Studio Zona  

Studio Zona este un proiect de istorie publică, început în 2016 de cercetători de la Facultatea de Istorie a Universității București și de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

Direcțiile de cercetare se concentrează pe istoria urbană și culturală, în special cea a Bucureștiului și a aspectelor complementare (politice și sociale) din secolul al XX-lea. Cercetarea noastră utilizează interpretări analitice, antitetice perspectivelor nostalgice despre genealogia orașului așa cum îl știm azi. Investigăm evoluția arhitecturii și a urbanismului, la intersecția dintre memorie, uitare și reprezentare. Inițial, ne-am concentrat analiza pe politicile de locuire și efectele implementării lor, la evoluția parcelărilor și a strategiilor de parcelare, politicile de expropriere din perioada interbelică și naționalizare din anii socialismului de stat. Urmărim să dezvoltăm cercetarea către contextul social și politic al vieții urbane și să regandim aspecte ignorate ale dinamicii urbane.

Misiunea asociației este de a încuraja dialogul dintre mediul academic și comunitățile urbane, de acceea am lucrat în dialog constant cu bucureștenii. Între 2015 și 2019, am distribuit peste 10.000 de broșuri și pliante despre parcelările construite între 1898 și 1948 și am organizat ateliere, expoziții, lansări de carte și conferințe legate de aceste subiecte.

ByOnu wrote:
Eu sunt prea prost sa pricep: de cand este o problema faptul ca un teren sta "nefolosit"? Concret, in cazul de fata? Am mai vazut eu cateva terenuri nefolosite, se numesc parcuri...

Am prins, copil fiind, orasul Bucuresti "Orasul Parcurilor si Gradinilor" - asa ne spuneau cei cativa turisti occidentali(toti fiind reporteri straini) care vizitau capitala prin anii '60. Acum e "orasul betonului si asfaltului" din pacate.
Sunt intr-un totul de acord cu ce spui, fiecare pom, fiecare fir de iarba conteaza pentru un aer un pic mai suportabil. Unde sunt padurile care trebuiau sa inconjoare capitala? Unde sunt parcurile gen IOR, Herastrau, Cismigiu care (nu)s-au facut in ultimii 30 de ani? Si de ce ramane Bucuresti cu o suprafata(95% suprafata din 1955!!) cat a anui oras de 600 mii de loc. din Germania? Varsovia, capitala Poloniei cu o pop. ca numar f. asemanatoare cu a capitalei Romaniei, se intinde pe o suprafata  mai mult decat dubla...

Gabi23 wrote:
România deţine cel mai înalt turn pentru testat ascensoare din Europa, record inutil, fiindcă n-a fost niciodată folosit. Astăzi, turnul înalt de 122 metri, considerat cea mai sigură clădire la seisme din ţară, e în proprietatea lui Ion Ţiriac, care-l foloseşte ca suport pentru bannerele de reclamă ale reprezentanţelor sale auto. Năstruşnica idee a construirii unui megaturn pentru testat ascensoare i s-a năzărit tovarăşului Nicolae Ceauşescu în timpul unei vizite la fabrica de ascensoare IFMA, când, aflând cum sunt testate lifturile în România, s-a speriat că el sau consoarta ar putea rămâne blocaţi în vreunul din lifturile de la Casa Poporului.
Proiect de pionierat în ingineria de construcţii românească, turnul de 122 metri a fost ridicat utilizând metoda de turnare continuă a betoanelor, tehnologie utilizată doar la ridicarea barajelor pentru lacurile de acumulare: „Timp de trei luni, zi şi noapte s-a turnat încontinuu, până au terminat de ridicat cochilia turnului. S-au folosit cofraje culisante. Cifele stăteau la coadă în şir ca furnicile ca să descarce şi macaralele aveau montate pe ele reflectoare care în lunile alea pe o rază de câteva sute de metri au făcut din noapte zi. Dacă turnarea betonului s-ar fi oprit dintr-un motiv oarecare şi betonul turnat ar fi apucat să se întărească, noua şarjă nu s-ar mai fi legat şi ar fi trebuit să dea turnul jos şi să-l facă de la început.

După trei luni, când zidurile exterioare au fost gata, s-a trecut la interior, unde s-a lucrat doi ani, din ’86 până-n ’88”, îşi aminteşte inginerul Proca, de la IFMA. Despre turnul de ascensoare se spune că, în ciuda înălţimii, e clădirea cea mai sigură la cutremure din România: „Ea are 100 de metri deasupra pământului şi 22 de metri în pământ. E înfiptă aşa ca un par, ca un ţăruş. Clădirea, fiind o bucată compactă de beton, dacă se răstoarnă se răstoarnă ca un întreg, dar nu se poate, fiind aproape pe un sfert băgată în pământ”, explică directorul Lupu. Clădirea e împărţită în 23 de nivele betonate, iar peste 100 de metri sunt ridicate încă două etaje tehnice pe structură metalică. În interiorul turnului se află 8 puţuri adânci cât hăul, în care ar fi trebuit să se testeze diverse modele de ascensoare.

