Cu ajutorul informațiilor și fotografiilor D-lui Ing. Mihai Cristian Bucșan, încercăm să revizităm istoria detaliată a acestor vehicule. Îi suntem recunoscători și D-lui Arh. Gruia Hilohi pentru anumite completări.  

Troleibuzele TV-2E

Au fost construite începând cu anul 1958, până în anul 1969. De la primul până la ultimul construit, au fost echipate cu electromotorul de tracțiune TN-59 (74 kW, la tensiunea de alimentare 750 V; 69 kW, la tensiunea de alimentare 600 V), produs de UMEB / IMEB București. Electromotorul de tracțiune era amplasat în consola spate, sub podea. De asemenea, tot echipamentul electric era amplasat în consola spate.

Dimensiuni de gabarit:
Lungime: 9695 mm
Lățime: 2500 mm
Înălțime: 2950 mm (3350 mm, cu captatorii coborâți)
Ampatament: 4480 mm
Consolă față: 2225 mm
Consolă spate: 2990 mm

Capacitate inițială: 75 pasageri în total, din care 31 locuri pe  scaune și 44 locuri în picioare. De-a lungul timpului, pentru a mări capacitatea de transport, scaunele duble au fost înlocuite cu scaune monoloc, capacitatea crescând la 86 pasageri în total, din care 18 locuri pe scaune și 68 locuri în picioare.

Între anul 1960 și anul 1969, în dotarea ITB au intrat 491 troleibuze de tipul TV-2E, având  numerele de parc #4091 - #4581.

Prototipul troleibuzului TV-2E a fost prezentat în anul 1958.

Acest prototip a circulat pentru teste în București, fară a intra în propietatea ITB și nu avea număr de parc.

Cutia ce adăpostea echipamentul electric, amplasată transversal, în spate, era înaltă pâna la cele două ferestre posterioare, nefiind loc pentru scaune.

Conform forumului STPT, ar fi fost testat și la Timișoara, singura problemă ar fi electromotorul ce nu se potrivea cu tensiunea de alimentare a rețelei timișorene.

Construită în serie, începând cu anul 1959, această primă variantă a fost livrată la București, precum și la Brașov, Constanța și Cluj-Napoca, pentru primele linii de troleibuze realizate în aceste ultime trei locații.

În anul 1960 este construit un al doilea prototip TV-2E, cu unele modificări ale caroseriei. Nu va mai avea indicatorul de traseu dreptunghiular, fiind înlocuit cu o simplă placă de sticlă, montată pe doi suporți.
Partea superioară a spatelui va fi formată din trei ferestre, la fel și capacele de vizitare vor fi în număr de trei și nu vor mai avea fantele de aerisire. O particularitate a acestui prototip, capacele laterale vor cuprinde și lămpile de stop și semnalizare.
Acest prototip nu va intra imediat în dotarea ITB, ci doar după aproape doi ani de la primele livrări de troleibuze și va avea numărul de parc #4158.





În cursul anuilor 1960 și 1961 se va construi în serie această variantă.
Un număr redus de troleibuze vor avea și a 6-a fereastră zenitală, deasupra ușii față, respectiv deasupra locului șoferului.
Cutia ce adăpostea echipamentul electric a fost micșorată ca înălțime, astfel încât deasupra ei vor fi amplasate 5 locuri pe scaune (două banchete biloc și un scaun monoloc)
Începând cu această variantă, pe întreg parcursul construcției, troleibuzele TV-2E vor fi livrate și la Brașov, Constanța, Cluj-Napoca și Timișoara.

Anul 1962. Continuă producția cu aceleași troleibuze ca și în anii anteriori.






În anul 1962 va fi construit un exemplar cu modernizări. Destinat, teoretic, exportului, va fi prezentat la "Târgul Internațional de primăvară de la Leipzig 1962" / "Internationale Frühjahrmesse Leipzig 1962".

Exterior: caroseria se remarcă prin ușile de acces prevăzute cu ferestre la partea inferioară, lipsa totală a casetei de traseu, având în schimb, în dreapta, sub parbriz, o placă de traseu agățată, similară cu cele ce se                 foloseau în Cehoslovacia. La exterior, în fața primei uși, se remarcă un mic capac sub care se ascundea un buton pentru acționarea din exterior a acesteia de către șofer. Oglinzile retrovizoare sunt de un tip nou, panoramice, montate în două puncte. Pe acoperiș, în dreptul zonei captatorilor, este montată o mască de  protecție.

Interior: este montată o stație de radioamplificare pentru anunțuri. Scaunele pentru pasageri sunt de tip individual. De asemenea, este prevăzut cu instalație de încălzit salonul pe timp friguros. După întoarcerea de la Leipzig, troleibuzul este achiziționat de ITB și va căpăta numărul de parc 4209.






Informativ, spre comparație, o fotografie de la pavilionul Ungariei, exponatele firmei IKARUS, la același târg (foto: Bundesarchiv/März 1962).

Daca acel buton pentru deschiderea usii din exterior era trasatura doar la 4209, la cele normale cum se deschidea din afara?

