București, 16 decembrie 2019

Podul CF Constanța – turnat beton la stâlpii 2 și 4, armare stâlp 6, demolat betonul de la stâlpul 8, la nivelul scoclului

Lucrările de consolidare și punere în siguranță a Podului CF Constanța avansează în zona administrată de CFR SA, în cursul nopților de 12 și 13 decembrie fiind desfășurate lucrări de turnare beton la stâlpii 2 și 4, armarea stâlpului 6 și demolarea betonului la stâlpul 8, la nivelul soclului.

‼‼‼‼ Menționăm faptul că, lucrările de reparații și consolidare la podul de cale ferată situat pe magistrala feroviară București - Constanța, la km 4+327 (Pod Constanța) se execută în continuare fără inchiderea totală a circulației rutiere, doar în cursul nopții, după ce reprezentanții STB asigură front de lucru, prin scoaterea de sub tensiune a liniilor de troleibuz și tramvai.

https://www.facebook.com/cfrinfrastructura/posts/3005518299483018

Se lauda degeaba cu " turnat beton la stâlpii 2 și 4" sunt doar pe jumatate....

Eu zic ca merita sa vedem si pozele proaspete de la CFR Infrastructura cu minunea asta de consolidare: https://www.facebook.com/cfrinfrastructura/posts/3012647408770107

Podul CF Constanța - continuă lucrările de consolidare în zona centrală, la stâlpii 2, 4 și 6
Lucrările de consolidare și punere în siguranță a Podului CF Constanța avansează în zona administrată de CFR SA, în cursul nopților de 17 și 18 decembrie au continuat lucrările la stâlpii centrali 2, 4 și 6.
Foto: CFR Infrastructura/SRCF București

Cristian Bulfon‎ în Bucurestiul De Altadata de pe pagina personală de Facebook

Acum prea mic, pentru un oraș din ce în ce mai mare, pasajul rutier de la Podul ”Constanța” a fost construit – împreună cu podul de deasupra – în cinci luni, iar la acea vreme a fost soluția salvatoare pentru deblocarea traficul rutier și pietonal pe șoseaua care, ieșind din Bucureștiul de atunci, mergea spre Titu şi Târgovişte.
Sunt informații puține despre data construirii, iar cele care există dau ca dată a inaugurării, ziua de 24 decembrie din anul 1936, 1938 și rar, 1939. De asemenea, fotografiile care există sunt în număr extrem de redus.
De curând, tot căutând, am avut șansa să descopăr în numărul 3-4 din martie - aprilie 1940 al revistei ”Urbanismul”, sub semnătura lui C.S (pe care îl creditez a fi marele urbanist Cincinat Sfințescu), un articol intitulat ”Pasagiile de nivel din București”, în care este menționat și ”Pasagiul inferior din Calea Griviței” și care dă ca dată de ”naștere” ajunul Crăciunului, adică ziua de 24 decembrie 1939.
Citez:
”Acum avem satisfacţia să ne putem ocupa cu recenta realizare în această direcţie, adică cu pasajul inferior de pe Calea Griviţei, lângă suburbana Griviţa, de sub linia ferată Bucureşti (Nord)—Constanţa.
......
Pasagiul inferior din Calea Griviţei. A fost deschis în ajunul Crăciunului 1939, făcând să dispară coşmarul celor 124 trenuri în 24 ore, care întrerupeau fără somare, circulaţia zecilor de mii de oameni ce trebuiau să treacă zilnic bariera. Şoseaua asfaltată pe care se putea circula cu uşurinţă cu 70—80 km/oră spre Titu şi Târgovişte, nu servea la mare câştig de timp, căci trei bariere: la linia Constanţa, la linia Predeal şi la linia Craiova, dar mai ales cea dela Calea Griviţei (linia Constanţa) anihila câştigul de timp oferit de pavagiul de asfalt.
Ziarele anunţau cu ocazia deschiderii pasagiului «colaborarea energică» a Primăriei Municipiului Bucureşti la această realizare. Primăria desigur şi-a făcut datoria către cetăţeni şi aceştia nu au decât să se felicite că prin o «energică colaborare» de astă-dată s’a învins puternica rezistenţă de altă dată a căilor ferate, în apărarea bugetului de cheltueli al acelei instituţii. Suntem convinşi că «energica colaborare» va continua lucrările în mişcarea invers acelor ceasornicului, dealungul melelor de bariere ale căilor ferate. Deja se întrevede o transformare la Şos. Cotroceni.
Energia a făcut ca în 150 de zile, începând dela 17 Iulie 1939, să se mişte la Calea Griviţei 25.000 m. c. de pământ, să se toarne 4000 m. c. beton armat, pentru a executa acel pasaj, peste care trec 7 linii ferate. Costul total al lucrării a fost de 29 milioane lei, din care 20 milioane lei pentru podul-pasaj, suportate de C. F. R.; 4 milioane pentru mutarea şi adaptarea conductelor şi cablurilor, suportate de U. C. B. (apă, canal, electricitate) etc. Unele mici lucrări sunt încă în curs de executare.
Astfel, cei 28.000 pietoni şi cele 6000 vehicule ce trec zilnic pe acolo, nu vor mai fi împiedicaţi în tot momentul de 144 trenuri care treceau sau manevrau în acest punct”.
Pasajul și podul au fost realizate prin munca și viziunea spre viitor, a doi mari oameni și gospodari de excepție care au iubit acest oraș, primarul Bucureștiului, Generalul de cavalerie Victor Dombrovschi (cu două mandate între 1 septembrie 1938 - septembrie 1940 și 2 august 1944 - februarie 1948) și profesorul Cincinat Sfințescu, profesor la Școala de Arhitectură, supranumit ” părintele urbanismului românesc”.
Iar dragostea pentru oraș și priceperea acestor oameni, au realizat o construcție care a rezistat timp de 80 ani, perioadă în care a purtat povara a sute de mii de trenuri pe podul de deasupra și a milioane de mașini prin pasajul de desubt.
___________________
https://www.facebook.com/Bulfon.Cristian foto preluată  din același articol.

