Nu sunt specialist, e posibil să fi înţeles greşit din caietul de sarcini.

Evaporatorul (bateria suflantă) e un schimbător de căldură în care aerul cedează căldura agentului frigorific.

Cutia aia din tabla din congelatorul frigiderului de acasa (modelele vechi) se numeste vaporizator....
Lichidul de racire (pe vremuri freon...) se destinde acolo si preia caldura de la aer.

Gandeste-te la ceea ce se intampla la o pompa de bicicleta/masina...
Dupa 20-30 de pompe abia mai poti sa pui mana pe corpul pompei de fierbinte ce este.

La comprimare gazul se incalzeste, iar la destindere se raceste.

In sistemele industriale cu aer comprimat, la iesire din compresoare aerul (la peste 90 de grade) este racit si apoi bagat in rezervoare sub presiune.
In urma cu 30 de ani, cand lucram in fabrica, noi bagam vara sticle de apa/suc/bere intr-o galeata cu apa. Si apoi fixam un furtun de aer comprimat sa se descarce in apa din galeata.
In jumatate de ora sticlele erau reci ca si cand le-ai fi scos din congelator.
Galeata aia era un fel de ”vaporizator” foarte primitiv...

Vezi dacă n-ai lucrat în agricultură ? Noi rezolvam altfel răcirea, într-o găleată cam o minge de tenis ( de câmp ) de azotat.

Pai ventilatie fortata peste vaporizator = aer conditionat...

Sigur că merge și cu găleata (se poate obține răcire), doar că e impropriu numită „vaporizator”, pentru că în găleata respectivă nu are loc o tranziție de fază (lichid -> gaz), ci doar o destindere a gazului.

Într-o instalație frigorifică, agentul frigorific suferă tranziții de fază succesive gaz -> lichid / lichid -> gaz, de-a lungul circuitului frigorific:

vaporizator -> compresor -> condensor -> valvă de expansiune -> vaporizator

Exact atunci, la tranziția de fază, agentul frigorific absoarbe multă căldură („căldura latentă de vaporizare”), iar apoi mai absoarbe și la destindere.

În condensor agentul frigorific e lichid, în evaporator (după vaporizare) e gaz. De aia se numește „evaporator”.

misterr,
eu stiu asta...

Am facut Masini Termice. Cred ca am lucrat mai mult cu legile gazelor decat oricine de pe forum...

Am incercat doar sa explic la nivel elementar niste procese nu foarte complexe ca atare, dar a caror realizare practica este destul de complexa....
Dar fundamentul este acelasi: compresie=incalzire, destindere=racire.

Legea fundamentala a termodinamicii: caldura nu trece niciodata de la sine de la un corp mai rece la unul mai cald...
(Adica daca pun un cub de gheata in paharul de whisky, sunt zero sanse sa vad cum cubul isi mareste dimensiunile iar whiskyul sa inceapa sa fiarba...)
Caldura poate fi convinsa sa treaca de la rece la cald, dar asta presupune consum de lucru mecanic (aparatul trebuie bagat in priza...) si multe dispozitive cu diverse denumiri nu foarte relevante pentru nespecialisti...

In fond, toate pompele de caldura se bazeaza exact pe asta...
(toate masinile frigorifice sunt de fapt niste pompe de caldura - indiferent ca le spunem frigider sau aparat AC...)

LE
Azotatul lui andrei11 nu intra aici...
Acolo este o reactie chimica endoterma... Dupa ce s-a racit galeata, nu mai poti relua ciclul, caci nu mai ai azotat...

TibiV wrote:
daca pun un cub de gheata in paharul de whisky, sunt zero sanse sa vad cum cubul isi mareste dimensiunile iar whiskyul sa inceapa sa fiarba...

Statistic, nu sînt chiar zero, dar dacă paharul și cubul de gheață sînt suficient de mari, șansele sînt destul de apropiate de zero.
Dar asta nu înseamnă că nu e plăcut de testat de fiecare dată...

TibiV wrote:
Azotatul lui andrei11 nu intra aici...
Acolo este o reactie chimica endoterma... Dupa ce s-a racit galeata, nu mai poti relua ciclul, caci nu mai ai azotat...

