Muzeul C.F.R. din București a fost inaugurat de M.S. Regele Carol al II-lea al României pe data de 10 iunie 1939 și se desfășura în interiorul Stadionului Giulești. Lângă stadion, chiar în spatele actualei Opere Comice pentru Copii și pe amplasamentul noului Pod Grant era și o zona expoziționala cu linii paralele în care erau expuse nu doar piesele de muzeu cu o puternică însemnătate istorică (moșteniri de pe vremea lui Carol I), dar și cel mai nou material rulant de producție autohtonă. Pe lângă acestea, intrând printr-un gang, o linie de ecartament metric facea înconjorul stadionului pe interior. Pe aceasta rula (cel putin) o garnitura cu o locomotiva diesel micuță si vagoane descoperite (comentariu personal: foarte similara cu vechea garnitura de pe Platoul Cornesti din Tg. Mures -- sa fie oare chiar respectiva?).





Oricum, complexul CFR din Giulesti nu are viață îndelungată, fiind puternic avariat de către forțele armate americane în al Doilea Război Mondial. Ulterior, (nu am datele precise acum, voi actualiza textul pe masura ce ma documentez, deci va invit sa contribuiti) Muzeul CFR se mută pe actualul amplasament, acolo fiind expuse puținele diorame care au mai putut fi salvate din ruinele Giuleștiului, precum și destul de chinuit garnitura istorică Călugăreni, din lotul primelor trenuri care au circulat pe București Filaret - Giurgiu în 1869. (Produsă tot de către britanici, cei care au proiectat și construit calea ferată respectivă.)

Lucrările la M4 din anii '90 obligă la demolarea unui corp al muzeului, cel în care era expusa la interior garnitura Călugăreni. Aceasta este extrasă din imobil și prezervată în altă parte (cel puțin vagoanele sunt în remiza Mogoșoaia - obiectiv aflat sub pază militară), iar garnitura a pufait puțin în 2014 între Gara de Nord și Gara Băneasa.

În anii 2010, muzeul are parte de o serie de reparații, zugrăveli și rearanjari interioare. Sunt aduse aici și două locomotive de mocăniță și sunt expuse în exterior (una în curtea dinspre peronul 14, iar cealaltă în curtea dinspre Cal. Griviței). Poate actracția principală însă este diorama la scara H0 (1/87) pe care o puteți vedea și despre care puteți discuta la topicul dedicat.

Fotografii din arhiva Agerpres. Primele două sunt realizate in 1965, iar următoarele în 1983.

*notă: remarcați garnitura Călugăreni (locomotivă + 3 vagoane), dar și macheta unui vagon dintr-un REM IVA.

"garnitura a pufait puțin în 2014 între Gara de Nord și Gara Băneasa."

Am fost și eu la bordul unei curse GdN-Băneasa-GdN în week-end-ul ala...  

N-am mai fost acolo din 2014, dar tot aud ca e o "gluma" de muzeu. De ce?  
(Vagonul IVA arata ciudat, cu o singura fereastra mare intre usile laterale. Sa fi fost macheta prototipului?)

Posibil, remarca si partea frontala specifica primelor doua REM produse (exista acea fotografie celebra cu una dintre ele).

Vin cu o serie de fotografii și comentarii care aparțin Muzeului C.F.R., referitor la situația de fapt din preajma Ceferiadei din 1939. Completări și explicații detaliate preluate de pe Wikipedia. De fapt, muzeul era doar parțial muzeu, la exterior fiind mai curând un muzeu-expoziție, pe aproximativ 5 hectare, care conținea și cel mai nou material rulant și vehicule C.F.R., printre care și autobuzele C.F.R., despre care nu vorbim însă aici.






Primul vagon salon al trenului regal al M.S. Regelui CAROL I, construit în 1879, pe trei osii, care la acea vreme era iluminat cu sfeșnice cu lumânări. Bogate decorațiuni interioare și exterioare, cifrul regal în bronz aurit (în sală).




Locomotiva 20 „Racova”, (prima?) de tip Orleans, din 1886, prima care a condus trenul fulger cu 95 km/h (în sală).



Prima locomotivă de cale îngustă de pe linia Crasna-Huși, 001 „Lespezi”, care a funcționat pe linie în perioada 1884-1937 (în sală).



Locomotiva 597 „Ocna”, din seria 597-680, activă 1890-1936, pentru trenuri de marfă cu profil ușor (în parc).

Locomotiva 683 „Tighina” din 1860, una dintre primele 8 locomotive engleze de pe linia Cernavodă-Constanța.