Cand te gandesti ca au trecut fix 80 de ani de atunci nu te poti abtine sa nu compari titanii de ieri cu pigmeii impotenti de azi...

...

Tare de tot!

Da, dar din nefericire autorul greseste, afirmatia este usor de demontat iar eforturile lui ar fi fost mai valoroase in alta parte, de exemplu la Ciurel sau FdG sa ne aduca aminte de termenele ratate ale primaritie(sau in Otokaruri unde reclamele bifeaza ca succesuri licitatiile de tramvaie si de autobuze electrice).
Nepasare ar fi fost sa nu se faca nimic, sau sa se dea o spoiala peste betonul sfaramicios si gata, dar Infra chiar consolideaza, au dat jos betonul sfaramicios, au mai pus un inel suplimentar de armatura si au returnat coloanele atacate mai groase decat erau inainte, ca dureaza mult santierul nu incurca pe nimeni ca lucreaza doar noaptea.

Cum adica nu e nepasare, cand timp de 80 de ani i-a durut undeva?

Una dintre chestiile in care comunistii au varsat bani cu nemiluita a fost infrastructura feroviara pentru ca era singurul sistem de transport, pasajul sigur a fost inspectat si retusat anual sau la 2 ani, mai ales ca pe vremea aceea traficul auto era mic, canalizarea era mereu desfundata si nici nu se prea imbulzea cu degivrantele, deci primii 50 de ani a dus-o bine, daca nu a avut nici un RK nu inseamna ca a fost nepasare ci ca nu a fost nevoie.
(Ca tramvaiele sa nu opreasca in rampa ca sa schimbe manipulantii macazul Chitila / Bucurestii Noi acolo pe trotuar exista cabina de acar de unde vedea ce tramvai urca de sub pasaj si schimba macazul din cabina printr-o tija montata printr-un canal metalic ingropat in asfalt, deci chiar isi dadeau interesul sa mearga totul bine.)

Tratamentul prost a fost in ultimii 20 de ani cand pe de-o parte a fost neputinta Infra si pe cealalta explozia traficului rutier, canalizarea mereu infundata si imprastierea de substante degrivrante(care faceau ca masinile sa circule prin balti iar apa si degivrantele sa fie mereu stropite pe pereti si coloane), asta este sursa problemei, nu varsta, nici proiectul si nici ca 50 de ani nu au facut comunistii nici un RK.

De aia sunt armaturi dezgolite la tavan??? Ani de zile cfr infra a refuzat sa recunoasca faptul ca podul e in a sa ograda...idem administratia strazilor pentru rampe...un pod ramas orfan si de mama si de tata.
Canalizarea nu e in gradina cfr ci a primariei. Problema e ca inspre <aval> canalizarea e <blocata> de prezenta apeductelor. Problema a rezolvat-o tot metroul...

Pierdeti din vedere ca pasajul trebuia demolat si reconstruit la standardele secolului 21 (linie de tramvai separata de trafic, trotuare, piste de biciclisti etc). Si, de fapt, pierdeti din vedere ca asta chiar se va intampla mai devreme sau mai tarziu, si sunt foarte mari sansele sa se intample inainte ca investitia curenta in consolidare sa fie amortizata. Pe scurt, bani aruncati pe geam. Problema nu e ca nu s-a facut nimic pana acum, ci ca ce se face acum e solutia gresita si va fi aruncata la gunoi in curand.

Mihalache si Grivita sunt deja blocate, deci daca vrei sa ai vreun castig din demolarea pasajului trebuie neaparat sa bagi linie de tramvai despartita de trafic pe tot Mihalache pana la Victoriei + masuri de descurajare a traficului din centru, proiect pe care ca sa ai sanse trebuie sa il prezinti ca promisiune electorala, si o sa ai o droaie de electorat impotriva:
- bizonii ca le iei banda pe unde depasesc ei coloana si trotuarul pe care se parcheaza ei in centru
- sectorul 1 ca se face autostrada prin sector ca sa mearga in centru smecherii provincialo ilfoveno DoBitoci si PatriaHotisti
- sectoarele 2, 3, 4, 5 si 6 ca iar e mafia de hoti nesimtiti din nord care cheltuie toti banii doar pentru la ei in nord cand defapt ar trebui cheltuiti la noi in sector in fata blocului

Apoi de partea cealalta, sa isi ia un ministru MT angajamentul sa munceasa 1 an ca sa modernizeze CFCB de la Triaj / Chitila de 28 km cu garile Mogosoaia, Otopeni si Voluntari pana la Pasarea ca sa stea proaspat modernizata Pajura - Baneasa - Pantelimon de 13km + 2 poduri noi-noute + Baneasa modernizata nefolosite x ani la cheremul PMB (+   stie cum o sa-si mai faca manevra aia din Grivita), pai nu exista asa un ministru, doar sa fie promisiune electorala PSD cand PSD sunt siguri pe sefia MT si PMB si sa nu fie nici cea mai mica problema interna ca nu care cumva sa se gandeasca cineva ca primarul PMB ar putea sa atace sau sa iasa din PSD cumva..

Deci pariul meu este ca din nefericire investitia o sa se amortizeze...

Asa...pt pietoni si biciclisti nu se poate face separat unul mai mic?
Pe partea stanga sens iesire oras...