Pe aici prin zona mea ( Iancului ) eu nu-mi amintesc să mai fi văzut V3A - uri cu 4 uși în 1989... Chiar cu mult înainte de 1989 a început să apară a V - a ușă. Probabil că adevărul e undeva pe la mijloc, la un moment dat pe lângă noile V3A - uri cu cinci uși din fabricație la RK - uri a început să apară și a V - a ușă la tramvaiele deja existente...
Bine, e off topic, cum la V 2 A - uri a început la un moment dat să apară a 4 - a ușă...Tot înainte de 1989.

E foarte greu de tinut un inventar al tuturor prototipurilor incercate de URAC de-a lungul timpului.

A existat modelul cu usi de DAC si parte frontala modificata (027), au existat diverse pozitionari ale lazii de contactoare (sub rindul de scaune pozitionate transversal in spatele cabinei vatmanului, pozitionate intr-un dulap vertical in locul scaunelor, etc.). Si la usi - s-a discutat anterior - a existat varianta initiala, cu usa culisanta decupata si treapta completa (cum apare in filmul pe care l-am mentionat anterior), cu usi culisante si trepte decupate, cu usi rabatabile (ca la V2A bi-directionale din prima generatie) si cite si mai cite.

Sincer, nu cred ca URAC a primit (sau macar aplicat) vreodata pentru un STAS pentru V3A.

Daca e sa glumim, V3A a fost un pionier al DevOps-ului... incercam, vedem si ajustam din mers.

... ceea ce se continua si azi - la aproape 50 de ani dupa ce a fost lansat...

Nu cred ca - de-a lungul istoriei - au existat mai mult de 10-15 V3A identice (poate doar cele (re)fabricate de Faur, desi pina si acelea au avut -macar- scheme de vopsire diferite.

Ne place sau nu sa recunoastem, tramvaiul din Bucuresti este un continuu experiment...

@andrei11: da, uitasem sa scriu de 026 si 027, unicate prin prisma reconstruirii (usi DAC, parbriz mare, casete de afisaj deasupra fiecarei usi).
@GPS: ba chiar s-a taiat din inaltimea V*A-urilor model '87, la fel ca la UDM. Bucuresti nu a avut decat 2 astfel de V3A (353 si 362) si 1 V2A (4049). In toate celelalte orase (cu exceptia Constantei, evident) au fost doar scunde.
@messe: nervura la care te referi e caracteristica generatiilor '84 (pentru CT) si '87 (pt restul tarii inclusiv Bucuresti seria 352-362 + V2A 4045-4049). E pusa pe forum poza cu "trenul urban" 358+359 pe linia 21 si se vede nervura.
@1689: schimbarile astea dese de caracteristici se practicau (si inca se practica) si in tari cu mai multa apa calda ca noi. Serii de autobuze diferite au caracteristici usor diferite (in principal ceea ce se cheama "model year changes"). Tatrele T3 din Praga se impart in tot felul de subtipuri, desi din "avion" arata identice. De variantele modernizate/reconstruite nu pomenesc. De bine de rau V3A/V2A (si De Simon prin extrapolare) chiar a fost uniform la capitolul asta, spre deosebire de UDM. Ce incurca socotelile sunt renumerotarile cu carul, dar asta era problema ITB, nu a (UR)AC.
V3A-93 nu au fost construite in ordinea numerelor "de pe tricou" dar se pot face impartiri pe subserii in functie de usi, scaune si afisaje (asta la cele de URAC, ca la versiunile Faur si EPC e mult mai simpla treaba, cum ati spus si dumneavoastra).
Nu stiam de lada de contactori si posibilitatile de amplasare, dar usi au fost 3 variante mari succedate in ordine cronologica:
1. Cele decupate (prototip + primele ~100 de serie);
2. Cele nedecupate cu trepte tesite (pana pe la 29x);
3. Cele imitatie Tatra (v. atasament, foarte putine si amestecate cu cele de la pct. 2);
4. Cele pliante ale seriei 352-362 (v. poza cu 353)

Trebuie sa recunosc ca nu m-am gindit - pina acum - ca seria 35x a fost mai scunda, insa - uitindu-ma la pozitia ramei geamurilor fata de usi, se vede o diferenta. Eu am crezut ca e vorba doar de o marire a geamurilor.