Turnul va fi demolat în următoarele săptămâni/luni. Spre finele anului trecut a început demolarea tuturor clădirilor din zona care aparțineau lui Țiriac. Într-un articol din Libertatea, s-a scris despre curățarea zonei https://www.libertatea.ro/stiri/ion-tir ... se-2861349
Turnul a fost ”chelit” de tot ce însemnau antenele din vârf și probabil și pe interior.

Se confirmă că nu are prea multă imaginație dl. Țiriac, dacă nu a reușit să găsească o utilizare interesantă turnului...

Gabi23 wrote:
turnul de 122 metri a fost ridicat utilizând metoda de turnare continuă a betoanelor, tehnologie utilizată doar la ridicarea barajelor pentru lacurile de acumulare: „Timp de trei luni, zi şi noapte s-a turnat încontinuu, până au terminat de ridicat cochilia turnului. S-au folosit cofraje culisante. Cifele stăteau la coadă în şir ca furnicile ca să descarce

Asta spuneam și eu despre blocul în care locuiesc (bloc turn de tip A). Fiindcă nu se mai făcuseră pînă atunci astfel de blocuri, s-a folosit metoda turnării continue, cu cofraje glisante, timp de cîteva săptămîni. Încep să cred că se încadrează în categoria „Clădiri deosebite”!

Gabi23 wrote:
Despre turnul de ascensoare se spune că, în ciuda înălţimii, e clădirea cea mai sigură la cutremure din România: „Ea are 100 de metri deasupra pământului şi 22 de metri în pământ. E înfiptă aşa ca un par, ca un ţăruş. Clădirea, fiind o bucată compactă de beton, dacă se răstoarnă se răstoarnă ca un întreg, dar nu se poate, fiind aproape pe un sfert băgată în pământ”, explică directorul Lupu.

Asta ne spuneau și nouă experții, că dacă e să cadă vreodată blocul la cutremur, nu are cum decît să se răstoarne cu totul, fiind o structură monolitică, de asta e foarte sigur la cutremur. E adevărat, nu are o fundație atît de adîncă (doar un nivel de subsol) și s-a mai nimerit să fie și un izvor subteran sub el, astfel încît la cutremurul din 1977, din cauza oscilațiilor și a terenului îmbibat cu apă, a rămas puțin înclinat (tot ce scapi pe jos se rostogolește într-o anumită direcție, toate ușile tind să se deschidă în aceeași direcție etc.). Acum aștept următorul cutremur ca să se îndrepte!

Cred ca o sa il coste foarte mult sa il darame. Daca eram in locul lui, modificam ultimele 2 etaje (cele pe structura metalica) si "improvizam" un restaurant de toata frumusetea, vopseam turnul in culori vesele, il iluminam noaptea in tricolor sau altceva, sau montam reclame luminoase gen cele de pe magazinul Cocor. Lifturile catre restaurant erau usor de montat

Da, dar ar fi trebuit sa instaleze macar... un lift!

Scump, dom'le, scump !!!

Sau se putea face un fel de bungee-jumping cu cabina liftului (cădere liberă primii 100m și frînare pe ultimii 20m). Alții plătesc bani grei pentru cîteva minute de imponderabilitate în avioane special amenajate...

Pacat. E tot ce pot spune. O chestie de genul asta sigur isi gasea o utilizare daca locuiam aproape oriunde dincolo de granita noastra de Vest.

Turnul la cota lui finala(constructia din beton)avea pe interior marcat cu galben cota 105, am vazut asta intr-o zi de asa zisa practica la IFMA in noiembrie 1988 cand interiorul turnului era gol; practic intrai intr-o cladire care avea doar peretii si acoperis, in acea perioada se lucra la finisarea structurii metalice, actual portocalie.

Intr-adevar se putea face ceva cu turnul, dar nu cred ca realizati cati bani se fac din cladirile de birouri si apartamente. Orice utilizare ar fi gasit, n-ar fi fost nici pe aproape la fel de profitabila. Nici daca si-ar fi facut firma de ascensoare . Daca privim strict obiectiv, ansamblul e mai profitabil, chiar daca noi, "rezidentii" poate am vrea sa vedem alta intrebuintare a cladirii. Daca ar fi fost doar turnul, de sine statator (adica avea terenul fix cat pentru turnul ala), poate ar fi gasit mai repede o alta intrebuintare.

Turnul n-a folosit la nimic de la început. Ascensoarele nu se testează dându-le drumul de la 120 m înălțime !!!!

Din ce-am citit pe un blog despre exploratorii urbani, a avut un singur lift industrial, extrem de lent, caruia ii lua aproape 10-15 minute sa ajunga in varf si asta numai tinanad apasat mereu pe buton. Odata s-ar fi amenajat pentru o delegatie chiar si o masa in interiorul cabinei. Era mult mai mai mare decat un lift obisnuit de marfa.

Am gasit si comentariile
http://reptilianul.blogspot.com/2012/11 ... -ifma.html
http://metropotam.ro/Locuri-de-vizitat/ ... 677791195/

Singura idee pînă acum:

„S-a propus ridicarea unui ansamblu rezidenţial care să îmbrace turnul de jur împrejur, iar puţurile pentru testat ascensoare să fie folosite pentru instalarea unor lifturi pentru locatari. Însă proiectul costă multe zeci de milioane de euro şi deocamdată s-a renunţat la el”