Locomotiva 142.057 construită în 1939.




Locomotiva Sulzer de 4400 CP adusă în 1938 din Elveția, una dintre cele mai puternice locomotive din Europa la vremea respectivă.




Vagon dinamometric și vagon sanitar.




Încăperi muzeale de sub tribune: *notă - foarte puține diorame/machete la scară au fost salvate din moloz și sunt expuze și în muzeul actual, unele purtând și azi cicatricile zilei de 4 aprilie 1944.

Cadre generale din exterior.






Locomotiva Străjerul trăgea trenulețul liliputan cu 7** vagoane pe un traseu circular care beneficia de două gări, dintre care una denumită Gara Cuibușor. **câte am numărat în filmări.





Poster al Ceferiadei din 1939.

Redau integral articolul de pe Wikipedia.

Muzeul CFR din București a fost inaugurat la 10 iunie 1939, sub denumirea Muzeul Ceferiștilor, în cadrul serbărilor „Ceferiadei”, care aniversau 70 de ani de la deschiderea căii ferate București Filaret-Giurgiu. Locația inițială a fost în parcul și arenele Stadionului Giulești.

Primul Muzeu

Ideea înființării unui muzeu al căilor ferate a apărut în 1924. Cu această ocazie, la inițiativa inspectorului general ing. Theodor Balș, au fost salvate de la dezmembrare mai multe locomotive și vagoane vechi, care staționau prin diferite depouri, între care locomotivele 43 „Călugăreni”, 103 „România” și 683 „Tighina”.

În 1937 s-a publicat în „Foaia Oficială a CFR” nr. 973 din 16 septembrie ordinul de înființare al muzeului. Inginerul V. Mișicu, alături de colaboratorii săi ing. H. Cușută și O. Vătășan au început o muncă de documentare în arhivele CFR, precum și ale Ministerului Comunicațiilor, ale Statului, ale Academiei Române. Totodată au făcut apel la actualii și foștii angajați CFR pentru donații. Colecția rezultată, împreună cu materialul rulant salvat anterior, a fost expusă într-o sală a complexului sportiv Giulești (lungă de 45 m, lată de 18 și înaltă de 9), exponate mai mari, care nu au mai încăput, fiind etalate pe liniile ferate din proximitate. Astfel s-a format nucleul Muzeului Ceferiștilor, cu intenția ca pe viitor să fie mutat în gara Filaret, după dezafectarea acesteia. Inaugurarea muzeului a avut loc cu ocazia „Ceferiadei” din 10 iunie 1939.

Printre exponatele de seamă au fost:

Legate de linia București-Giurgiu:
- Locomotiva 43 „Călugăreni” și 3 vagoane de epocă reconstituite după desene (respectiv de clasa I, II și III)
- Decretul de prezentare în fața parlamentului a proiectului de lege privind concesionarea liniei, semnat de Alexandru Ioan Cuza în 1865 și a convenției adiționale cu antrepriza Stanforth&Barkley semnat de Carol I la 14 decembrie 1866 (în copie)
- Adresa din decembrie 1866 a cetățenilor din Giurgiu către Președintele Camerei, care cer ca linia ferată să nu fie construită (în copie)
- Ordinul de serviciu № 2, în limba franceză, privind punerea în circulație a trenurilor pe linie, din 20 octombrie 1869 (în copie)

Legate de linia Lemberg-Cernăuți-Iași:
- Decretul de prezentare în fața parlamentului a proiectului înființare a liniei Lemberg-Galați, semnat de Alexandru Ioan Cuza în 6 martie 1862 (în copie)
- Chitanțe de expropriere și cesiune pentru moșiile Ruginoasa, respectiv Mircești
- O pictură în ulei a gării Iași din 1870

Legate de linia Cernavodă-Constanța:
- Actul original de concesiune, cu firmanul sultanului și semnătura lui Trevor Barkley, din 1 septembrie 1857
- Planul original al liniilor și proprietăților Companiei portului Constanța, în limba turcă
- Locomotiva 683 „Tighina” din 1860, una dintre primele 8 locomotive engleze de pe această linie
- Două cupoane de șină tip Brunel (_∏_), folosite la construirea liniei în 1857-1860
- Fotografiile Gării Constanța, din 1860, și a atelierelor Constanța, din 1865
- Un model din aliaj după nitul de argint bătut de Carol I la inaugurarea podului peste Dunăre în 1895, cu cifrul regal pe floare.

