Un sistem care poate detecta cutremurul cu patru ore înainte a fost dezvoltat în România. Data de la care va începe să funcţioneze în zona Vrancea





Cercetătorii Universităţii Politehnice Bucureşti testează, împreună cu o companie israeliană, un sistem care poate detecta nivelul, intensitatea şi locul aproximativ al producerii unui cutremur cu patru ore înainte, acesta urmând să fie folosit pentru zona Vrancea.

Rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti, Mihnea Costoiu, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că cercetătorii sunt în faza de concept, după încercări făcute pe diferite spaţii în Turcia, respectiv Grecia, cu rată de succes foarte mare, pe zona de cercetare ştiinţifică.

„Vor fi două zone verificate şi anume România şi California, două părţi ale lumii, să spun aşa. În România această calibrare va fi pe perioada primei părţi a anului 2020, urmând ca după această perioadă să putem furniza autorităţilor, instituţiilor publice, desemnate de către autorităţile responsabile, informaţiile cu privire la cutremure, astfel încât să putem demonstra în România în mod direct, în mod practic, datele sau nivelul cercetărilor pe care îl avem. În acest moment, colegii cercetători avansează un timp de detecţie de circa 8 ore, după calculele pe care Politehnica le-a făcut suntem foarte convinşi că putem avea informaţii extrem de credibile la minimum 4 ore. Minimum 4 ore, repet, nu este maxim, poate să fie şi un timp mai îndelungat, sunt multe condiţionări, depinde de nivelul cutremurului şi aşa mai departe, sunt multe variabile”, a spus rectorul Universităţii Politehnice Bucureşti.

Potrivit acestuia, poate fi detectat nivelul intensitatea şi locul unde se va produce un cutremur, informaţiile fiind de natură ştiinţifică.

„Cu 4 ore putem detecta nivelul, intensitatea cutremurului şi aproximativ locul producerii. Evident că ne vom concentra pe zona Vrancea pentru că este zona seismică cunoscută şi vom putea da aceste informaţii pe parcursul anului viitor autorităţilor abilitate. Informaţiile sunt la nivel ştiinţific, este motivul pentru care Politehnica este parte a proiectului, urmând ca după acest nivel sau în acelaşi timp cu aceste informaţii să putem încerca să elaborăm cu autorităţile statului, să sprijinim autorităţile statului ca să fiu foarte exact, în elaborarea unui plan de răspuns în caz de cutremur, care să fie prognozat. Pentru că astăzi avem un plan de răspuns aşa cum este el elaborat, nu comentez calitattea lui, de către autorităţile statului în condiţiile în care apariţia cutremurului nu este cunoscută şi doar după producerea cutremurului ştim ce să facem, nu avem un plan de răspuns în această nouă paradigmă şi anume, cutremurul este cunoscut, ce facem de la momentul în care aflăm că se va produce cutremurul, până în momentul în care cutremurul se va produce efectiv”, a mai spus Mihnea Costoiu.

Sistemul va fi funcţional de la jumătatea anului 2020, iar reprezentanţii Politehnicii lucrează la el începând din luna ianuarie, la tot ce înseamnă sistem, instalare etc.

„Nu este un concept lansat de Politehnică, ci la care Politehnica s-a asociat. Este un demers al unor companii, cercetători israelieni, care au venit în România ca urmare a faptului că o parte dintre ei sunt şi cercetători români şi ca urmare a faptului că Politehnica este unul dintre validatorii cei mai importanţi ai datelor, pentru că asta am făcut în această perioadă, au avut cercetători de la noi care să valideze datele. În acest parteneriat vom lansa proiectul, nu este un proiect al Politehnicii, vreau să fiu onest”, a mai afirmat rectorul Universităţii Politehnice.

Sistemul IONOTERRA Earthquake Prediction a fost lansat, în premieră, în cursul zilei de vineri, în prezenţa şefului DSU şi Secretar de Stat în MAI dr. Raed Arafat, directorului general ANM, Elena Mateescu, rectorului Universităţii Politehnice Bucureşti, Mihnea Costoiu, şefului Departament Daune, PAID România, Irinel Dinu, director Direcţia Situaţii de Urgenţă, Cătălin Zoican, în prezenţa directorului Administraţia de Risc Seismic, Lucian Voicu, a unor reprezentanţi ai Poliţiei Române şi ai IGSU. Din partea IONOTERRA au participat Mihail Lala - Leading Investor, prof. Nathan Blaunshtein, inventatorul sistemului, Doron Angelovitch - CEO.

