andrei11 wrote:
Pistele de pe trotuare la început au fost legale, dar s-au ilegalizat     pe parcurs.

Faptul ca o autoritate publica locala se ocupa cu fel de fel de masuri si activitati nu inseamna ca ele sunt si legale sau consimtite de cetateni. Si tu stii foarte bine asta.

Referitor la dedicatia ta: acesta este un exemplu foarte bun de ce noi nu o sa fim ca ei vreodata.

In plus sunt de acord cu ce spune Howkuletz.

Cum se fură în 10 secunde o bicicletă cu tot cu dispozitiv antifurt

Click pe imagine pentru video:





De când s-a încălzit vremea, din ce în ce mai mulţi oameni preferă să circule pe două roţi ca să facă mişcare şi să se descurce mai uşor prin aglomeraţie.

De acest fapt profită şi hoţii. Reţelele sociale sunt pline de anunţuri ale celor cărora li s-au furat bicicletele. Mai grav este că peste 90 la sută nu sunt niciodată recuperate şi pentru că mulţi dintre păgubiţi nu fac plângere la poliţie.

Potrivit statisticilor, primele care dispar sunt bicicletele lăsate în scările de bloc, pe domeniul public sau în curţile caselor.

De cele mai multe ori, hoţii acţionează cu îndrăzneală - ziua, fără un plan elaborat.

Un individ, de pildă, a ignorat camerele de supraveghere şi a dispărut cu o bicicletă de câteva sute de lei. La fel a procedat şi un tânăr care a sărit gardul unei case şi a plecat cu o bicicletă scumpă. Pentru că au fost neglijenţi, suspecţii au fost prinşi, dar în peste 90 la sută din cazuri lucrurile stau altfel.

Loredana Leahu încă mai aşteaptă ca poliţiştii să îi prindă pe hoţi.

Loredana, păgubită: “Am anunţat poliţia imediat. Din păcate, mi s-a spus că autorul este necunoscut, deşi am avut şi filmare.”

În România, cel mai des sunt furate bicicletele de culoare negră. Urmează cele albe şi albastre în timp ce bicicletele portocalii care sar în ochi sunt evitate

În mod surprinzator, aproape 70 la sută dintre bicicletele furate aveau montat un dispozitiv antifurt.

Leonard Bisoc, administrator magazin biciclete: “De obicei, cele care sunt cu plastic şi sârmă prin interior au un nivel de până la 5, 6, maxim 7. Am să vă arăt acum cât de uşor este să se fure bicicleta cu un antifurt din acesta... întârzie hoţul maxim 10 secunde”

Soluţia, spun specialiştii, sunt dispozitivele ceva mai scumpe.

Şi sistemul prin care bicicletele pot fi monitorizate prin GPS poate fi o opţiune. Costă însă peste o sută de euro.

În ultima perioadă au apărut şi firme care asigură bicicletele.

Mihai Dumitru, reprezentant firmă asigurări: “Asigurăm biciclete cu o vechime de maxim 6 ani şi marea majoritate a proprietarilor asigură biciclete care au o valoare de minim 1500 de lei. Valoarea maximă standard este de 7000 de lei.”

Majoritatea românilor nu folosesc astfel de soluţii. Ca să îşi ferească bicicleta de hoţi, de pildă, Vasile Apostol din Bacău o ţine la înălţime.





“E un simplu scripete, cu o şufă, se acţionează dinăuntru, o leg cu lanţ şi nu poate să o fure”, explică el.

Peste 70 la sută dintre bicicletele furate la noi sunt de tip “Mountain Bike” şi doar 13 sunt de dintre cele de oraş. Cele mai multe furturi au loc în Bucureşti.

Joi, 9 mai, in Bucuresti a avut loc intalnirea de tip masa-rotunda in care s-a argumentat alegerea unor linii directoare pentru realizarea primei Strategii nationale pentru incurajarea utilizarii bicicletei.

La intalnire au participat reprezentanti ai asociatiilor Hai cu Bicla,  GO4FUN,  Metrou Usor, C.S. NoMad Multisport, Verde pentru biciclete, GreenTourism* Ecologic Association, OPTAR si ADR-SE. A mai fost prezent un reprezentant al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.

In deschidere a fost prezentat stadiul implementarii proiectul. Cu acest prilej a fost anuntat calendarul intalnirilor regionale:
Iasi - 28-30 iunie
Bucuresti -  19-21 iulie
Cluj-Napoca -  26-28 iulie
Craiova  -  2-4 august
Ploiesti  -  30 august - 1 septembrie
Timisoara  -  13-15 septembrie
Brasov  -  27-29 septembrie
Braila - urmeaza sa fie stabilite datele

Apoi au fost prezentate rezultatele cercetarii sociologice privind perceptia publicului general, a societatii civile si a autoritatilor publice asupra politicilor de promovare a utilizarii bicicletei si opinii referitoare la situatia actuala si de perspectiva privind dezvoltarea urbana.