Acum se găsesc la farmacie niște pinguini (pungi) pentru ținut rece la lovituri, după intervenții la dentist etc. Conțin în interior niște gelule și un lichid. Pentru utilizare, trebuie apăsate (strivite) astfel încît gelulele să se spargă și conținutul lor să vină în contact cu lichidul. Prin asta se răcesc brusc și rămîn reci cîteva ore, după care se aruncă și se înlocuiesc (sînt de unică folosință).

misterr wrote:
Statistic, nu sînt chiar zero, dar dacă paharul și cubul de gheață sînt suficient de mari, șansele sînt destul de apropiate de zero.

Statistic, sansele sunt zero ABSOLUT.
De cand exista lumea nu s-a intamplat asa ceva. Sa treaca caldura de la sine de la un corp cald (whisky la +20 de grade) spre un corp rece (cubul de gheata la -6 grade). Indiferent de marimea paharului.

Daca s-ar intampla asta, ar trebui sa aruncam la gunoi toata fizica de acum...

PS
Mda, pe de o parte s-ar putea sa ai dreptate...
Daca paharul de whisky deja golit a fost suficient de mare, poti capata alta perceptie asupra lumii...

Dacă paharul e format din trei molecule, pui în el o moleculă de whisky și un cub de gheață format din două molecule și încerci de multe miliarde de ori, s-ar putea să ai surprize, molecula aia de whisky să fiarbă odată și-o dată...

Statistica termodinamică studiază fenomenele la nivel macro, problema e unde tragi linia între nivelul micro (cuantic) și nivelul macro (termodinamic).

Tocmai prin fluctuațiile vidului (de exemplu generarea spontană de perechi proton-antiproton) se presupune că a apărut universul în care sîntem noi acum (deși ai zice că din vid nu poate apărea nimic).

Hai că ne dă #andrei11 afară și de aici, ajungem chiar în vidul cuantic...

Din experienta din Barcelona cu metrou cu AC - in vagon o sa fie răcoare, pe peron și în stații o sa ne scaldam în caldura care o sa iasă din instalatiile AC ale trenurilor. O sa fie mai bine per total fata de cum e acum?

Simplu, se mai face un contract, o licitație, și se pune AC și în stații.

Mai rămîne să punem un AC mare și la suprafață, pe planetă, să scoatem căldura în spațiul cosmic (#TibiV, pompa de căldură...) și s-a rezolvat toată problema.

Hai să mai testăm un whisky...

bercenicity wrote:
Din experienta din Barcelona cu metrou cu AC - in vagon o sa fie răcoare, pe peron și în stații o sa ne scaldam în caldura care o sa iasă din instalatiile AC ale trenurilor. O sa fie mai bine per total fata de cum e acum?

Da, cred ca va fi mai bine. Pe pron stai cca 5-6 min sa astepti metroul. In metrou petreci mult mai mult timp...
Si , oricum, nu cred ca in statii se va atinge temperatura din vagoane la inghesuiala maxima.

misterr wrote:
Statistica termodinamică studiază fenomenele la nivel macro, problema e unde tragi linia între nivelul micro (cuantic) și nivelul macro (termodinamic).

Tocmai prin fluctuațiile vidului (de exemplu generarea spontană de perechi proton-antiproton) se presupune că a apărut universul în care sîntem noi acum (deși ai zice că din vid nu poate apărea nimic).

Hai că ne dă #andrei11 afară și de aici, ajungem chiar în vidul cuantic...

   

Pai stii cum facem?
Eu aleg sisteme de racire termodinamice, tu te poti racori ”cuantic”...
Vedem la final care este mai transpirat...  
(Basca pot sa o iau la fuga cu 99,99% din viteza luminii, si cand ma opresc peste 2 luni o sa fiu cu 20 de ani mai tanar decat tine...)

Poate ne intalnim o data la o ”cuanta de bere”, ca doar suntem vecini...
(Tu bei o cuanta de bere racita statistic/cuantic... Eu beau o sticla de bere racita termodinamic, in vaporizatorul frigiderului....)

LE
Probabil cunosti celebra butada a lui Moisil despre statistica si notiunea de ”medie”:
Stau in fund, cu o b u c a pe o bucata de gheata, si cu o b u c a pe un fier incins...
Statistic, in medie, stau bine...
Dar asta nu inseamna ca mi-e bine!

Scuze, domnilor admini... Dar cred ca zicerile lui Grigore Moisil merita sa scape de cenzura...