa de administratia precedenta a orasului, care intre timp a pierdut alegerile)