Da, pot fi directe ambele, doar ca 7 pe directa da in Grivita unde se termina TMV-ul, deci nu mai exista inca un tronson de TMV ca sa iti dea viteza si pentru acela si astfel sa apara a 4-a indicatie pe stalp.

Cica s-ar fi lansat licitatia pentru semnalizarea de pe Triaj - Baneasa.

Moderatorii, poate mutati postarea asta in alta sectiune mai potrivita....

CFR Călători informează că, începând cu data de 15 decembrie a.c., va intra în vigoare noul Mers al Trenurilor 2019-2020, care va fi valabil până la data de 12 decembrie 2020.

Oferta de transport feroviar de pasageri este adaptată cererii pieţei atât prin optimizarea orelor de circulație a trenurilor cât şi a capacităţii de transport, în limita resurselor disponibile.

Noutăți în trafic intern:

Va fi introdus pentru prima dată, serviciul de transport suburban pentru municipiul București, pe rutele: București Nord – București Băneasea – Fundulea și București Nord – Chitila – Buftea (vezi Anexa 1). Ca urmare a lansării acestui serviciu, Gara Bucureşti Băneasa va fi redeschisă operării comerciale permanente, pentru trenurile care circulă pe Magistrala 800, cu excepţia celor fără oprire pe întreaga distanţă.


Va fi introdus mersul de tren cadențat pe rutele: Constanța – Mangalia și Iași – Ciurea, în completarea rutelor cadențate existente.

Serviciul de transport feroviar de vagoane de dormit și cușetă va fi disponibil pe relațiile: Bucureşti Nord – Timişoara, Bucureşti Nord – Cluj Napoca, Bucureşti Nord – Oradea, Bucureşti Nord – Satu Mare, Bucureşti Nord – Baia Mare, Bucureşti Nord – Sighetu Marmaţiei, Bucureşti Nord – Iaşi, Bucureşti Nord – Suceava, Timişoara – Iaşi, București Nord – Botoșani, București Nord – Bistrița, București Nord – Vatra Dornei.

Prelungirea traseului trenului IR 1823 Bucureşti – Craiova – Târgu Jiu la Petroșani – Subcetate – Călan – Simeria.

Pentru prima dată în România, se va adopta modelul trenurilor turistice din Europa, urmând ca CFR Călători să opereze trenuri special comandate care să permită vizitarea şi călătoria pe ruta Simmeringului Bănăţean: Oravița – Anina și retur (vezi Anexa 2).

Va fi introdus un nou serviciu de rezervare a locurilor, ca urmare a solicitării călătorilor, pentru trenurile Regio, la prețul de 1 leu, pe rutele: București Obor – Constanța și retur, București Nord / Basarab –Braşov și retur, București Nord – Buzău – Mărășești și retur, București Nord / Basarab – Craiova și retur, Buzău – Constanța și retur.

În anul 2020, pentru realizarea transportului feroviar de pasageri, CFR Călători estimează o creștere a parcului de vagoane față de anul 2019, cu circa 15%, până la circa 1000 de vagoane în extrasezon.

Anumite puncte de vânzare care au o activitate redusă din cauza traficului de călători foarte scăzut vor suspenda temporar vânzarea biletelor, însă călătorii le vor putea achiziţiona în tren, la tariful similar celui de la casele de bilete, on line sau vor putea folosi abonamentele.
Vor fi în circulație cele 54 de vagoane modernizate în anul 2019, ceea ce permite creșterea capacității de preluare a publicului călător, cu peste 3300 de locuri.

Garniturile trenurilor Interregio de pe ruta Timișoara – Iași și retur vor fi formate din vagoane modernizare în cursul anului 2019, seria 2068, ca urmare a solicitărilor călătorilor și a mass-mediei.

Vagoanele modernizate au dotări moderne: instalaţii de climatizare, amenajare interioară de tip salon, prize 220W, cabine WC cu instalaţie WC de tip vacuumatic etc.

Noutăți în trafic internațional:

Legături noi

Va fi introdus în circulaţie un tren nou (143/686 și 687/144), realizat de CFR Călători în colaborare cu MAV Start Ungaria şi OBB Austria pe ruta Satu Mare – Budapesta – Viena şi retur.