IONOTERRA este o companie israeliană, înfiinţată ca urmare a peste 30 de ani de cercetare, pentru a dezvolta o soluţie de furnizare alerte cutremure cu cel puţin 4 ore în avans.

NY Times, despre un cutremur mare în România: ”Cel puțin la fel de multe victime ca în 1977”





După cutremurul care a devastat Albania în noiembrie, New York Times a făcut o radiografie a infrastructurii din țările balcanice și a ajuns la concluzia că un cutremur puternic în București ar face cel puțin la fel de multe victime ca cel din 1977.

Publicația americană scrie blocurile cu bulină roșie se găsesc la tot pasul în București, unde există 349 de clădiri considerate cu cel mai mare risc și este probabil să se prăbușească la un cutremur major, multe dintre ele fiind complexe de apartamente.

″Și acestea sunt doar cele care au fost inspectate”, atrage atenția New York Times.

„Vorbim doar despre aproximativ 300 de clădiri în pericol de prăbușire în București. Știm despre alte 1.600 de clădiri și nu știm câte altele există. Dar ne prefacem că este nevoie de noii studii, pentru că, cine știe, poate au devenit mai rezistente în ultimii 25 de ani. Este o atitudine criminală și le spunem asta oamenilor care locuiesc în aceste clădiri”, a declarat Matei Sumbasacu, fondatorul Re: Rise, prima organizație neguvernamentală din România axată pe reducerea riscului seismic.

România a cunoscut două cutremure devastatoare în secolul XX, amintește New York Times. În 1940, un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a izbucnit în Vrancea, în estul României, și a provocat distrugeri pe scară largă.

Apoi, pe 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 a lovit în aceeași regiune. Undele de șoc au distrus peste 30 de clădiri înalte din București. 1.578 de persoane au fost ucise, iar aproximativ 11.000 au fost rănite, potrivit estimărilor.

A fost unul dintre cele mai grave catastrofe naturale din istoria modernă a României și a dus la o serie de reforme, mai precizează publicația americană.

Prof. Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții din București, a declarat că nicio țară nu era cu adevărat pregătită în acel moment pentru un cutremur de acea magnitudine, cu excepția Japoniei.

De la cutremurul din 1977, România a pus în aplicare reglementări tehnice bune, însă procesul de consolidare a unora dintre clădiri cu risc mare nu a descurs conform așteptărilor, spune profesorul Văcăreanu, „în principal din cauza proprietății complicate”.

„Ai clădiri cu mai mulți proprietari diferiți de apartamente și este foarte dificil, aproape imposibil, în unele situații, să obții acordul tuturor”, a spus el.

Dacă ar izbucni astăzi un cutremur similar, numărul clădirilor prăbușite și pierderile omenești ar fi „cel puțin la fel de mari ca în 1977.”

„Avem clădiri în București care au fost afectate de cutremurul din 1940, apoi de cutremurul din 1977 și apoi de cutremurul din 1986. Daunele se acumulează de la unul la celălalt”, a spus el.

„Am avut un exercițiu în simularea unui cutremur în 2018 și au spus că au murit peste 4.000 de oameni. Dacă autoritățile spun că vom avea 4.000 de victime și au rolul de a calma populația, vă puteți imagina întinderea și amploarea reală. Putem trece cu ușurință de 10.000 pentru numărul mortilor”, este concluzia trasă de profesorul Radu Văcăreanu.

viewtopic.php?f=198&t=4241&start=42#p343582
Nu inteleg care e problema ta cu acest cartier.Eu personal prefer oricand sa imi iau un apartament acolo decat intr-un bloc cu risc seismic din buricul Bucurestiului.Da,sunt construite cam haotic,intr-adevar,dar macar sunt blocuri noi la preturi mult mai accesibile ca in alte zone din Bucuresti.

Si stii tu ca nu au probleme seismice/de structura doar pentru ca sunt noi sau pentru ca nu sunt in centru ? Eu m-as feri de acesti "dezvoltatori" care pun 1-2 etaje in plus doar ca sa-si maximizeze profitul, care este oricum mare. Pe vremea lui Ceausescu nu se construiau blocuri semi-cavouri, adica incluzand apartamente jumatate ingropate in pamant... Nu mai spun de distanta dintre blocuri si lipsa spatiilor verzi. Sa parchezi masina sub geam, lipita de bloc nu este chiar idealul meu de urbanism...
Trebuie sa intelegem ca pretul mic vine cu un "cost" pe masura. Pe unele probleme le-au descoperit cei care au cumparat imediat cum s-au mutat (lipsa infrastructurii,chiar a canalizarii la unele blocuri, infiltratii/refulari la apartamentele de la demisol, etc). Pe altele probabil ca urmeaza sa le descopere pe masura ce trec anii. Pentru ca se toarna beton inclusiv iarna si nu cred ca dezvoltatorii astia comanda beton special aditivat care sa se foloseasca la temperaturi negative...