Idei principale:
Doar 13,5% dintre romani utilizeaza bicicleta pentru a merge la munca;
Numarul celor care utilizeaza bicicleta in Romania este de 5,3%, dar doar un sfert dintre acestia sunt din mediul urban (8,7% provin din mediul rural iar 2,6% din mediul urban)
Primele 3 motive invocate pentru utilizarea bicicletei sunt din zona sport - sanatate (83%), concluzia fiind ca promovarea utilizarii bicicletei trebuie sa puna accent pe aceste beneficii
Intrebati despre dificultati, majoritatea raspunsurilor primite de la biciclisti au fost legate de lipsa unei infrastructuri viabile si de lipsa sigurantei (respectiv, agresivitatea soferilor). Este evident ca o schimbare a modului de calatorie, prin cresterea numarului de biciclisti, nu se poate face fara rezolvarea acestor probleme;
Majoritatea autoritatilor si ONG-urilor chestionate au afirmat ca legislatia din Romania nu este benefica mersului cu bicicleta (31,58 autoritati si 13% ONG-uri) sau ca legislatia este deficitara (52.63% autoritati si 71,7% ONG-uri). O imbunatatire a legislatiei poate rezolva multe dintre problemele celor care utilizeaza bicicleta sau ar dori sa o faca in viitor;
Intrebati despre importanta adoptarii unei Strategii care sa incurajeze utilizarea bicicletei, majoritatea celor chestionati au fost de acord ca este importanta (49,5 autoritati si 23,6% ONG-uri) si foarte importanta (43% autoritati si 73,6% ONG-uri).
Informatii detaliate despre rezultatele cercetarii sociologice pot fi gasite in acest link.

Apoi, pe baza rezultatelor studiului comparativ privind politicile publice care promoveaza mersul pe bicicleta in alte state, a inceput argumentarea alegerii unor linii directoare pentru viitoarea strategie.
In imaginea de mai jos sunt liniile directoare cele mai des intalnite in documentele analizate, marimea cuvintelor aratand frecventa cu care acestea au fost intalnite.

Pentru ca toate strategiile, dintre zecile analizate de expertii proiectului, faceau referire la necesitatea existentei unei infrastructuri viabile, toti participantii au fost de acord ca acest subiect trebuie sa fie prioritar pentru viitoarea strategie.
Un alt subiect important care trebuie sa se regaseasca in viitoarea strategie, relevat si de studiile sociologice, trebuie sa fie un set de propuneri de imbunatatire a legislatiei.
O alta masura des pomenita de cei prezenti a fost educatia.
Pe locul 4 in lista celor mai des apreciate propuneri a fost cea de stabilire a unor standarde minime la constructia de cladiri (care sa faciliteze utilizarea frecventa a bicicletei).
Promovarea turismului a fost iar un subiect care s-a regasit des in argumentatia celor prezenti.

Alte propuneri venite din partea participantilor:
Asigurarea unui fond anual pentru proiecte lansate de autoritati in parteneriat cu asociatiile pentru incurajarea utilizarii bicicletei (concurs de proiecte)
Din Fondul de Mediu sa se poata cumpara si biciclete, nu numai masini
Sa fie implicate sindicatele in implementarea si monitorizarea masurilor de incurajare a bicicletei de catre angajatori. Valabil si pentru angajatori/companii
Sa se incurajeze antreprenorii care ofera servicii in zona bicicletei (s-a facut referire la explozia de firme de curierat pe biciclete)
Pentru descurajarea furtului pe biciclete se doreste stabilirea unui sistem (in care sa fie implicate si autoritatile) prin care sa se ingreuneze vanzarea bicicletelor furate
In ceea ce priveste intermodalitatea, s-a propus stabilirea unor reguli minime pentru cresterea sigurantei bicicletelor in parcarile amenajate in nodurile intermodale

Dezvoltarea strategiei se va face in doua etape:

In prima etapa se vor propune 3 scenarii pentru viitoarea strategie.

In a doua etapa, pe baza opiniilor primite din partea publicului, se va alege un scenariu care va fi dezvoltat pana la forma finala. Acest document va fi in dezbatere publica urmand sa fie predat apoi spre adoptare. Modul de adoptare va fi stabilit pe parcursul urmatoarelor luni, in urma discutiilor cu autoritatile centrale.
Mai multe detalii vor fi oferite publicului la intalnirile regionale. Fiecare intalnire va dura 3 zile si va aborda mai multe subiecte care au legatura cu documentul ce urmeaza sa fie dezvoltat.
Persoanele care doresc sa se implice in dezvoltarea strategiei si sa participe la intalnirile regionale sunt invitate sa trimita un mesaj la adresa e-mail strategiebiciclete@gmail.com. Mesajul trebuie sa contina numele participantului, localitatea de domiciliu, functia (daca reprezinta o autoritate, un ONG sau un grup civic) si motivele pentru care considera ca trebuie sa fie prezent la una dintre intalnirile regionale. In limita bugetului alocat proiectului, cheltuielile necesare pentru prezenta la intalniri vor fi suportate de organizatori.

Multumesc. O initiativa necesara pe care o sustin.

Cum adica pista in.. parc?! Cum de cea din IOR/Cuza/Titan este recunoscuta de Brigada Rutiera, in vreme ce, spre exemplu, cea din Herastrau nu este?!  

Trotinetele electrice, un mister pentru poliţie. “Treci pe trotuar sau îţi fac dosar”

Click pe imagine pentru video:





Trotineta electrică, tot mai la modă printre români, ridică probleme în trafic. Prea rapizi pentru a fi denumiți pietoni, prea lenți și neprotejați pentru a se încadra între mașini, utilizatorii nu știu pe unde să circule - pe trotuar sau pe carosabil.

Nici polițiștii nu prea pot să îi lămurească. Și mulți dintre cei care folosesc astfel de vehicule au fost sancționați cu avertisment pentru că și-au făcut loc printre autoturisme. Iar situația este aceeași în întreaga Europă. În toate țările se pune problema reglementării acestui mijloc de transport.

“Dumneavoastră cu ce sunteţi? Să îmi arătaţi şi mie talonul.”

Secvenţele inregistrate de un tânăr care circulă cu o trotinetă electrică pe carosabil - demonstrează confuzia generală. “Mi-a zis treci pe trotuar sau îţi fac dosar. 25 la oră printre pietoni, mai iese un copil dintre maşini, nu ştiu de ce recomanda lumea aşa.”

Trotinetele electrice cântăresc până la 40 de kilograme şi pot atinge şi 25 de kilometri pe oră. Când sunt folosite pe trotuar, pietonii se plâng că abia se pot feri de ele - mai ales că sunt şi silenţioase.

În schimb, şoferii susţin că apariţia trotinetelor pe şosea sporeşte riscul de accident.

“Nu ştiu cine le dă voie, are permisiunea să facă escaladările astea printre maşini. El merge ce merge şi virează scurt domnule, şi l-ai lovit să aibă grijă, că moare şi ne bagă pe noi la încurcătură.”

Utilizatorii de trotinete s-au unit pe internet şi au cerut poliţiei lămuriri în legătură cu statutul lor.

Lidia Ivaşcu, purtător de cuvânt IPJ Braşov: “Trotinetele electrice a căror viteză prin construcţie este între 25 şi 45 de km pe oră pot fi asimilate ca moped. Conducătorii trebuie să aibă minim 16 ani, permis de conducere, să poarte casca de protecţie omologată.”



Ce spune legea despre trotinetele electrice


În România, legea nu reglementează statutul trotinetelor care au viteza limitată - din fabrică - la cel mult 25 de kilometri pe oră.

“Un agent de circulaţie mi-a atras atenţia cu trotineta pe trotuar, ce să fac, m-am suit pe trotuar, îl asculţi că poate să îţi ia banii”, spune un utilizator.

Situaţia nu este clară nici în restul Europei. În Franţa se pune problema unei legi noi, care va impune permis de conducere pentru trotinetele cu viteză mai mare de 25 de kilometri pe oră. Totul la insistenţele primarului din Paris, unde au avut loc mai multe accidente în care au fost implicate aceste vehicule.

Vlad Drăghescu: “Problemele sunt în metropolele mari unde sunt mulţi turişti şi se închiriază trotinete la liber şi acolo rata de accidente este mai mare, e un studiu făcut în Statele Unite care zice că peste 33 la sută din accidente sunt la începători.”

Germania se pregăteşte să introducă în legislaţie o nouă categorie: vehicule electrice uşoare. În Anglia, trotinetele sunt permise doar în spaţiile de agrement. Marile oraşe din Olanda nu acceptă prezenţa trotinetelor pe pistele de biciclete şi doar unele vor fi permise pe carosabil.

Între timp, în Bucureşti, Primăria Capitalei a încheiat un acord cu o firmă prin care va pune la dispoziţia bucureştenilor trotinete electrice, care vor putea fi închiriate. Proiectul este menit să contribuie la fluidizarea traficului şi la reducerea poluării în zona centrală.