În sezonul estival 2020, trenul IR 461/460 va avea în compunere, un vagon direct pe ruta Bucureşti Nord- Istanbul şi retur.
Oferte de călătorie

Pasagerii vor putea călători în afara țării zilnic, cu trenuri directe din București Nord către Viena  (de la 39 Euro pe sens) și Budapesta (de la 29 Euro pe sens), Chişinău (de la 19 euro pe sens), iar în sezonul estival către Sofia (de la 30 euro pe sens), Istanbul (de la 54 euro pe sens) și Salonic (de la 56 euro pe sens). Din Viena există posibilități de călătorie către orice destinație europeană.

De asemenea, oferta de transport internațional include trenuri zilnice directe către Vinea din Cluj Napoca (de la 29 euro pe sens) și către Budapesta și din Timişoara (de la 15 Euro pe sens), Cluj Napoca (de la 15 Euro pe sens) şi Brașov (de la 19 Euro pe sens).
Foarte avantajoase sunt şi ofertele pentru călătoriile către Austria, Germania, Polonia, Slovacia şi Cehia, dar şi oferta Interrail Pass, care reprezintă un abonament valabil în toată Europa sau într-o anumită țară din Europa. Detalii pe http://www.cfrcalatori.ro la secțiunea Trafic internațional.

https://www.cfrcalatori.ro/comunicate/n ... 2019-2020/" target="_blank">Sursa: https://www.cfrcalatori.ro/comunicate/n ... 2019-2020/

Anexa 1

Anexa 2

Este o relansare a discutiilor despre reteaua feroviara metropolitana....

Singura mea problemă cu trenurile noi introduse pe ruta București-Buftea este faptul că sunt de rang interregio, nici nu are sens pentru o distanță de 20 de km, și în plus abonamentele pentru de exemplu București-Chitila sunt 160 de lei vs 70 pentru trenurile regio.

Și mie mi se pare aberant să le încadrezi ca IR pe o distanță așa mică, dar există o condiție, pentru ca un tren să fie încadrat ca Regio, trebuie să oprească în minim 70% din stațiile de pe carcurs.
De la București la Buftea avem în ordine:

București Nord Gr. A (sau B)
București Basarab Haltă
Carpați h.
Pajura Hm.
Depoul București Triaj h.
Chitila
Buftea

Cum acele trenuri opresc probabil doar în Chitila și Buftea înseamnă doar 33%. Ce ar putea CFR să facă în schimb e să (re)introducă oferte comerciale de tarifare Regio la respectivele trenuri.

Atat pentru trenul de Fundulea cat si pentru cel de Buftea era perfect daca se construiau niste statii pe M800 in Pipera, pentru a trimite trenurile direct in zona de birouri unde este nevoie de ele. Asa nu o sa incurajeze calatorii si vor aglomera inutil metroul.

BogdanPetrini wrote:
Și mie mi se pare aberant să le încadrezi ca IR pe o distanță așa mică, dar există o condiție, pentru ca un tren să fie încadrat ca Regio, trebuie să oprească în minim 70% din stațiile de pe parcurs.

Atunci pot să fie încadrate la RegioExpress? Oricum termenul RE este foarte prost folosit la CFR, sunt trenuri RE care opresc în mai multe stații decât unele trenuri R.

Acel "Express" este doar o diferențiere comercială între trenurile Regio care au regim de rezervare loc și cele care nu. În circulație nu e nicio diferență între R și RE.

In loc sa reinventeze roata CFR poate infiinta trenuri locale, unde scrie ca trebuie sa fie neaparat interregio sau regio?

O lista cu caile ferate (inclusiv foste) din Bucuresti:

1. De la statia Bucuresti-Baneasa

-linia situata in spatele Casei Scanteii, ce deservea rampa de incarcare a acesteia (paralela cu strada Tipografilor)

-linia ce deservea terminalul RADET- Casa presei

-linia ce deservea o fosta betoniera (situata la marginea complexului comercial Flora

-linia ce traversa strada Baiculesti, iar apoi in zona Caminelor Poligrafiei, se ramifica in doua- o varianta traversa Intrarea Straulesti, si deservea Poligonul ACR si Depozitele Petrom, iar o a doua varianta traversa Bdul. Poligrafiei, strada Dridu si deservea Depozitele Jiului si fabrica de paine Pajura.