În anul 1963 continuă producția troleibuzelor de serie, remarcându-se câteva schimbări. În prima parte a anului troleibuzele vor fi similare celor anteriore. În cursul anului, troleibuzele vor căpăta o casetă de traseu, tip cutie, pătrată în plan transversal, având iluminare din interior.






În a doua parte a anului 1963, troleibuzele vor fi echipate, în față, cu semnalizatoare de direcție ovale și, la spate, cu semnalizatoare (stop frână / semnalizator poziție / semnalizator direcție) dintr-o singură piesă. Emblema "TV", până acum încadrată intr-un cerc, va fi schimbată cu o emblemă triunghiulară.






În același an, 1963, este construit un nou exemplar cu modernizări. La fel ca și precedentul, devenit ITB № 4209, acesta este destinat, teoretic, exportului. Este prezentat la "Târgul Internațional de primăvară de la Leipzig 1963" / "Internationale Frühjahrmesse Leipzig 1963". După întoarcerea de la Leipzig, troleibuzul este achiziționat de ITB și va căpăta numărul de parc 4306.

Exterior: caroseria se remarcă prin ușile de acces prevăzute cu ferestre la partea inferioară. Parbrizul este confecționat din două bucăți, curbate.

Interior: este montată o stație de radioamplificare pentru anunțuri. Scaunele pentru pasageri sunt de tip individual. Este prevăzut cu instalație de încălzire a salonului pe timp friguros.

Ceea ce mi-a ramas mie in memorie referitor la aceste troleibuze este ca scirtiau ingrozitor in timpul rularii (spre deosebire de autobuzele Leyland, care erau extrem de zgomotoase doar la frinare...).
Cred ca ultimul depou care a avut TV (prima generatie, 2E) in dotare a fost Bucurestii Noi - le tin minte, inca, pe linia 87 spre sfirsitul anilor ‘70 - daca nu chiar bine spre 1981-‘82...?
Astept informatiile despre TV 20, care au avut o durata de exploatare mult mai scurta si au circulat numai pe axa Est-Vest (nu tin minte sa fi vazut vreodata unul in depoul Nitu Vasile sau pe una din liniile Sud - Nord, ceea ce ma face sa cred ca toate au fost alocate numai depoului Vatra Luminoasa).

Un clip de arhiva descoperit de Paul. *Nota: se poate observa si un troleibuz ZiS.

https://filmhiradokonline.hu/watch.php?id=14450

PaulIP wrote:
Iunie 1958: Un nou tip de troleibuz a fost încercat în Republica Populară Română. Mașina cu optzeci de locuri oferă călătorii confortabile, cu scaune confortabile și un radio încorporat. Și ceea ce este cu adevărat nou este că funcționează fără fir atunci când este nevoie.

Mi se pare fascinant faptul ca in '58 Bucurestiul avea un troleibuz cu autonomie.

Am sa rog un prieten fluent in limba maghiara sa ma ajute cu o traducere a comentariului din fundal.

Bucsan: ar fi foarte interesant un bun traducător din maghiară. Eu nu știu ca acel troleibuz să fi avut baterii pentru mers autonom. Eu cred că pe acea porțiune, de la Fântâna Miorița spre Podul Băneasa, care este în pantă, troleibuzul mergea prin inerție, la vale.

Am observat modificarea primului mesaj, si anume ca primul TV2E ar fi fost 4091. Pe de alta parte, se pastreaza totalul de 501 exemplare, deci asta ar insemna ca ultimul sa fi fost 4591. Primul TV20E a fost 4582, in continuarea a ceea ce stiu ca a fost ultimul TV2E, 4581 (exista fotografii).

Traducerea comentariului din fundal:

”Un nou tip de troleibuz a fost testat in Republica Populara Romania. Vehiculul de optzeci de locuri ofera o calatorie placuta si este dotat cu scaune comfortabile si radio. Si ceea ce este cu adevarat nou este ca functioneaza si fara reteaua de contact daca este necesar.”

PaulIP wrote:
Daca acel buton pentru deschiderea usii din exterior era trasatura doar la 4209, la cele normale cum se deschidea din afara?

RE: Pentru deschiderea ușii din față din exterior, exista în spatele tablei caroseriei, în partea inferioară, un robinet pentru golirea aerului comprimat din instalația de acționare a ușii, pe care putea să-l folosească șoferul.  (desenul atașat)

-------------------------------------

Prieteni, la o analiza mai detaliata a d-lui Bucsan, am facut anumite modificari: au existat doar 491 de unitati TV-2E la ITB, iar completarile ulterioare aduse de voi sunt intr-adevar, corecte.

Bucșan: Domnul Gruia Hilohi, mi-a atras atenția că în București, în anul 1959, ITB a achiziționat și troleibuze din prima serie, cu patru ferestre zenitale și lunetă bipartită, similare cu prototipul TV-2E. Rămâne întrebarea: care a fost schema de culoare inițială și câte unități a achiziționat ITB? Au fost integral bej, precum prototipul sau au avut schema alb-albastru sau alb-roșu?

Seria 1 - schema de vopsire 1:




Seria 1 - schema de vopsire 2: