Orașul evoluează, și, din altă perspectivă,  cine susține teza absolut falsă că numai în societățile totalitare / nedemocratice / "comuniste" se practică abuzuri ? Ce, societățile capitaliste sunt << Alba ca Zăpada >> la acest capitol ?
Prin bunăvoința saitului "Bucureștii Vechi" public o singură vedere ( sunt mai multe, dar una singură e suficientă ) de la sfârșitul secolului XIX. Poza este luată din  Turnul Colței ( B-dul Ion C Brătianu fix în mijlocul bulevardului, aproape de Universitate )   spre Piața Unirii.  Se observă în  stânga  Biserica Bărăției, ca punct de reper. Înaintașii  noștrii  capitaliști fără influențe  sovietice de ce nu or fi păstrat aspectul  uliței respective ?   Că  doar erau capitaliti adevărați.  Nu dau verdicte socialiste ca să nu fiu acuzat de   amintiri contaminate, dar e clar că Societatea Capitalistă acționează în  baza profitului maxim. Între Muzeul Antipa și Muzeului Țăranului Român este un spațiu nefolosit, care nici măcar NU e public, e o curte. Cine are chef de parc  sunt mai multe în imediata vecinătate. Cine are chef de aer curat, sunt blocuri de locuințe  împrejurul Bucureștiului.

Andrei. Lasa povestile astea cu regimurile politice. Cartierele comuniste (cartiere, nu insertii gen Calea Mosilor noua) erau chiar bine gandite la inceput, cu spatii verzi samd.

Ai un fix: spatiile verzi nu trebuie sa fie neaparat accesibile publicului sau sa fie parcuri. Curtea Cotroceniului ESTE spatiu nefolosit?

Si MOR cand aud asta cu parcurile actuale sunt suficiente. Mai baieti, voi ati fost in weekend in Herastrau sau Cismigiu, sau vorbiti din amintiri?

Nu fugi de urmatoarea intrebare: crezi ca proportional cu expansiunea orasului ar fi fost normala si cresterea, proportionala, a suprafetei parcurilor? Nu este normal asa? Masinile s-au inmultit, cladirile de asemenea, iar spatiile verzi, orice ati zice - au scazut(!) in suprafata, este un fact.

Taman spatiul ala te deranjeaza, Andrei. Esti incredibil. FIX spatiul ala este problema. Muzee sa faca in zecile de cladiri istorice de patrimoniu, aflate in proprietatea statului si in stare de degradare, ca-i plin Bucurestiul.

Mai baieti, sunt singurul care traieste in orasul cu de 7x limita admisa de praf in suspensie?!

Cladiri avem.suficiente: vreau parcuri, piste de biciclete sigure si practicabile, benzi unice pentru transportul in comun samd. Cam ceea ce au si fraierii aia din Olanda, Belgia, Germania si alti hipsteri. Nu mai zic de francezi, e PLIN Parisul de terenuri nefolosite in curtile palatelor. Sa-i invete romanii cum se folosesc.

Antipa nu foloseste judicios acum spatiul, asta pt ca nu este bugetata.
Deci ar putea fi un cerc vicios.
Spatiul se mai foloseste pt diverse evenimente, ca si la Muzeul Taranului...
Din pacate covarsitoarea majoritate a muzeelor au ramas incarcerate in comunism, singura perioada in care s-a mai facut ceva.
Doar cladirilr sunt cu adevarat deosebite...in marea majoritate..


De ex si acum la Muzeul Militar mai vezi placutele explicative ramase de atunci. Exponate abandonate prin curte, spre distrugerea timpurie.

Muzeul Geologiei de langa Antipa, si el ramas in timp pierdut si ratacit.

Muzeul CFR...exceptand diorama....parodie de ce poate fi..sau ce a fost..

Muzeul Tehnic, parca era.mai mare si interesant cand eram mai tanar...exceptand 2-3 exponate ale lui Capra.....ramas si el in timp..

RATB... ce are nu e muzeu...cevar putea fi...stim cu totii.

Muzeul Aviatiei...unic pas in ce ar putea fi, dar minor.
De muzeul Taranului nu am auzit sa il fi vizitat cineva din cunoacutii mei, si eu am foat doar la cateva evenimente.
Muzeul satului...vizitat prin traditie...dupa 80 de ani au reusit sa il mai extinda putin...

Doar Antipa a facut un mic pas catre secolul 21...mic, dar se vede.

In rest, sunt tratate de guvernanti ca....depozite cu vizitatori.
Colectia Tiriac arata ca se poate, dar e privat.
Nu merita CFR un muzeu adevarat, nu merita STB unul, nu merita in general transporturile un muzeu pe masura traditiei istorice?...
Dar discutia e mai veche, asteptam pana dispar toate posibilile exponate...
Revenind la discutie....cineva pune ochii pe un teren care nu e liber...dar pt ca are influenta, incearca sa il obtina.
E normal? Si nu vreau sa intru in detali ca este subiect politic si .....de alta natura si poate devia.

ByOnu, ai înțeles taman pe dos...
Eu spun așa, cât timp legile date după 1989 sunt neclare în multe privințe, banul contează, se va găsi cineva care să profite de ambiguitate și să construiască ceva între Antipa și Muzeul Țăranului.
A, că e imoral, ilogic, non sens ? Sunt de acord. De vină este Parlamentul României, nu altcineva.
Camarade nu fi trist, legiunea s-a transformat în Partidul Comunist. Asta era o vorbă din 1947 imediat după falsificarea respectivelor alegeri.
După 1989 toată politica s-a desprins din Partidul Comunist.
Despre ce vorbim ?
Să revenim la subiectul nostru.
Una din multele aberații contemporane :
Și mai am gârlă exemple.
N-ai nicio șansă ca în București să ai aer curat și parcuri din juma în juma de kilometru. Și nu au fost numai comuniștii la putere după 1989. Mă refer la Parlament. Că Parlamentul scrie legile.

Andrei, dar la capitolul parcuri, eu n-am ce reprosa comunistilor: Tineretului, IOR, lacurile Ciurel si propusul Vacaresti, toate acestea au fost relativ proportionale cu cresterea imobilelor locative.

Acum insa, orice spatiu se vrea umplut pana la refuz. Nici spatiile relativ mici nu scapa, ca rasar tonetele, chioscurile si terasele ca ciupercile dupa ploaie.

Si iti zic sincer ca NU inteleg analogia ta intre actualul Bd. I.C.Bratianu si curtea Muzeului Antipa.  

Analogia este simplă.
În absolut toate epocile ceea ce a contact este banul. Se poate construi pe un spațiu mic liber ? Se construiește. Nu mai contează normativele.
Gata cu politika, până în 1965  funcționa un normativ sovietic anacronic referitor la distanța între clădiri, dacă înălțimea unui bloc era de x metri distanța față de blocul alăturat trebuia să fie minim de 2x. ( Cartierul Dr Taberei - cel puțin o parte din el).
Ceaușescu a schimbat normativul,  la început x metri înălțimea, x metri distanța între blocuri ( Balta Albă ), de prin 1975  nu  s-a mai respectat nici acest normativ.
Am impresia că  după 1989 nu mai e la putere niciun normativ, vorba cuiva, din apartamentul tău schimbi cu telecomanda canalele televizorului blocului alăturat.
____________________
Închidem subiectul. Eu acolo aș lăsa așa cum e acum, adică curte cu copaci, dar crezi că e posibil ?

pentru ultima propozitie.

Dar cum ai putea compara largirea Unirii - Romana cu bd. Uranus, spre exemplu?

Curtea aia este fix asta, o curte. La tara ai curte sau "teren nefolosit"? Hai ca suntem pe aceeasi lungime de unda.

Termenii sunt folositi de cel care a pus ochii pe teren ...
Asta imi aduce aminte de anii 80 cand bunicului meu  a fost bagat cu forta pe altcineva in curte sa lucreze jumatate din teren, pt ca avea curtea prea mare...(7500 mp)...  Si o perioada a partajat curtea lui cu altcineva..