2. De la Ram. 2 Baneasa

-panificatia Baneasa
-betoniera Aviatiei
Ambele obiective fiind situate in interiorul cartierului Aviatiei au disparut.
Tot in aceea zona cred ca ar fi utila prelungirea strazii Avionului spre nord, realizarea unui pasaj al acesteia cu M800, si prelungirea acestei strazi pana in cartierul Henri Coanda.


3. De la Ram. 3 Baneasa

-platforma industriala Pipera, cu: Combinatul de prelucrarea lemnului (acum Pinum SA), Electronica TV, Intreprinderea de cinescoape/Rocin, betoniera Holcim.
-întreprinderile situate la sud de strada Dimitrie Pompei (Connect, Fabrica de calculatoare Felix) nu au avut nicioadata cale ferata industrial.


4. De la statia Pantelimon

-Danone SA
-Intreprinderea de tevi sudate Helitube


5. Din linia curenta Pantelimon- Bucuresti Obor apare a se ramifica o linie industriala, ce traverseaza satul Fundeni si ajunge in zona statiei Electrica Fundeni! Nu stiu ce deservea.


6. De la statia Bucuresti-Obor

-Electronica Industriala (producea si aparate de radio)
-Optimead
-Mobilux
-Depozite Frigocom
-Fabrica de pompe Aversa
-Protplast

-Prin liniile ce traversau Soseaua Electronicii- Vinalcool, depozite materiale de constructii, etc

-Prin linia ce traversa strada Ziduri Mosi si parcul Pasarari- Halele Obor.



7. De la HM Titan Sud

-Farmavet SA, Fabrica de paine Titan, Filatura Titan. Apoi linia industriala traversa Soseaua Morarilor.

-Paralel cu Bdul. Basarabia exista o grupa de triere cu 4-5 linii, ce deservea Fabrica de sticla Stiteh, iar, dupa strada Ion Șahighian, CET Titan, Granitul si Prodplast

-la iesirea din HM Titan Sud spre Titan, o alta linie industriala deservea o fosta betoniera


8. De la Titan (Bucuresti Sud/Catelu) Grupa Calatori

 -Statia transcontainere
-Depozite Strauss Romania si o fosta sectie a Policolor (printr-o linie industriala ce merge paralel cu linia curenta)
-ICME
-o fabrica (printr-o linie ce traverseaza Soseaua Garii Catelu)


9. De la Titan Grupa Marfuri

-Prin Antestatia Faur : Comat Met, ICME, Comat Electro, platforma 23 August-Republica
-Prin Antestatia Policolor : Isovolta si platforma Policolor (cu Policolor SA, Sin SA, Anticoroziv, Stirom, Chimopar, Sicomet, Romcarton)

-CET Sud Vitan si SC Utilaje de Transport


10. De la Ram. Abator

-O rampa pentru materiale de constructii, SC Protan SA, Centrul Logistic Massa
-Exista o linie ferata ce mergea paralel cu Dambovita si deservea fostul Abator


11. De la statia Popesti-Leordeni

-platforma Danubiana
-o serie de alte fabrici mai mici
-depozit pentru situatii de urgenta
-Guzuchim si Viscofil
-Depoul Metrorex IMGB


12. De la statia Berceni

-Admeb
-Depozit Remat
-prin Antestatia IMGB : platforma IMGB si VULCAN (cea mai mare platforma industriala din Bucuresti, a carei constructie incepe in 1966)

13. De la statia Jilava

 -Bumbacaria Jilava
 -Depozite Petrom

14. De la Ram. 1 Jilava

-Arteca  (pana in ? in fata acestei fabrici era si capatul tramvaiului 29)
-CET Progresul (prin Antestatie)


15. De la Ram. 3 Jilava

-Linia pentru ce urma sa fie portul Bucuresti- 1 decembrie. Nu stiu daca au apucat sa circule vreodata trenuri pe aceasta linie spre viitorul port.