- Bilete de călătorie cu diligența din perioada 1865-1868 din colecția Ciurcu, pe distanțele București-Zizin, București-Brașov, Brașov-Sibiu și Brașov-Timișoara

Alt material rulant:
- Primul vagon-salon al trenului regal de pe linia București-Predeal, din 1879, pe trei osii, care la acea vreme era iluminat cu sfeșnice cu lumânări. Bogate decorațiuni interioare și exterioare, cifrul regal în bronz aurit (în sală)
- Prima locomotivă de cale îngustă de pe linia Crasna-Huși, 001 „Lespezi”, care a funcționat pe linie în perioada 1884-1937 (în sală)
- Vagonul clasa I-II 00605 din 1885 de pe aceeași linie, cu încălzire sistem May-Pape (în sală)
- Vagoanele 62 sufragerie și 64 bucătărie ale trenului regal, pe 3 osii (în parc)
- Locomotiva 20 „Racova”, tip Orleans, din 1886, prima care a condus trenul fulger cu 95 km/h (în sală)
- Locomotiva 597 „Ocna”, din seria 597-680, din 1890, pentru trenuri de marfă cu profil ușor (în parc)
- Plugul de zăpadă 615, simplu, împins de locomotive (în parc)
- Plugul de zăpadă mecanic 628, construit în 1931 în Suedia (în parc)
- Automotorul De Dion Bouton 125, cu motor cu benzină și transmisie electrică, fabricat la Johann Weitzer din Arad în 1906 într-o serie de 7 bucăți pentru CFR
- alte locomotive și vagoane conservate în depozite în vederea extinderii capacității de expunere

- Ordin din aprilie 1873, în limbile română și germană, prin care Societatea Acționarilor CFR solicită tot sprijinul pentru Carol Popp de Szathmari, care urma să fotografieze gările și podurile principale în vederea unui album destinat unei expoziții la Viena
- Din acest album au fost expuse fotografii cu gările Filaret, Botoșani și Fălticeni, precum și locomotivele LCI 55 „Porumbelu” la tren de călători în gara Roman, 56 „Curierul” în reparație alături de altele la atelierele Pașcani și 33 „Mihăileni” la tren de marfă

Legat de Războiul de independență:
- o fotografie cu sosirea Marelui Duce Nicolae în Gara de Nord
- 15 fotografii ale liniei militare Frățești-Zimnicea

- Acte de serviciu și decrete din perioada 1887-1908 din colecția ing. Emil Miclescu, fost director general al CFR
- Cupoane de șină din diverse perioade începând din 1864
- Două dintre primele pompe de la castele de apă de pe linia Lemberg-Iași și două pompe de apă de pe alte linii

Legat de linia Ploiești-Predeal:
- Rapoarte, planuri, telegrame și alte documente din timpul construirii liniei, din 1876-1878
- Meniul de la inaugurarea din Sinaia

- Fotografii din atelierul CFR București-Nord (1872-1931)

- Fotografii din Primul Război Mondial:
- Armament fabricat în atelierele CFR
- Atelierele Galați, alături de rapoarte, ordine și bonuri de rechiziție de acolo
- Distrugeri în Bucovina

- Biroul ing. Theodor Dragu, cel care a întemeiat Serviciul de Ateliere și Tracțiune al CFR și care a inventat, în 1902, pulverizatorul de păcură
- pulverizatorul de păcură și cutia de grăsime inventate de ing. Gheorghe Cosmovici în 1905, respectiv 1909.
- Planorul „ing. Ion Macovei”
- Alte documente, cărți, fotografii, broșuri, uniforme și planuri, donate de vechi ceferiști și diverse persoane și instituții

Curând după deschiderea acestui muzeu a izbucnit al Doilea Război Mondial. În timpul bombardamentelor anglo-americane din primăvara anului 1944 a fost atins și stadionul Giulești, inclusiv muzeul, ocazie cu care au fost distruse o mare parte din exponate. Ceea ce mai rămăsese din colecția muzeului distrus, a fost depozitat într-o sală de la parterul Palatului administrativ C.F.R.[6]

Actualul muzeu

În primavara anului 1953 a fost înființat Muzeul Tehnic al Căilor Ferate, amenajat în actuala clădire din Calea Griviței 193 B, care se află în imediata apropiere a Gării de Nord din București. În iulie 1968 muzeul a fost închis pentru reamenajare și a fost redeschis cu ocazia sărbătoririi centenarului liniei București Filaret-Giurgiu, în anul 1969.