Cum a ajuns Muzeul Antipa la un pas sa-si piarda terenul. Spoiler alert: Un film cu Firea, PSD si evrei americani





De mai bine de doua saptamani auzim cum numeroase personalitati, politicieni si institutii cer Guvernului sa renunte la intentia de a ceda jumatate din curtea Muzeului Antipa pentru a fi construit acolo Muzeul Holocaustului.

Propunerea au facut-o cei de la Institutul Elie Wiesel, iar Guvernului i s-a parut o idee buna, chiar daca, undeva prin sertare, zaceau planurile de extindere de la Antipa, unul dintre cele mai vechi si vizitate muzee, care a ramas la aceleasi dimensiuni ca in urma cu un secol.

Insa cum a ajuns Institutul sa isi caute singur loc de construit muzeul? Povestea duce, ca in cazul multor scandaluri din Bucurestiul ultimilor ani, la Gabriela Firea, PSD si haosul creat in administratie.

Promisiuni "din burta"

In vara lui 2016, Comitetul Evreiesc American si-a trimis reprezentanti la Bucuresti care s-au intalnit cu toti liderii momentului, de la Klaus Iohannis si Dacian Ciolos, la Liviu Dragnea sau Gabriela Firea.

Apoi, doi reprezentanti ai Muzeului Holocaustului din Washington vin de asemenea la Bucuresti si, in prezenta unui oficial al Ambasadei SUA, stabilesc cu Gabriela Firea, recent inscaunata peste Capitala, ca Primaria sa ofere gratuit o cladire Institutului Elie Wiesel, pentru infiintarea muzeului.

Doua zile mai tarziu, la Primarie e inregistrata cererea Institutului ca Palatul Dacia, cladirea istorica din strada Lipscani 18-20, sa-i fie cedat pentru amenajarea Muzeului Holocaustului.

Urmatoarea saptamana, in sedinta Consiliului General al Municipiului Bucuresti, Firea deja supunea dezbaterii si aprobarii proiectul de hotarare care sa oficializeze transferul. Cu unanimitate de voturi, CGMB aproba drept de administrare pentru eternitate Institutului.

Incepe procesul

In scurt timp, insa, la Primarie au inceput sa fie inregistrate plangeri legate de aceasta hotarare si, cum ele nu si-au gasit rezolvare, a fost initiata o actiune in instanta de catre 5 bucuresteni. Ei cereau anularea hotararii, aratand ca ea contravine unei alteia, luate tot de CGMB in urma cu mai multi ani.

Palatul Dacia a fost cumparat de Primaria Bucuresti in 2013, cand primar era Sorin Oprescu, cu 63 milioane de lei, banii contribuabililor. Scopul acestei achizitii a fost insa explicit amenajarea Pinacotecii, astfel ca folosirea cladirii in orice alt scop este ilegala.

Cat litigiul era in desfasurare, Institutul Elie Wiesel nu putea face nimic cu cladirea, asa ca, dupa alte cateva vizite din SUA de care au avut parte Gabriela Firea, Liviu Dragnea si premierul de atunci Sorin Grindeanu, in aprilie 2017, CGMB aproba uluitoarea hotarare ca obligativitatea de a astepta decizia tribunalului sa fie ignorata. Astfel, Institutul Elie Wiesel primea unda verde sa continue lucrarile de amenajare pentru Muzeul Holocaustului, Firea promitand in acte ca, daca pierde in instanta, va despagubi Institutul pentru toate investitiile facute.

Pe masura ce procesul avansa, la nivel inalt continuau vizitele si discutiile, in timp ce PSD isi schimba continuu premierii. Ajunsi in epoca Vioricai Dancila, cunoastem deja relatia ei speciala cu Israelul. Cu procesul in plina desfasurare, Dancila da Institutului 3 milioane de lei pentru organizarea muzeului in Palatul Dacia.

Firea ignora o decizie definitiva a instantei

La finalul lui 2018 se da si verdictul in prima instanta si Tribunalul decide anularea hotararii Consiliului. Cum niciuna dintre parti nu a facut recurs, hotararea devine definitiva. Asta nu o opreste insa pe Gabriela Firea sa continue in aceeasi directie. Ea propune in Consiliu si a doua, si a treia, si a patra si chiar si a cincea oara ca Palatul Dacia sa ramana la Institutul Elie Wiesel, insa luptele interne i-au diminuat intre timp puterea si propunerea nu mai trece de vot.

Iata cum motiva Firea, intr-un comunicat al primariei din 13 martie 2019, intentia de a incalca o hotarare judecatoreasca definitiva:

"In urma cu doi ani, in calitate de primar general, am supus dezbaterii si aprobarii Consiliului General transferul in administrare a unei cladiri din strada Lipscani nr. 18-20, catre institutul Elie Wiesel, in vederea amenajarii unui muzeu pentru cinstirea memoriei evreilor care au pierit in Holocaust.

Primaria Capitalei a fost data in judecata pentru aceasta, invocandu-se faptul ca proiectul respectiv a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara, intr-o sedinta extraordinara si pentru ca anterior existase o decizie prin care aceasta cladire de pe strada Lipscani trebuia sa fie amenajata ca Pinacoteca.

Dupa doi ani de zile, acel proces a fost pierdut de catre Primarie, iar proiectul de hotarare respectiv a devenit nul. Eu cred ca o promisiune odata facuta trebuie onorata. De aceea, am revenit de doua ori cu acest proiect de hotarare in cadrul CGMB, imi mentin opinia si voi repune pe ordinea de zi acest proiect de hotarare pentru care sper sa obtin o majoritate calificata".

In fotografia ce ilustreaza articolul ii puteti vedea, de la stanga la dreapta, pe Alexandru Florian, directorul general al Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel, presedintele Comunitatilor Evreiesti din Romania, Aurel Vainer, sculptorul Mark Mellon, primarul Gabriela Firea, ambasadorul Israelului in Romania Tamar Samash si ambasadorul Statelor Unite ale Americii in Romania, Hans Klemm. Pe 9 octombrie 2018 ei au participat la inaugurarea monumentului de for public dedicat lui Elie Wiesel, in Piata Elie Wiesel din Bucuresti.

Firea n-a livrat, poate o face Guvernul

Astfel, dupa aproape 3 ani de amanari, in conditiile in care initial se vorbea ca Muzeul Holocaustului va fi deschis in 2020, Institutul Elie Wiesel s-a reorientat si s-a dus la Guvern cu propunerea sa primeasca curtea Muzeului Antipa, pentru o constructie de la zero a muzeului.

"Ne-am orientat dupa ce am avut o consultare cu coordonatorii nostri de la Secretariatul General al Guvernului, fiind un proiect guvernamental, sa gasim o disponibilitate pe domeniul public al statului, deci o proprietate asupra careia Guvernul Romaniei se poate pronunta.

Am observat ca la Muzeul Antipa exista o curte foarte mare, cam 10.000 de mp, care stau practic neutilizati din punct de vedere institutional, de cand este acest muzeu, si am intrebat la Ministerul Culturii, am avut o discutie cu ministrul Culturii si ni s-a spus ca nu exista un proiect imediat de dezvoltare muzeala acolo sau institutionala. (...)

Este adevarat ca zona este protejata, cum a spus dl. director de la Antipa, dar asta nu inseamna ca nu se pot face constructii acolo, se poate construi, dar numai cu avizul Comisiei Monumentelor Istorice. (...) Este adevarat ca este verde, pe pamant creste ceva, dar nu era un spatiu public. Un muzeu nu poti sa faci oriunde, trebuie sa existe anumite caracteristici, sa atraga public", a explicat Alexandru Florian, directorul institutului, pentru HotNews, pe 25 iunie anul acesta.

Despre suma investita in proiectul de la Palatul Dacia, Alexandru Florian a spus ca, cel mai probabil, o va recupera de la Primarie.