16. De la Ram. Magurele

-Linia pentru Institutul de Fizica de acolo


17. De la statia Varteju

-Depozit a DGJMB
-Complex agroindustrial si fosta centrala termica Bragadiru
-Somic Bragadiru


18.  De la statia Bucuresti-Vest (fosta Ciorogarla)

-platforma Industriilor/IREMOAS (situata la vest de strada Valea Cascadelor) cu- Comat Auto, CET Vest, Urbis, Cesarom, Coca-Cola, Valplast, Prefabricate Vest, Setum, Valrom, Victoria si depoul metrorex Industriilor.



20. De la statia Chitila

-Unitatea Militara Constructii Cai Ferate Chitila (probabil singura unitate militara cu acest specific din tara)
-Baza de aprovizionare CFR-SA


21. De la statia Mogosoaia

-BDP
-Depozit LACKNER & Schvartz
-Depozit Rompetrol

-printr-o linie industriala, ce merge paralel cu M700 (si este de fapt o portiune din fostul traseu al caii ferate de centura dintre statiile Chitila si Mogosoaia pana in 1970), traverseaza DN1A, apoi se desparte de M700, traverseaza soseaua de centura, traverseaza pe podul rosu lacul Straulesti, dupa care se desprinde in mai multe linii pentru- fabrica Bere-Bauturi, depozit Romtrans, foste constructii a aerodromului Chitila si o revizie de utilaje a CFR-SA



22. De la statia Constantin David/Voluntari

-Siloz Voluntari
-Depozit Remat


23. De la Ram. Loulis

-Fabrica de paine Loulis


24. De la statia Pasarea

-Neferal si Acumulatorul


25. De la statia Bucuresti-Progresul

-CET Progresul
-Fabrica de placi de beton-armat
-Fabrica de stalpi de beton-armat

26. Din linia ce traverseaza (sau mai bine zis traversa) Bucuresti-ul, intre statiile Bucuresti-Progresul si Cotroceni si Bucuresti Vest

Traseul acestei linii este

-traverseaza Soseaua Giurgiului (si linia de tramvai), strada Alexandru Anghel (cu tramvai), strabate cartierul Ferentari, traverseaza strada Toporasi si Bdul. Pieptanari (intre acestea doua se afla fosta uzina Rocar/Autobuzul. Pana aici trenuri de marfa probabil au circulat pana in anul 2002), apoi trece pe langa ghetourile din Zabrauti, iar inainte de a face curba spre stanga, pana in noiembrie 1960, exista Ram. Filaret (de unde se ramifica linia dinspre fosta gara Bucuresti Filaret).
Acest prim sector de linie a fost inaugurat in octombrie 1869.
Linia ar mai exista in teren, dar nu cred ca mai este circulabila (ma mir cum de nu a disparut complet, avand in vedere ce zona strabate).

Al doilea sector a fosta inaugurat in decembrie 1872, si pornesti de la fosta Ram. Filaret, traverseaza strada Veseliei, dupa care merge paralel cu Soseaua Progresul, deservind (prin linii ce se ramifica in stanga si dreapta) Industria iutei, tesatoriile reunite, Tanara Garda, apoi traverseaza strada Spatar Preda, deserveste Uzina Comet, fabrica de ciocolata Excelent, depozite situate langa Liceul Motoc, traverseaza strada Nasaud, apoi Calea Rahovei, ajungând la fosta CFU Vulcan, prin care erau deservite uzina Vulcan, Electromagnetica si Alumil. Apoi linia traverseaza Calea 13 Septembrie, si deservea Titan Marmura (demolata in februarie 2011), depozite UJECOOP (cooperatia de consum) si Ventilatorul.
Apoi traverseaza intersectia Razoare si ajunge la fosta Ram. Panduri (de unde pana in anii 1963-1969 se ramifica linia spre Gara de Nord)

Al treilea sector incepe de la fosta Ram. Panduri si a fost inaugurat in anii 1950.
Traverseaza Bdul. Vasile Milea (fost Ho Chi Minh) si ajunge la fosta statie Cotroceni Militari. Aceasta era pe vremuri o statie importanta, cu cca 7 linii si instalatie tip SBW, deservind:

