Stiu blocul, locuiesc destul de aproape de el in Politehnica Park Residence (alta bomba de proiect rezidential). Chiar vroiam sa fac o poza cu acest bloc in constructie.

Stâlpii fotografiați n-au treabă absolut deloc cu structura de rezistență a blocului. ( Cred că e vorba de unul și același bloc ). Îmi spui și mie adresa blocului  respectiv ? Poate fac o vizită joi acolo. Acolo sunt niște bovindouri. Îți spun absolut sigur că un stâlp de rezistență n-are cum să fie strâmb. Dezaxați sunt, vezi chiar stația de metrou Ștefancel Mare, grupul de stâlpi nr 3 dezaxați pe 2  axe, Ox și Oy.

Da, ok nu sunt stalpi de rezistenta dar chiar si asa, asta e nivelul de constructii din RO.

Asta e altceva, se îndreaptă la finisaj.  

Misterul cutremurului lent: seisme cu magnitudine peste 7 durează ani de zile, dar nimeni nu le simte





Ciudatul fenomen tectonic este numit de specialiști cutremur lent sau alunecare lentă.

Un fenomen de acest fel a avut loc la Istanbul, în vara anului 2016 și a durat 50 de zile. Deși magnitudinea cutremurului a fost de 5,8, nimeni nu a simțit mișcările tectonice.

Orașul Istanbul este deseori afectat de cutremure, pentru că se află pe o falie foarte activă, unde au loc mișcări telurice foarte puternice.

Un studiu recent oferă noi informații despre straniul fenomen care a avut loc în 2016 și explică de ce locuitorii nu au simțit nimic.





Un cutremur normal are loc atunci când două plăci tectonice situate de o parte și de alta a faliei alunecă brusc, eliberând o cantitate mare de energie.

În schimb, un „cutremur lent” apare în zona mai stabilă din jurul faliei și, chiar dacă eliberează o cantitate de energiesimilară cu un cutremur normal (o magnitudine similară), energia este eliberată treptat, nu brusc. De aceea, mișcarea telurică nu poate fi simțită de către oameni.

Mișcarea plăcilor tectonice are loc treptat, încet, de unde și denumirea dată fenomenului - de cutremur lent. Acest tip de cutremure nu este perceput și nu provoacă daune, dar este totuși înregistrat de unele instrumente specializate.

Studiul recent a demonstrat că în 2016 stratul superior de sol a fost totuși afectat în urma cutremurului lent din Istanbul. Seismul a avut loc în urma alunecării unei plăci tectonice sub Marea Marmara.

Cercetarea a fost realizată de o echipă de geologi coordonată de Patricia Martinez-Garzon, de la GFZ German Research Centre for Geosciences. Ea a putut obține datele cu ajutorul unor instrumente care erau montate în Marea Marmara.





Din păcate, cutremurele lente sunt puțin cunoscute, pentru că este dificil să fie localizate și înregistrate. Ele pot avea însă chiar și o magnitudine mai mare de 7. Cel mai puternic fenomen de acest fel a avut loc în Alaska, a avut o magnitudine de 7.8 și a durat 9 ani.

Seismografele nu pot detecta aceste cutremure lente, însă ele pot fi măsurate cu ajutorul altor instrumente speciale. Însă acestea trebuie să fie montate chiar în zona în care are loc fenomenul.

Cele mai multe cutremure lente nu sunt periculoase, însă uneori pot declanșa seisme puternice. Cercetătorii susțin că asta s-a întâmplat în 2011, când a avut loc cutremurul devastator din Japonia. Acesta ar fi fost provocat de un cutremur lent.

Concluzia studiului realizat de Patricia a fost publicată în revista Earth and Planetary Science Letters.

Tur ghidat ”Bucureștii și cutremurele”, la 42 de ani de la seismul din 1977





Pe 4 martie 2019 se împlinesc 42 de ani de la cutremurul 1977.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Pământului (INFP) organizează o serie de evenimente dedicate conștientizării și masurilor concrete de reducere a riscului seismic din România sub genericul ”O zi despre cutremure: perspective de reducere a riscului seismic”.