"Am fost obligati sa ne reorientam sa gasim un alt spatiu sau un imobil unde sa continuam un proiect care de doi ani si jumatate stagneaza si in care s-au investit circa 50.000 de euro si s-au pierdut. Probabil o sa-i solicitam Primariei Capitalei", a anuntat directorul Institutului cine va plati paguba evreilor.

Pinacoteca, abandonata de zeci de ani

Cat despre Pinacoteca Bucurestiului, "castigatoarea de drept" a Palatului Dacia, ea a fost infiintata in 1933 si, de-a lungul anilor, a ajuns una dintre cele mai bogate colectii de arta, numarand peste 5.500 de piese - picturi, scupturi, desene sau grafica. Ea nu a mai functionat in comunism, iar in cei 30 de ani cat au trecut de la caderea regimului, nimeni nu a facut nimic ca ea sa fie redeschisa.

Momentan, Muzeul Bucuresti organizeaza cate o expozitie o data pe an, in apropierea zilelor orasului, insa piesele de arta stau dosite in depozite, pentru ca nu a avut nimeni grija sa asigure un spatiu de expunere.

In zelul de a oferi Palatul Dacia Institutului Elie Wiesel, Firea s-a gandit si la un spatiu la schimb pentru Pinacoteca: imobilul din Bulevardul Regina Elisabeta, nr 29-31, in care a functionat in trecut Primaria Sectorului 5.

"Reamintesc faptul ca ani de zile nimeni nu s-a preocupat de acest subiect si nu i-a pasat nimanui ca zeci de opere de arta au zacut uitate prin subsoluri. Din acest motiv, voi propune consilierilor generali, in urmatoarea sedinta, aprobarea unui proiect de hotarare prin care sa infiintam o instituie de cultura care sa gestioneze acest domeniu atat de important pentru cultura Capitalei Romaniei.

Cladirea identificata ca destinatie pentru Pinacoteca Bucurestiului este monument istoric si e situata pe bd. Elisabeta nr. 29-31, sector 5. Aceasta are o suprafata de 6.700 mp, iar in prezent acest obiectiv de investitii al Primariei Capitalei se afla intr-un amplu proces de consolidare, reabilitare si punere in valoare", mai spunea Firea in comunicatul citat.

Cladirea era insa intr-o stare deplorabila si abia incepeau lucrarile de reparatii si reamenajare, dupa cum se poate vedea din pozele postate chiar de Primarie pe 8 octombrie anul trecut.

https://www.facebook.com/PMBucuresti/posts/1224566647681377

Cum se va termina toata aceasta poveste este greu de anticipat. Cert este ca, din cauza blocajelor administrative create de conducatorii Capitalei, a incompetentei acestora si a reprezentantilor altor institutii ale statului, Bucurestiul nu are un Muzeu al Holocaustului, mii de opere de arta din Pinacoteca zac inchise in subsoluri, iar Muzeul Antipa nu numai ca nu se extinde, dar risca sa-si piarda si terenul.

Salutare tuturor

Am citit tot ce s-a postat, si am sesizat ca nimeni nu a adus in discutie un aspect, zic eu destul de important.
Anume ca in Bucuresti exista deja un spatiu dedicat Holocaustului, chiar foarte aproape de PG.
Si acolo a fost un spatiu verde, care a fost betonat pentru a se amenaja acest spatiu.
Nu vreau sa intru in detalii despre utilitatea unui asemenea muzeu, sau mai exact ce mesaj politic se transmite.
Doar ca pana la acest muzeu, lipsesc multe alte muzee...Nu avem un muzeu a lui Brancusi, si nici un plan concret in sensul asta, in schimb vom avea 2 spatii dedicate Holocaustului.
Oare cum suna sa mai facem un muzeu Antipa? si sa ii spunem Antipa 2? De ce? Pentru ca unul nu ajunge..sau al doilea sa fie de rezerva...
Simt nevoia sa fiu ironic, pentru ca toti cei implicati in aceasta decizie, functionari sau politicieni din toate institutiile implicate trateaza subiectul cu  superficialitatea omului ajuns vremelnic intr-o functie despre care nu intelege nimic..doar sa dea bine in poza...