-platforma industriala cuprinsa intre Bdul. Vasile Milea (Ho Chi Minh), Bdul. Timisoara (Emil Bodnaras), Bdul. Iuliu Maniu (Armata Poporului) si strada lujerului, cu Intreprinderea de diamante industriale (UM 0920), Electrotehnica, o betoniera, Faberom, Apaca, fabrica de paine Lujerului, rampa Cora Lujerului si rampa de pacura a CET Grozavesti (doar acesta din urma mai este folosita astazi)

-prin linia ce pana in 1987 traversa la nivel Bdul. Armata Poporului, iar dupa 1987 mergea prin pasajul Lujerului, apoi paralel cu strada Fabricii, iar la intersectia cu Calea Apeductului se desprindea spre uzina Pumac (prin parcul din zona), spre uzina Semanatoarea, respectiv spre mini-triajul de la Ciurel, unde se realiza legatura cu linia metrorex ce intra in subteran (si se racorda la reteaua Metrorex in subteran, intre statia semanatoarea si depoul Ciurel)

-alte unitati situate la vest de strada Lujerului- unitati MAI, Frigocom, Comet, Radox.


27. De la fosta CFU Vulcan, se desprindea o linie ce traversa Soseaua progresul, deservea Tricotajul Rosu, apoi traversa Soseaua Tudor Vladimirescu, deservea Vama Antrepozite, traversa Calea Rahovei si se oprea in incinta Fabricii de bere Bragadiru

Tot din linia paralela cu soseaua progresul, o alta linie traversa Soseaua Progresul, strada Tudor Vladimirescu, Calea 13 Sepembrie si se oprea in zona actualului hotel Mariott. Pe timpul constructiei Casei Poporului aici era o mare betoniera, unde sosea singurul tren dotat cu cupla automata din Romania ( o naveta de vagoane UCS modificate, de la fabrica de ciment Fieni).
Pana la începerea lucrarilor de constructie a Casei Poporului in 1984, linia se continuua pana la fosta cazarma Alexandriei.



28. De la statia Bucuresti- Basarab

-linii industriale pentru Ascensorul/IFMA, Depozitul postal Giulesti, fabrica de bere Grivita.


29. Portiunea de linie fosta Ram. Panduri- Gara de Nord, inaugurata in decembrie 1872.

Intre fosta Ram. Panduri si CET Grozavesti a fost desfiintata in anii 1963-1969, din motive de sistematizare urbana. Aceasta traversa Bdul. Geniului, trecea prin spatele Palatului Cotroceni *unde era situata fosta gara regala Cotroceni), traversa Soseaua Cotroceni, apoi strabatea Gradina Botanica (tersamentul ar mai exista) si ajungea la CET Grozavesti.

In anii 1985-1987, cu ocazia sistematizarii raului Dambovita in interiorul municipiului Bucuresti si a desfiintarii podului feroviar de la Grozavesti, portiunea de linie cuprinsa intre CET Grozavesti si intersectia Calea Giulesti/Calea plevnei/Soseaua orhideelor, este desfiintata.

De la intersectia sus-amintita, pana prin 2007, a mai existat o linie industriala, ce ocolea actualul Carefour Orhideea, deservea fabrica de paine Plevna si posibil depozitele Baduc, trecea pe langa caminele de la Grozavesti si ajungea la fabrica de paine Spicul.

Tot de la intersectia sus-amintita o alta linie mergea paralel cu Bdul. Regiei, pentru a deservi Tutunul Romanesc.