Pe Bd. Pache Protopopescu, in dreptul statiei Matasari a lui 55 (sens spre Pta.Unirii) au aparut pe trotuar niste trotinete care marti nu erau acolo...
Zidul albastru este zidul Pro TV.



https://adevarul.ro/tech/gadget/lime-serviciul-sharing-trotinete-electrice-isi-debutul-bucuresti-1_5ce81e20445219c57e01b133/index.html

Lime, serviciul de sharing de trotinete electrice, îşi face astăzi debutul în Bucureşti
24 mai 2019
Începând de azi, Lime face primii kilometri în Bucureşti şi aduce peste 1.000 de trotinete electrice, disponibile în principalele zone ale Capitalei, la gurile de metrou, langă parcuri, instituţii publice, teatre şi muzee.

Nu stiu unde sunt celelate +992 de trotinete....

Am văzut și la intrarea în Parcul Circului 4. Deci încă +988.

Si prin Aviatiei erau destule trotinete Lime.

Și la mine la Iancului sunt vreo 10 - 15.

Ia electrica neamule !!!!!!
Foto postate de domnul inginer Bucșan, via Tramclub !

Trotinete electrice, acum 100 de ani și ceva.

Fotografii: Alessandro Merletti /1916 / 1917.

1. infrastructura era prea proasta pentru rotile plapande...

2. industria auto / petroliera n-ar fi permis vreodata trotinetele electrice...

Statul, codaș la capitolul infrastructură pentru bicicliști. Au succes însă inițiativele private

Click pe imagine pentru video:





E vară, ne bucurăm cu toţii de soare, drept urmare foarte mulţi aleg bicicleta ca mijloc de agrement.

Special pentru ei, întreprinzătorii au creat o adevărată infrastructură. Aşa au apărut cafenele, pensiuni, magazine şi cluburi dedicate ciclismului, iar numărul rutelor amenajate prin sate, de diferite asociaţii, a crescut.

Statul rămâne însă codaş la acest capitol, spun bicicliştii, care se plâng că România nu este conectată la reţeaua de trasee EuroVelo, care străbate tot continentul.

Într-o cafenea din Braşov, ajungi la bar direct pe bicicletă pe rampele special amenajate. Poţi continua să dai la pedale în vreme ce stai aşezat pe scaunul de bar “reinventat” şi savurezi un espresso. În tot acest timp bicicleta ta primeşte îngrijiri de specialitate în atelierul amenajat în cadrul localului.

Biciclist: “De obicei vin, beau o cafea, mai verific ceva la biță, eventual şi apoi pot să plec în tură ştiind că totul e ok.”

În localul special amenajat s-a format o adevărată comunitate.

Biciclist: “Sunt din ce în ce mai mulţi biciclişti, faţă de anul trecut. În Braşov cred că s-a dublat numărul lor.”

Adrian Guriev, proprietarul cafenelei: “Pasionaţii vin aici, să vorbească de biciclete, de piese noi, ce a mai apărut, să îşi etaleze bicicletele.”

Pasiunea îi face pe unii să investească sume considerabile în echipament. Un bărbat are 6 biciclete şi nu are de gând să se oprească.

Anual, cererea pentru turismul pe două roţi creşte cu 20 la sută, susţin ghizii. Aşa se face că autobuzele care urcă în Poiana Braşov au, mai nou, suport sau remorcă pentru transportul bicicletelor.

Biciclist: “Mă ajută mult, pot să dau multe ture într-o zi fără să mai pierd timpul cu urcarea.”

Există unităţi de cazare gândite special pentru a găzdui biciclişti. Până şi decoraţiunile interioare amintesc asta.

Ioana Bejan: “Contează că au unde să îşi lase bicicleta safe, au rastel, avem staţie unde îşi pot face o pană, avem furtun poţi să speli şi bicicleta şi echipamentele afară.”

Mai multe ONG-uri şi întreprinzători privaţi au amenajat trasee prin sate pitoreşti cu treceri pe la biserici fortificate, stâne, ferme şi meşteşugarii locului.

Silviu Neculai, ghid: ″Încercăm să dezvoltăm zona din punct de vedere ecoturistic, avem 6 trasee, lumea vine, noi le oferim tot ce înseamnă bicilete, echipament de protecţie”.

Aproape toată infrastructura este însă creată de mici organizaţii şi întreprinzători privaţi. Statul nu are o strategie pentru acest domeniu.

Radu Mititean, preşedintele Federaţiei Bicicliştilor din România: “Suntem pată albă pe hartă. Suntem codaşii Europei, noi suntem tot în faza de proiecte, autoritățile promit şi e aşa de peste 20 e ani”.

Reţeaua internaţională de rute pentru ciclism EuroVelo, care traversează continentul din Spania până în Finlanda, trece prin Albania, ţările baltice şi Rusia, şi se opreşte la graniţele noastre.

Danemarca zilelor noastre, nimic spectaculos...
https://www.trafictube.ro/confirmare-civilizatie/