Dăncilă: Dacă locaţia de la 'Antipa' este cea mai bună, acolo vom înfiinţa Muzeul Holocaustului





Premierul Viorica Dăncilă a declarat sâmbătă că doreşte înfiinţarea Muzeului Holocaustului în cel mai scurt timp, iar dacă locaţia de lângă Muzeul 'Antipa' este cea mai bună, acolo va fi realizat acest obiectiv.

Dăncilă a precizat că există două variante pentru înfiinţarea Muzeului Holocaustului - o hotărâre de guvern, respectiv o iniţiativă legislativă.

"Acest lucru este chiar în programul de guvernare, vrem să înfiinţăm Muzeul Holocaustului, am avut discuţii referitoare la acest aspect. Sunt două variante la ora actuală: una este o hotărâre de guvern, a doua este o iniţiativă legislativă. Eu cred că trebuie să avem amândouă variantele în prim plan şi vom da o hotărâre de guvern şi, bineînţeles, propunerea legislativă din Parlament, pe care o vom susţine. Deci, eu cred că este un lucru pe care l-am promis şi pe care trebuie să-l ducem la bun sfârşit. Locaţia este o locaţie identificată, într-adevăr, lângă Muzeul 'Antipa', vom vedea dacă acea locaţie este cea mai bună. Dacă este o locaţie bună, acolo vom înfiinţa Muzeul Holocaustului", a susţinut Viorica Dăncilă.

Aceasta a punctat faptul că are cunoştinţă că există opinii diferite legate de locul unde să fie realizat Muzeul Holocaustului, subliniind că importantă este înfiinţarea acestuia "în cel mai scurt timp posibil".

Cladirile-simbol ale Bucureștiului, scoase la vânzare. Cât costă cinematograful Scala

Click pe imagine pentru video:





Mai multe clădiri istorice simbol din București sunt de vânzare.

Vestitul cinematograf Scala, de exemplu, din centrul orașului, poate fi cumpărat cu 4 milioane de euro, iar pentru clădirea Ciclop, situată în apropiere, proprietarii mai vor 10 milioane de euro. Și Palatul BCR, aflat peste drum de Universitate, este de vânzare, dar prețul nu este public.

Blocul Scala, cu un cinematograf la parter, un monument istoric, a fost construit în 1935. Clădirea a fost proiectată de Rudolf Frankel, unul din arhitecţii Berlinului. Avea aer condiţionat în momentul inaugurării, ceea ce reprezenta o mare realizare pentru acele vremuri. În perioada comunistă Scala a devenit unul dintre principalele cinematografe din Bucureşti.

Ultimul film a fost proiectat în celebru cinematograf Scala în 2015. De atunci, clădirea a fost folosită doar pentru evenimente. De pildă a fost închiriată la un moment dat unui cult religios care și-a ținut slujbele aici.

Cinematograful a fost închis şi retrocedat proprietarilor, vechea familie Bragadiru, dar urmaşii nu au acum bani să-l restaureze şi consolideze, aşa că l-au scos la vânzare. Costă 4 milioane de euro, iar suma nu se negociază. Se vinde împreună sau separat cu clădirea Ciclop.

Yvette Fulicea, moştenitoare: “Prețul fix Ciclop 10 milioane, 4 milioane Scala. Au fost mai mulţi interesaţi. Din punctul meu de vedere este un anunţ pentru Primăria Capitalei.”

Primăria a purtat discuţii cu actualii proprietari ai clădirii pentru că, spera moştenitorii, cinematograful ar putea reînvia dacă ar fi preluat de statul roman. Deocamdată totul a rămas la nivel de discuţii.

Şi Clădirea Ciclop este închisă. Îşi aşteaptă cumpărătorul care ar putea să o consolideze.

Tot în centrul Capitalei este de vânzare o altă clădire emblematică pentru Bucureşti. Este vorba de palatul BCR de 4 etaje, 16.000 de metri pătraţi, un monument istoric aflat în Piaţa Universităţii nu are un preţ afişat. Surse din piaţa cred că ar putea să coste şi peste 20 de milioane de euro.