Orice imobil nou construit trebuie sa respecte niste standarde de proiectare,deci cu siguranta sunt mai rezistente decat blocurile construite acum 50-100 de ani care au deja structura imbatranita si fragilizata de cutremurul din 77.

Proiectarea este una, executia este alta. Si constructiile din Turcia/ Albania pun pariu ca stateau bine cu standardul...
Dar fiecare om "este major si vaccinat", astfel incat poate lua o decizie in cunostinta de cauza...

Singurul reper de calitate este ( din păcate ) un cutremur major. Numai atunci putem spune dacă o clădire a respectat sau nu regulile din proiectare sau dacă a avut sau nu  chiar deficiențe de proiectare. În rest vorbim doar vorbe.
Eu știu ( de la sursă sigură ) un singur asamblu NOU de locuințe care NU are ce căuta acolo. Acolo ar fi trebuit să fie sau parc sau blocuri de maxim 4 etaje standard ca și înălțime. Proiectantul asamblului mi-a spus categoric că în viața lui nu și-ar cumpăra apartament acolo, ceea ce-l descalifică total. Mi-a spus direct în față, nu prin intermediari !
Asamblul este Asmita Gardens. Să se înțeleagă bine, blocurile au fost corect proiectate / probabil și executate, inclusiv fundațiile primare care sunt pe la minus 30 - minus 35 de metri, dar dacă în timpul unui cutremur major pe lângă celelalte solicitări directe ale construcției apare și o oarecare lichefiere a solului avem o problemă chiar majoră.
Colega, una este că aceste construcții ar trebui să respecte unele standarde și alta este să le și  respecte.
În 1977 inițial conducerea partidului a vrut să dea în judecată proiectanții blocurilor interbelice prăbușite dar conflictul s-a stins repede pentru că acele construcții pe de o parte respectau normativele în vigoare la data proiectării pe de altă parte regimul prosovietic de după război nu s-a mai îngrijit să consolideze respectivele clădiri după cutremurul major din 1940.

Normativele de proiectare au evoluat in mod constant luand in calcul din ce in ce mai mult partea de seismicitate. Pe langa asta s-a dezvoltat foarte mult si partea de calcul, una e sa folosesti o rigla de calcul sau un calculator stiintific de buzunar si cu totul altceva sa folosesti un soft de calcul structural cu elemente finite.

Exista mai multe mecanisme de control in constructii atat in faza de proiectare unde avem verificatorul de proiect cat si in executie. Aici este pe de-o parte dirigintele de santier si mai este si ISC-ul care ar trebui sa verifice punerea in opera la fazele determinante semnand altaturi de constructor si diriginte.

In unul din ultimele numere din revista constructiilor este un articol fix despre evolutia normativelor: link

Cristi N wrote:
Pe langa asta s-a dezvoltat foarte mult si partea de calcul, una e sa folosesti o rigla de calcul sau un calculator stiintific de buzunar si cu totul altceva sa folosesti un soft de calcul structural cu elemente finite.

Aici te contrazic, și știu ce spun...Softul de calcul este făcut de altcineva și culmea s-ar putea să nu se potrivească...Calculele ți le faci singur pentru că de aceea ești inginer proiectant și nu un biet funcționar care aplică niște formule. Și crede-mă că știu ce  spun.
Da, evident că poți folosi formule deja gândite de alții dar trebuie să caști bine ochii ce formule aplici.
O să ai o surpriză, clădirile înalte din San Francisco care acolo rezistă la cutremur luate ca atare de acolo și translatate la București s-ar prăbușii. Surpriză ?  Poate pentru necunoscători, dar cutremurele de la ei și de la noi nu seamănă deloc...Chit că au aceeași magnitudine / intensitate. Mă rog, cele două noțiuni se confundă, dar pe lângă ele mai sunt mulți parametrii care definesc un cutremur.

Softul de calcul foloseste metoda elementelor finite care e aceiasi in toata lumea si sunt cativa producatori mari de astfel de soft in toata lumea, cel mai cunoscut e Autodesk. Acceleratiile/eforturile date de seism sunt cele pe care le introduce proiectantul pe baza hartilor si a studiului geo.