În 1991, din cauza lucrărilor pentru construirea stației de metrou „Gara de Nord”, a fost demolată mica hală ce adăpostea garnitura „Călugăreni”, iar exponatele au fost mutate în celelalte săli ale muzeului sau conservate în depou.

Colecții

În patrimoniul Muzeului Căilor Ferate Române se află garnitura reconstituită a trenului care a făcut prima cursă pe o cale ferată în România, în luna octombrie a anului 1869, între București și Giurgiu, fiind tras de locomotiva cu abur „Călugăreni”. Aceasta a circulat timp 31 de ani, între 1869 și 1900, pe linia București-Giurgiu, după care a rămas la depou și a fost folosită doar pentru a executa manevre. La serbările Ceferiadei din anul 1939 a remorcat un tren festiv compus din trei vagoane reconstituite după planuri vechi, ulterior fiind expusă în Muzeul CFR de la stadionul Giulești. În timpul bombardamentelor din 1944, locomotiva a suferit serioase avarii. A fost restaurată și, începând din 1953, s-a expus la Casa Tehnică a căilor ferate. În anii 1969 și 1994 a suferit reparații capitale pentru a remorca de la București la Giurgiu și retur trenurile de epocă cu ocazia centenarului și, apoi, a împlinirii a 125 de ani de exploatare a căii ferate București – Giurgiu. Garnitura trenului „Călugăreni”, compusă din locomotivă și 3 vagoane de tip clasă, și anume clasa a I-a, a II-a și a III-a, se află în prezent remizată pe o linie din incinta Remizei CFR Mogoșoaia, într-un hangar special amenajat, destinat vagoanelor speciale, reducând la minim degradarea fizică a vagoanelor, fiind ferit de soare, ploaie și zăpadă. Viteza maximă de circulație a acestui tren este de 30 km/h. În muzeu este expusă o machetă a locomotivei.

Tot în Muzeul CFR a fost expusă o locomotivă Reșița realizată în anul 1873, precum și machete reprezentând locomotive construite în țară, macheta unei instalații de centralizare electrodinamică cu relee, înzestrată cu bloc de linie automat și cu instalații dispecer.

Colecția muzeului mai cuprinde machete de vagoane, un telegraf Morse din 1869, fotografii, acte vechi, costume de ceferiști, obiecte cu caracter memorial legate de personalități cum ar fi Anghel Saligny (1854-1925) și Elie Radu (1853-1931), cu realizări deosebite în domeniul podurilor feroviare.

După o lungă perioadă cât nu a fost accesibil publicului, muzeul a fost redeschis la 16 mai 2012. Cu acest prilej a fost inaugurată cea mai mare dioramă feroviară la scara 1:87 din România. Diorama are dimensiunile de 14.4 x 4 m, are 260 m de șine (H0 + H0e) dispuse pe 3 nivele, și este complet automatizată.

Materialele și documentele care alcătuiesc colecția muzeului ilustrează evoluția mijloacelor de transport feroviare în general, o atenție aparte fiind acordată dezvoltării Căilor Ferate Române.

Pe Hotnews apare urmatoare stire>

Muzeul CFR de la Gara de Nord a fost închis de Ministerul Culturii pe motiv că nu are acreditare
de Vlad Barza     HotNews.ro
Joi, 28 ianuarie 2021, 10:36 Economie | Industrie Feroviara

La începutul anului 2021, declarat Anul European la Căilor Ferate, Ministerul Culturii, prin Direcția de Cultură a Municipiului București, a închis Muzeul CFR din Capitală. Direcția a venit în control și a dat o amendă, pe motiv că Muzeul NU este acreditat de Ministerul Culturii, scrie Club Feroviar. Pe 7 ianuarie, la Muzeul CFR din Gara de Nord au descins polițiști, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, ai Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, dar şi experţi acreditaţi de Ministerul Culturii.

În aceste condiții, conducerea Muzeului CFR a decis să-l închidă pentru public, pentru a nu se trezi cu o altă amendă. Ministerul Culturii a încercat să explice situația, fără a fi însă convingător în acest demers.

Muzeul CFR a fost inaugurat în 1939 de Regele Carol al II-lea, iar funcționarea lui a fost legiferată în mai multe rânduri de-a lungul vremii.

”Au venit și ne-au aplicat o amendă, pe motiv că nu avem personal de specialitate – muzeograf, curator, restaurator. Noi suntem doar trei angajați, toți trei ingineri. Chiar dacă am vrea să angajăm personal de specialitate, nu putem, pentru că, în condițiile restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, nu putem organiza interviuri de angajare”, spune directorul Muzeului CFR, Mircea Dorobanțu.