30. De la statia Bucuresti-Grivita

-Uzinele Chimice Grivita si Remarul Grivita


31. Din linia industriala de dupa podul Constanta

-Fosta Companie industriala Grivita (ce realizeaza primul autobuz in 1997)
-Betoniera Grivita
-Romexpo

-Tot aici (unde este acum cartierul ANL) se afla si garajul de autocare al ITTA (Intreprinderea de Transporturi Turistice Auto)


32. De la Ram. Laromet (situata pe linia de racord intre HM Pajura si statia Chitila)

-Laromet (printr-o linie ce traversa cartierul si Soseaua Chitilei si mergea paralel cu Bdul. Laminorului)


33. De la statia Bucurestii Noi/16 Februuarie 1933

-Cariera de piatra a CCCF
-Magaziile si terminalul de transcontainere


34. De la Ram. Pajura

-Rio Bucovina (fabrica de sucuri)
-o fosta fabrica abandonata
-Sectia de Intretinere Mecanica a Caii SIMC Bucuresti (remiza pentru trenurile de lucru)


35. Din fosta linie Ram. 1 Baneasa- Herastrau- Bucuresti Obor, desfiintata in anii 1985-1987, cu ocazia realizarii cartierelor de blocuri Aviatiei si Tei

Linia se desprindea din M800 intre fosta bariera nordului (ar trebui reinfiintata) si pasajul Baneasa, traversa strada Nicolae Caranfil (Scoala Herastrau), traversa actualul cartier Aviatiei, paralel cu Bdul. Aviator serbanescu, traversa strada Avionului si Soseaua pipera, mergea la vest de Bdul. Barbu Vacarescu si ajungea la fosta statie Herastrau (prima statie de pe reteaua CFR echipata cu o instalatie tip CED-CR-2 in 1952). De aici linia traversa strada Fabrica de Glucoza (si deservea fabrica cu accelasi nume), traversa lacul Tei, traversa Bdul. Barbu vacarescu, apoi strabatea cartierul Tei, traversa strazile Ramuri Tei, Bdul. Lacul Tei (si deservea si fosta fabrica de caramizi Tonola),, apoi strada Lizeanu, deservea URAC si manutanta comunala Colentina, traversa soseaua Colentina si ajungea la statia Bucuresti-Obor.


36. In fine, o ultima linie (si ea desfiintata in anii 1963-1969), pleca din statia Bucuresti-Obor, traversa strada Fantanica si apoi Soseaua Pantelimon, deservea Electroaparataj, traversa Bdul. Chisinaului (strada Socului) si ajungea in incinta Farmavet . Din acest punct si pana la HM Titan sud a mai fost mentinuta ca linie industriala pana prin 2007.
Desfiintarea acestei portiuni de linie in anii 1960 a fost neinspirata, pentru cativa kilometri de linie lipsa (intre Bucuresti Obor si Farmavet) trenurile de Oltenita fiind obligate la un ocol apreciabil pentru a ajunge la statia lor de domiciliul si la revizia de vagoane calatori de la Bucuresti-Obor.

In 1990 existau in Bucuresti urmatoarele 7 "Antestatii industriale" (apartinand unor intreprinderi):

-Antestatia Repuplica- 23 August (racordata la statia CFR Titan Grupa Marfuri)

-Antestatia Policolor (racordata la statia CFR Titan Grupa Marfuri)

-Antestatia IMGB (racordata la statia CFR Berceni)

-Antestatia CET Sud Vitan (racordata la statia CFR Titan Grupa Marfuri)

-Antestatia CET Progresul (racordata la statia CFR Bucuresti-Progresul)

-Antestatia Ciurel (racordata la ceea ce era atunci statia CFR Bucuresti- Cotroceni)

-Antestatia CFU Vulcan (racordata la statia CFR Bucuresti-Progresul)

La 5 deservea chiar statia electrica Fundeni urmand traseul strazii Cantecului si apoi traversand cimitirul(traseul liniei ramanand liber de morminte), la acea vreme autotransformatoarele (AT) putand fi transportate doar pe CF cu vagoanele Uaai pe 20 de osii (structura AT din conceptie se incadreaza in gabarit si se potriveste intre lonjeroanele vagonului devenind parte din tren), tot asa s-au adus si AT-urile din statia electrica Bucuresti Sud(CF inca se vad in ambele statii electrice), posibil ca si la statia electrica Domnesti sa fi fost lafel.

La 31 mai era o linie care deservea uzina de becuri si neoane ElectroFar (actual Luxten) si mai era si un garaj al infrastructurii transformat in locuinte(inca au scheletul unei masini de ciuruit in curte).