Cladirile dinainte de WW2 intradevar sunt mai vechi si au sanse mai mari sa aibe probleme avand in vedere ca pe vremea aia normativele romanesti nu prea stabileau cum ar trebui proiectata o cladire care sa reziste unui cutremur. Partea buna, daca putem sa o numim asa, e ca majoritatea nu au un regim de inaltime mare (cu cateva exceptii, de ex. Magheru) si sunt oarecum limitate ca numar. Pe cand blocurile facute dupa WW2 sunt intr-un numar mult mai mare, avem echivalentul unor cartiere intregi construite in intervale de cate 10 ani (sau 5 daca e sa pastram unitatea de masura de atunci).

Nu am cum sa gasesc un STAS folosit pe vremea respectiva dar SR-EN 1990/2004 - Normativul care stabileste bazele proiectarii constructiilor zice asa:





Din ce inteleg mai exista o anexa nationala care spune ca durata de viata este intre 50 si 100 de ani și se stabilește la proiectare. Practic documentul final este proiectul tehnic al constructiei dar din pacate slabe sanse sa punem mana pe asa ceva.

Pana sa ajungem la consolidare e nevoie de niste expertize, majoritatea cladirilor nu au nevoie de asa ceva dar foarte probabil niste reparatii punctuale sunt foarte necesare. Ma refer aici la hidroizolarea subsolului, refacerea trotuarului din jurul blocului care ar trebui sa nu lasa apa sa se infiltreze chiar langa fundatie, instalatiile de apa din subsoluri, reparatii la fatade acolo unde au aparut fisuri sau armatura expusa, etc.
Sunt o multime de lucrari marunte care pe termen lung daca sunt facute duc la o constructie in stare ok sau in lipsa lor la una "expirata". Una din belele e cum ii faci pe oamenii aia sa inteleaga ca sunt propietari si trebuie sa isi intretina bunul. Ei cred ca propietatea lor se termina la usa apartamentului si nu recunosc vreo responsabilitate fata de spatiile comune, sunt pe principiul sa vina statul sa faca.

Legat de confuzia agronom/ inginer mecanic agricol din punctul meu de vedere deja un elev de liceu nu mai are voie sa faca asa ceva, de un om matur nici nu mai vorbesc.

Problema MARE a construcțiilor socialisto - comuniste de după 1989 estre că s-au făcut modificări în apartamente...
1)  Blocurile de 4 etaje într-o mare măsură au fost proiectate cu pereți de cărămidă de rezistență...Dacă s-au dat jos unii pereți vom  avea unele probleme la un moment dat, poate chiar grave...Ideea asta să ai << bucătărie deschisă >>. Nu mai vorbesc să unești 2 camere să faci una mai mare...
2) La blocurile a căror structură de rezistență este concepută pe stâlpi și grinzi problema mare este dacă s-au penetrat grinzile pentru diverse lucrări ( aer condiționat / instalație electrică / cablu ). Dacă din întâmplare s-au secționat și armături putem avea probleme la cutremur.
3) Același lucru și pentru stâlpi...

______________
Legat de durata de viață a unei clădiri, prin clădire ( de locuit ) ce se înțelege ? Casă, P + 1, P + 3. P + 10 ( sau mai mult ) ?
Pereți ( numai  de cărămidă ) de rezistență fără grinzi și stâlpășori de beton, pereți ( de cărămidă ) de rezistență cu grinzi și stâlpișori de beton perimetrali, stîlpi și grinzi, pereți de beton de rezistență, combinație între stâlpi / grinzi și pereți de beton , etc, etc. Fundație continuă, fiecare stâlp / perete de beton pe fundație independentă, planșee de lemn, de beton, cum se leagă planșeele de structura de rezistență,  etc, etc.
Noțiunea asta de clădire este extrem de vagă...

Inginerii constructori ( <<structuriștii >> ) în acțiune...
https://we-better.com/arhitectura-fata- ... -viitoare/

Daca tot ai adus vorba de somitati exista si cateva interviuri filmate cu dl. Petrovici:
Despre constructii
Scoli sigure, despre seism si preventie
Scoli sigure
Blocul prefabricat
Spitale, fond construit
Tovarase avem nevoie de ingineri si la Baia Mare
Echipa de proiect, pruncule tu cum te-ai gandit sa faci? Despre Alexandru Cismigiu
Ce inseamna profesionalismul in constructii?

*** Durata de viata a unei cladiri este data prin proiectare de calitatea materialelor de construcție.

- Caramida imbatraneste
- Betonul imbatraneste mai rău decat caramida
etc.

LE. și când zic imbatraneste înseamnă ca rezistenta materialelor nu se menține, descrește logaritmic in timp.

Premieră în România. O zonă din Capitală va avea plan de intervenție în caz de cutremur

Click pe imagine pentru video:





Pentru prima dată în România, locuitorii unui cartier îşi fac planul de intervenţie în caz de cutremur. Se întâmplă în zona Icoanei, o parte din centrul Capitalei extrem de vulnerabilă în caz de seism.

Iniţiativa le aparţine membrilor unor asociaţii, care vor merge din uşă în uşă ca să le spună locatarilor cum să îşi facă provizii, să îşi pregătească trusa medicală sau care sunt locurile de întâlnire, după un dezastru. Voluntarii vor să-i ajute pe oameni să găsească o cale să îşi consolideze clădirile şubrezite în care locuiesc.

În zona Icoanei din Capitală, unde locuiesc 20 de mii de oameni. Mulţi în în 217 de clădiri cu grad ridicat de risc seismic.

Locatar: “Au mai fost cutremure aici şi se simte foarte prost. Am grinzile crăpate şi eu, pereţii dărâmaţi. Şi subsolul este praf.”

Situaţia este cunoscută în Bucureşti. Însă, în afara unui program greoi de consolidare, măsurile concrete şi campaniile de conştientizare lipsesc. De aceea, membrii asociaţiei ARCEN vor să îi înveţe pe locuitori cum să supravieţuiască. Voluntarii cred că în primele zile după un cutremur, autorităţile vor fi prea ocupate să găsească victime pe sub dărâmături, ca să aibă şi grijă de cei care au scăpat cu viaţa.

Edmond Niculuşcă, preşedinte ARCEN: “Statul ne-a demonstrat-o şi ştim asta, că va fi depăşit într-o astfel de situaţie, aşa că micro-comunitatile vor supravieţui dacă se organizează din timp. Ne vom întâlni cu oamenii în locurile din acest cartier şi le vor explica cum să se pregăteşte. Vor fi semnalizate şi locurile de întâlnire în caz de cutremur, pentru că ştim bine ca atunci reţelele nu vor mai funcţiona şi oamenii trebuie să ştie din timp cum să supravieţuiască împreună.”

Prima întâlnire cu autorităţile locale şi locuitorii din cartier este în această seară. Vor urma apoi 9 luni de simulări, planuri, întâlniri şi negocieri.

Primul scop al voluntarilor este să facă o metodologie, cu alte cuvinte un plan, care ar putea fi urmat şi de alte cartiere din ţară. Vor să includă aici şi operatorii economici din zonă, care în caz de dezastru să se organizeze şi să ofere gratis provizii locuitorilor.

Voluntar: Vrem să îi ajutăm pe oameni să fie pregătiţi.
Locatar:Consolidari, nu?
Voluntar: Ba da, le vom da oamenilor consultanta gratuită.

Acesta este următorul pas al voluntarilor: să îi ajute pe oameni să-şi consolideze casele. Primăria Capitalei oferă fonduri cu împrumut, însă mulţi locatari nu ştiu care este procedura şi nu au încredere să pornească la drum.

Preşedinte Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic: “Prima dată, locatarii trebuie să semnaleze la primărie că locuiesc într-o clădire cu risc, apoi trebuie să facă expertiza blocului, pentru care pot lua foduri de la Primărie. Apoi trebuie să îşi dea acordul ca aparatmentul lor să fie reconsolidat. Banii vor fi plătiţi în rate, în 20 de ani. execută, fiindcă proiectarea e asigurată de primărie.”

În Bucureşti, aproape 40 de mii de oameni locuiesc în clădiri cu risc seismic arată o estimare a primăriei Capitalei.

Nu stiu cand au mai fost doua cutremure peste 4 in interval asa scurt. Culmea e ca aplicatia de la INFP m-a avertizat la ambele. Aplicatia din care am facut captura de ecran nu a actualuzat informatiile la mult timp dupa. Telegram-ul l-a avertizat doar ce cel de la ora 17:46.

Voi prezenta în cele ce urmează cazul  Blocului Lizeanu - parțial prăbușit la Cutremurul din 4 martie 1977 pentru a infirma două legende urbane care se propagă pe net, și anume că blocul s-a prăbușit din cauza unui stâlp tăiat de la parter  (informație falsă ) și că acea scară prăbușită nu s-a mai reconstruit  niciodată ( informație deasemenea falsă ).
Din păcate nu am găsit nicio poză a blocului înainte de cutremur, o voi prezenta pe cea de după. Blocul se află pe Șos Ștefan cel  Mare colt cu strada Lizeanu.
În final voi face unele observații asupra altui bloc văr bun cu acesta, și anume un bloc aflat pe Șos Mihai Bravu între Ferdinand și Pache, pe partea dreaptă ( în sensul acesta de deplasare ), având următoarea adresă
Dar să revenim la blocul prăbușit.
Acest tip de bloc se găsește în mai multe exemplare între Str Maior Coravu și Calea Floreasca ( pe partea dreaptă în acest sens de mers ), precum și un văr de-al lor pe partea stângă a cărei adresă am scris-o ceva mai sus ( poza nr 4 ).
Blocul se găsește în mai multe variante constructive, cu magazine la parter sau fără ele.
Ne vom ocupa strict  de blocurile cu magazine la parter.
Ele au fost construite în două variante, respectiv cele << cu garsoniere >>:
Și cele cu << apartamentele cu 3 camere >>:
Blocul prăbușit este cel cu varianta << tip garsonieră >> așa  că vom dezvolta strict acest caz.

Unele observații generale asupra pozelor 5 și 6.
Stâlpii în secțiune sunt sau cu secțiune pătrată sau cu secțiune dreptunghiulară dar pentru ușurarea reprezentării eu i-am desenat rotunzi. Nu acest lucru e important.
Blocul se dezvoltă pe 3 axe longitudinale, numerotate 1,2,3 iar numerotarea stâlpilor este unică. De exemplu stâlpul 24 reprezintă axul2 stâlpul 4. Și așa mai departe.
Am scris acolo în stânga la Planul Parterului << Spațiu Public.>> Ce înseamnă acest lucru. Nu știu dacă știți / dacă mai țineți minte, dar toate blocurile cu magazine la parter acolo, la parter, era o zonă publică, adică de exemplu dacă ploua acolo puteai să stai. Nu erau magazine, era pur și simplu un spațiu public. După 1989 acolo au apărut magazine.
Mai departe.
Observați că la intersecția stâlpilor 24-25 cu stâlpii 14 - 35 nu există stâlp, acesta este celebrul stâlp lipsă de la parter, dar nu tăiat ci așa este proiectul blocului, tocmai să se asigure o suprafață liberă mai mare magazinelor de la parter. Lipsa lui  l-am evidențiat cu o săgeată roșie. Ați văzut-o, da ?
La blocul cu pricina mai existau în 1977  și două ganguri de trecere din față în spate, notate ca atare Gangul 1 și Gangul 2. ( Acum există unul singur, dar voi dezvolta ulterior ).
Repartizarea apartamentelor.
Am notat cu săgeați roșii intrarea în bloc, am detaliat acolo scara,  liftul ( X ) , ghena de gunoi ( O ) precum și intrarea de pe palier în cele 4 apartamente ( în garsonieră, în cele două apartamente de 2 camere și în apartamentul cu 3 camere ). Nu ne interesează compartimentarea apartamentelor respective.
Detaliem împărțirea apartamentului 2 cu 2 camere pentru că acesta ne va interesa :

Cutremurul
La cutremur ( nu comentăm acum cauzele, nu  ne interesează ) s-a produs ruperea tuturor nodurilor de cadru de peste parter al tuturor stâlpilor ,  respectiv nodurile de cadru  al stâlpilor 11,12,13, 21,22,23, 31,32,33, drept consecință s-a născut o fractură ( notată cu roșu ) care se va dovedi catastrofică.(  Înclinarea tronsonului respectiv spre Șos Ștefan cel Mare și prăbușirea lui cu două nivele )
Consecința a fost distrugerea casei scărilor  ( liftul și ghena de gunoi au rămas !) al bucătăriei și al camerei mari ale apartamentului 2 cu două camere.
Sfârșitul  primei părți.
Urmează partea a doua.

În partea a doua voi prezenta unele poze de la fața locului ( luate de pe net ) cu explicațiile respective.
Poza 12 reprezintă tronsonul prăbușit în curs de demolare ( deja nu mai avea pereți / geamuri )
Detaliu stânga jos
Observăm stâlpii parterului 11,21,31, întregi ( !!!!!!) , dar cu nodurile de cadru rupte
Fotografie din spatele blocului. Tot așa, blocul aflat în curs de demolare, nu mai existau pereți, geamuri, etc. :
Observăm stâlpul de la parter 32 întreg care a străpuns planșeele etajelor 1 și 2. Am mai notat acolo și alți stâlpi ( 36 și 37 ), ghena de gunoi  precum și cele două ganguri.
Fotografie din fața blocului cu explicațiile respective. Comentariile cred că sunt de prisos dacă aveți răbdare să citiți toate notările de pe poză.
Tot așa, o fotografie interesantă din fața blocului după degajarea molozului. Urmăriți cu atenție notările

Fotografii cu explicațiile de rigoare din spatele blocului. Aici se observă Gangul 1 concesionat, transformat în magazin. În continuare numerotarea stâlpilor este unică și aceeași de la începutul acestei prezentări.
Alte două fotografii cu explicațiile respective.
La final voi trage concluziile :
1) N-are a face tronsonul prăbușit cu lipsa stâlpului de la parter, care nu se află în tronsonul care a intrat în colaps.
2) Scara a fost reconstruită.
_________________
Într-un episod aparte voi prezenta blocul aflat la următoarea adresă :
Văr bun cu blocul al cărui tronson s-a prăbușit la Cutremurul din 4 Martie 1977.
Vă mulțumesc celor care ați avut răbdare să citiți acest reportaj.  

Câteva precizări asupra unui bloc aflat pe Șos Mihai Bravu între B-dul Ferdinand și B-dul Pache pe partea dreaptă.
Adresa exactă a blocului este următroarea :
Acesta este blocul / scara cu pricina.
Este vorba de sala de biliard de la parter
Dacă vreți să vedeți faimosul stâlp lipsă puteți să-l admirați în liniște, blocul cu pricina și blocul prăbușit de la Lizeanu sunt veri buni ca și proiect ( și de mamă și de tată ).
Din ce știu eu, acea scară a beneficiat acum aproximativ 20 de ani de o consolidare atent studiată pentru a nu intra în colaps la un cutremur puternic.
ATENȚIE !!!
A nu se confunda reabilitarea termică ( blocul nu e reabilitat termic ) cu consolidarea unui bloc !