El a precizat că, în aceste condiții, pentru a nu risca să primească o altă amendă, s-a decis închiderea Muzeului. ”Deocamdată, vrem să-l acredităm temporar cu statutul de colecție publică, pentru ca apoi, după ce vom parcurge toate etapele birocratice, să-l putem acredita din nou ca muzeu”, a spus el.

Mircea Dorobanțu se întreabă retoric unde au fost funcționarii Ministerului Culturii atunci când Muzeul a fost obligat să scoată locomotivele de epocă din depourile aparținând CFR Călători. Concret, în urma unui control al Curții de Conturi la operatorul feroviar de stat s-a decis că aceste locomotive pot sta în depouri doar dacă plătesc chirie.

Inițial, Curtea de Conturi a cerut recuperarea ”prejudiciului” rezultat din plata chiriei pe mai multe decenii. Apoi, în urma unor decizii ale instanțelor, s-a decis că nu trebuie plătit din urmă, dar că locomotivele trebuie scoase din depouri. A urmat o operațiune de executare silită, iar la finele anului trecut, la ultima rectificare bugetară, Ministerul Transporturilor a alocat fonduri pentru relocarea lor.

Locomotiva Călugăreni a fost dusă în curtea Muzeului CFR, iar alte două, care fuseseră la depourile din Galați și Brașov, au ajuns la CENAFER Iași, acolo unde spațiul era ceva mai generos decât în alte orașe din țară.

La solicitarea Club Feroviar, Ministerul Culturii a furnizat punctul său de vedere în legătură cu cele întâmplate la Muzeul CFR, fără însă a lămuri de ce a fost nevoie de atâta exces de zel în primele zile ale noului an. Și nici de ce a fost necesară prezența Poliției la acțiunea de control.

Pe 7 ianuarie 2021, o comisie formată din angajaţi ai IGPR, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, ai Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti şi experţi acreditaţi de Ministerul Culturii, s-a deplasat la sediul Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară CENAFER – Muzeului CFR din Calea Griviței nr. 193B, București, unde funcționează Muzeul CFR, precizează Ministerul Culturii.

”Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară CENAFER este instituţia care gestionează activitatea muzeală feroviară, conform HG 1399/2009. Ca urmare a verificărilor efectuate la faţa locului nu au fost identificate documente privind înfiinţarea și acreditarea instituţiei muzeale <Muzeul CFR>. Drept urmare, Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti a întocmit un proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. 26/07.01.2021, în care s-a consemnat faptul că Muzeul CFR funcționează fără respectarea prevederilor art 17, alin 1-3 din Legea nr. 311/2003 a Muzeelor şi a Colecţiilor Publice privind înființare și acreditarea”, se arată în răspunsul trimis către Club Feroviar.

Pe cale de consecință, Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară CENAFER – Muzeul CFR trebuie să iniţieze demersurile necesare în vederea remedierii situației. Până la acest moment nu a fost depusă nicio documentație la Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, se precizează în documentul citat.

Intelege cineva despre ce este vorba? Nu cunosc dedesubturile chestiunii, dar mi-e greu sa nu ma indignez, de felul cum putem sa ne autofaultam , cu orice ocazie!

E o mare prostie ce se întâmplă cu muzeul Cf.
Muzeul Cf ar trebui mutat urgent în perimetrul unde l-am  sugerat eu.  Cu exponate permanente + linii pentru expunere temporară. Plus construită o clădire pentru exponate care nu pot fi expuse afară.  Plus diorama tradițională care se găsește în toate muzeele cf.

Este un imbold sa se militeze pt un muzeu ADEVĂRAT.
O nouă locație generoasa, un nou muzeu, nu amărăciunea de acum.
Locații sunt multe, și cea arătată de tine, și cum spun eu, la Gara Cotroceni .
Cu spatii pt expunere, hala acoperita.
Acum e momentul sa se insiste, atât la Ministrul Transportul-ui, la toate forurile competente.
Spațiul actual e jenant, muzeul actual e jenant, când poate fi un muzeu etalon, bogat, pt că exponate mai sunt inca.

Ce părere aveți de Gara* Filaret? Ar putea fi o propunere mai bună? 🤔

Cotroceni e izolat rău de tot.
La Filaret n-ai linie.
Rămân la părerea că acolo lângă Basarab este cel mai bine.