V3A-C au avut, toate, geamurile aliniate la cele ale usilor - si au fost livrate in perioada cea mai sumbra a economiilor. Bun, Constanta a avut - intotdeauna un statut aparte, fiind poarta spre litoral si “economiile” au fost ascunse mult timp fata de turistii straini...).

V3A Brasov, livrate in ‘87 (unele cu bord de IK4), la fel, geamuri la nivelul usilor.

Cele din Botosani, livrate in ‘90 (deci, cel mai probabil, produse tot in ‘89 sau pe baza planurilor de atunci) la fel, au avut tot dimensiunile V3A-C.

Tind sa cred, totusi, ca seria 35x (ultima livrata inainte de ‘89) a avut aceeasi inaltime ca V3A-71 si a fost doar (inca un experiment) derivat din V3A-C (sau, daca preferati, “facelift-ul” V3A-85(?), modelul cu parbriz panoramic initiat cu 206).

Cit despre realocarile numerelor de parc... sincer, pe cine interesa atunci? ITB si URAC erau (si sint, inca) aceeasi firma.

Poate la autobuze conta - din cauza normei de casare - dar la tramvaie nu cred ca s-a interesat cineva pina dupa ‘89.

Nu stiu sa fi existat vreun normativ legat de norma de km la tramvaie si - oricum - V3A-71 cred ca nici macar n-avea kilometraj (poare, dioar, vitezometru - cadranul din stinga imaginii pe care am postat-o mai devreme).

Am remarcat geamurile atipice ale lui 353, insa nu au legatura cu inaltimea redusa a caroseriei. 362, in singura poza cu el, are geamuri normale si tot scund e.
Uitasem: 352 si 361 au avut inaltime normala, dar profilul caroseriei si parbrizul+luneta erau ca la 206.
Cand ziceam mai devreme ca 172 nu avea cabina inchisa aveam in minte cabina de V2A, care era mai mare, avand si jumatate din usa 1.

Am comparat inaltimea geamurilor folosind ca referinta semnalizatoarele laterale (care au ramas nemodificate de-a lungul intregii productii de V3A pina in 1990).

Categoric, geamurile lui 353 sint mai mari fata de seria zero din 1970 iar usile au aceleasi dimensiuni. Nu inteleg, insa, de unde putea aparea diferenta de inaltime.

La fel, comparind 353 cu 206 sau seria zero de V3A-C, se observa o diferenta - atit la geamuri, cit si la parbriz (de altfel 206 si V3A-C sint practic identice, in afara schemei de culoare si a siglei ITB V3A pe care o avea montata frontal, stinga-jos).

De altfel, 353 pare a fi un prototip pentru varianta V3A-Brasov - care a avut parbriz panoramic mare, insa geamurile standard.

034 pe linia 30 (Str. Ilioara - Bd. Regina Maria - Dep. Alexandria) în iunie 1998.
Sursa: phototrans.eu/hinerkduetz

201 în august 1996. A se vedea ce vreme răcoroasă era (judecând după aspectul oamenilor) și traficul.
Sursa: hinerkduetz/phototrans.eu

Nu inteleg ce legatura are vremea. Mai ales ca 1996 a fost unul dintre cei mai frigurosi ani din ultimul secol.

Are. Fiindcă fotografia este din luna august iar diferențele de temperatură (și nu numai) din acea perioadă și prezent diferă foarte mult. Pe atunci puteai respira aer curat față de astăzi...

Avem experti in climatologie!

@ADK: daaa, cat de curat era aerul in Bucurestiul anilor aia... Lasand la o parte ca orice drum de piatra cubica, daca nu e intretinut cum trebuie, aduna praf (care devine repede jeg), totul arata mai neingrijit ca azi. Orice ati zice despre mizeria din Bucuresti (nu ca as sustine ca e farmacie), e mult mai bine ca in anii 90. Cat despre clima, abia am vazut 2 insi in poza cu haine cu maneca lunga. Or fi ei mai frigurosi sau a facut neamtul poza la 7 dimineata, cand e racorica...

Părerea ta. Cel puțin piatra cubică era într-adevăr o problemă, mai ales pe timp nefavorabil.

287 pe 19 august 1996.
Autor: hinerkduetz/phototrans.eu