Sa vezi ce-o iei in ”bot” in CHILE (nu stiu cat o sa mai vezi lumina zilei pana la sfarsitul vietii)  daca-ti permiti sa faci ”comicarii” in legatura cu edificarea cladirilor! Sunt unele dintre cele mai stricte reglementari in constructii din toata LUMEA! De la ei nu ne putem inspira ca... ne facem de ras, nu?!!

A fost cutremur de 6.5 azi-noapte in estul Turciei,similar cu cel produs anul trecut in Albania.
https://m.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/cutremur-de-68-in-estul-turciei-4-morti-mai-multe-cladiri-s-au-prabusit-1250298

Apropo de ce scria andrei11 mai devreme("Singurul reper de calitate este ( din păcate ) un cutremur major."):
in Germania se spune ca "orice pod este bun pana cand va cadea odata". Nimic nu e sigur proiectat de calculatoare(sau rigla) si construit de...mana de om, dar exista specialisti care pot testa orice constructie, care pot face o mentenanta adecvata oricaror constructii(poduri, tuneluri, viaducte, constructii civile, etc..)

Daca avem in Bucuresti cladiri cu mai multi proprietari, iar blocul are "bulina rosie" la intrare, e absurd sa astepti pana ce toti proprietarii sunt de acord cu o lucrare complexa de rezistenta(singura solutie!) si nu exista alta cale decat sa fie constructia apta pentru un cutremur de gradul 8 pe scara Richter si doar apoi vezi cum platesc oamenii(unii vor fi nevoiti sa se mute din buricul targului, neavand bani, iar in locul lor se vor muta noii milionari, vaduvele/secretarele (de stat) bogate sau "epigonii mostenitori" cu Maseratti! Cine locuieste in centrul Londrei? - s-a terminat cu epoca de aur, cu egalitarismul )
______________________
misterr, referitor la pozele pe care le-ai pus:
in dimineata zilei de 5 marie 1977(din pacate pt. mine prea de dimineata - horror) un unchi m-a luat de mana si ne-am deplasat pe jos pana la Univeritate, apoi pe "Magheru" spre Piata Romana si pot spune ce am vazut: blocurile de la  "Dunarea,""Casata", "Scala"si cel din Piata Romana erau cazute doar o mica parte din exteriorul blocurilor, iar din poze este situatia(in parte)dupa ce au venit echipele de degajare a terenului si au eliberat deja etajele superioare...Doar "Continental"(unde s-a stins regretatul Toma Caragiu)a fost o ruina, restul nu prea(in Militari au cazut parca doua blocuri noi si pe "Lizeanu" un bloc s-a scufundat doua etaje parca.
La Universitate era mult sange si altceva(nu pot descrie) din cauza caderii unor stucaturi din constructia noua a Universitatii! Din cladirile vechi ale Universitatii nu cazuse absolut nimic(vechii stucatori - meseriasi de exceptie - unii dintre ei au putrezit prin puscariile comuniste fiind declarati "dusmanii puterii" - cunosc un caz din familie, de aia scriu)....

Sunt absolut sigur că faci o confuzie,
Blocul Dunărea era căzut 35 %, imposibil să fie reconstruit, Blocul Scala era căzut 100 %, Blocul Casata 75 %. Ce a rămas din Casata ( 25% ) era înclininat cu 4 grade. Nu mi-e clar ce bloc ai văzut prăbușit puțin la Romană,Blocul Palladium  ( fix din Piața Romană ) a trebuit să fie demolat controlat aproximativ cam 50 % din el iar cealaltă jumătate (50 % ) păstrată a fost consolidată masiv.
Multe blocuri au fost în ruină în centrul Bucureștiului, n-are rost să le memorăm, arătăm ( sunt poze multe pe net ) iar în Miltari n-a căzut decât o scară de bloc.
Imediat după cutremur s-a intentat proces foștilor proiectanți / constructori ( care mai erau în viață ) dar procesul a fost repede închis din trei motive principale:
1) Proiectele au fost corect întocmite conform normativelor în vigoare atunci.
2) Calitatea betonului a corespuns cu cea din proiect ( s-au luat probe de beton pentru încercări ).
3) După cutremurul din 1940 și instalarea Noii Orânduiri din 1947 nimeni nu s-a mai îngrijit de a consolida blocurile respective.
____________
Ori orânduirea din 1977 nu se putea acuza pe ea însăși pe motiv de neglijență !