Mai ales că anumite clădiri istorice din apropiere au fost vândute şi transformate în hoteluri.

Palatul BCR din Piata Universității și-a găsit un nou proprietar. Cine cumpără clădirea istorică simbol din centrul Capitalei





Un fond de investiţii cu sediul în Luxemburg va cumpăra clădirea istorică a Băncii Comerciale Române (BCR) din Piaţa Universităţii, a anunțat instituția.

Situată pe Bulevardul Regina Elisabeta, clădirea istorică a Palatului Oscar Maugsch se învecinează cu principala piaţă centrală a Bucureştiului.

"Banca Comercială Română a încheiat transferul de proprietate a clădirii istorice Palatul Oscar Maugsch din Piaţa Universului către Project Regina Elisabeta Bucharest SRL, o companie de investiţii imobiliare cu sediul în Luxemburg, specializată în active hoteliere şi clădiri de birouri de pe anumite pieţe europene. Ca parte a contractului de cumpărare, BCR a încheiat un acord de închiriere temporară a spaţiului de la parter în care banca operează în prezent una dintre sucursalele sale (...) BCR a făcut primii paşi în a pune patrimoniul arhitectural al clădirii la dispoziţia publicului, prin găzduirea a două evenimente culturale importante - Romanian Design Week şi Art Safari - în interiorul palatului", se arată în comunicatul citat.

Potrivit sursei citate, clădirea a fost construită la începutul secolului XX şi este alcătuită din două aripi - Universitate şi Toma Caragiu - cu o suprafaţă totală de aproape 17.000 mp.

JLL a fost brokerul exclusiv al BCR pentru această tranzacţie, în timp ce Special Properties a fost brokerul exclusiv al cumpărătorului.

Clădirea ar putea deveni hotel de lux cu 150 de camere

Luna trecută, compania de consultanţă imobiliară Colliers International anunţa că cel mai complex proiect din portofoliu a fost evaluarea Palatului BCR, clădirea monument istoric din Piaţa Universităţii.

”Deţinută în prezent de BCR, clădirea situată în inima Bucureştiului a fost finalizată în 1906, pe baza planurilor arhitecturale ale lui Oscar Maughsch, iar înainte de a deveni proprietatea băncii a fost sediul Societăţii de Asigurări „Generala”. Palatul BCR ocupă 4.000 de metri pătraţi de teren, inclusiv fosta grădină a Palatului Şuţu, care găzduieşte acum Muzeul Municipiului Bucureşti, şi are 12.000 de metri pătraţi utili, distribuiţi în două corpuri cu cinci niveluri fiecare, dintre care unul subteran, la care se adaugă şi mansardă pentru unul dintre corpuri”, preciza compania în noiembrie, într-un comunicat.





Analiza veniturilor potenţiale, a gradului de ocupare şi a valorii de vânzare a dus la concluzia că soluţia fezabilă pentru Palatul BCR este transformarea clădirii într-un hotel de lux, calculele finale arătând că acest scenariu ar fi cu 15% mai profitabil pentru un investitor, în comparaţie cu scenariul unei clădiri de birouri. Pentru a acomoda un hotel de lux afiliat unui lanţ internaţional, o clădire trebuie să ofere cel puţin 100 de camere, iar Palatul BCR poate găzdui în jur de 150 de camere.

BCR, membră a Erste Group, este unul dintre cele mai importante grupuri financiare din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private şi a băncilor de locuinţe.

Erste Group este unul dintre principalii furnizori de servicii financiare din estul Uniunii Europene. 47.700 de angajaţi deservesc 16,2 milioane de clienţi în cadrul a 2.500 de filiale din 7 ţări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia).

La sfârşitul anului trecut, Erste Group deţinea active totale în valoare de 236,8 miliarde de euro, înregistra un profit net de 1,79 miliarde de euro şi un indice al capitalului comun de rangul 1 (Basel 3 implementat integral) la 13,5%.

O fac si p-asta praf...