Programul evenimentelor:

10:00 – 18:00 Biblioteca Națională a României (parter și parcare), Bd Unirii, nr 22
Expoziția Mobilă despre Cutremure (MOBEE) a INFP, Caravana „Fii Pregătit” a DSU, activități și prezentări dedicate înțelegerii cutremurelor și a măsurilor de reducere a riscului seismic. Printre evenimentele planificate se numără lansarea broșurii „Informații esențiale despre cutremure”, a turului digital ghidat „Bucureștii și cutremurele”, Expoziția „4 martie 1977 și după…:Cutremurele din Vrancea în studii, reportaje, mărturii, evocări, albume din colecțiile Bibliotecii Naționale”, expozitie cu fotografii și exponate pe tematica protecției civile, prezentări ale proiectelor din domeniu și sesiuni de întrebări și răspunsuri.


Simpozionul „Cutremurele vrâncene: o provocare pentru geoștiințe și societate”
10:00 - 15:00 Academiei Române (aula), Calea Victoriei, nr 125
Prezentări științifice și panel de discuții pe marginea unor tematici de acțiune concretă: știința și tehnologia în folosul acțiunilor de reducere a riscului seismic și securitate; educația ca mijloc de conștientizare și creștere a rezilienței; comunicarea și percepția riscului seismic.

Tur ghidat „Bucureștii și cutremurele”
Locatie de start: Fântâna de la Universitate, Bd. Nicolae Bălcescu nr 1 (ore de start: 11, 14 și 17 )
Trei tururi ghidate gratuite ce vor spune povestea efectelor cutremurelor majore asupra Bucureștilor, dar și a contextului actual: de ce sunt atâtea clădiri vulnerabile seismic și care sunt perspectivele de îmbunătățire a situației.
Programul detaliat este în secțiunea „Discuție”.
Înscriere în prealabil prin formularul: https://goo.gl/forms/zzCb113v0pdkMTF83

Mai multe detalii pe pagina de Facebook a evenimentului

.

Nu am vazut sa fi postat cineva emisiunea de pe TVR de anul trecut.

Avertizare în caz de cutremur! Care sunt cele mai sigure clădiri din București





În București, cele mai sigure clădiri sunt cele construite între 1963 şi 1989 sau cele care au fost ridicate după anul 2.000. Acesta este opinia experților care, potrivit dcbussines sunt de părere că restul construcţiilor ridicate în alţi ani, în special clădirile care depăşesc 3 etaje, prezintă riscuri pentru că au fost construite fără respectarea normelor în domeniu.

Potrivit specialiștilor, în 1963 au fost adoptate primele norme complete în domeniul rezistenţei clădirilor la seism şi, ca atare, tot ce s-a construit înainte de această dată poate prezenta riscuri.

Dintre acestea, clădirile cu un nivel sau două ar putea trece testul unui cutremur ca cel din 1977 în mai mare măsură, însă cele care depăşesc trei etaje prezintă riscuri ridicate.Aceleaşi riscuri le prezintă şi clădirile de peste trei etaje construite între 1990 şi 2001 pentru că, afirmă aceeaşi specialişti, în acea perioadă s-a construit mult, fără a respecta normele sau chiar fără autorizaţie.

Alexandru Cojocariu, expert în rezistenţa clădirilor la seism, a declarat pentru RRA, că între 1990 şi 2000, nu exista obligaţia proiectului tehnic pentru emiterea autorizaţiei de construire, drept pentru care lumea construia cum îi trăznea prin cap, lua o amendă de 7 milioane, plătibile jumătate în 48 de ore, şi intra în legalitate.Primăria generală a făcut în anii 90 o primă evaluare pentru clădirile mari construite înainte de 1963 şi a reieşit că există aproape 400 de imobile cu risc seismic ridicat. Expertize au fost făcute şi pentru blocurile construite în perioada comunistă, cele care, se pare, respectă normele la fel de bine ca şi clădirile construite după anul 2001.

Primăria nu poate însă derula expertize pentru toate clădirile din Bucureşti aflate în proprietate privată, aşa că există foarte multe care care scapă controlului. De aceea, specialiştii recomandă tuturor proprietarilor să ceară o expertiză seismică a clădirilor în care locuiesc, pentru a şti dacă trăiesc în siguranţă.Asigurătorii spun că un cutremur similar cu cel din 4 martie 1977 ar produce acum în România pagube de aproape 200 de milioane de euro. La ora actuală sunt înregistrate aproximativ 8,4 milioane de locuințe pe tot teritoriul României. Pagubele care s-a înregistra în București s-ar ridica la 64 milioane de euro dar pagube mari vor fi și în celelalte zone care sunt cu risc precum: Bacău, Brăila, Braşov, Buzău, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Ialomiţa, Ilfov, Prahova, Vaslui și Vrancea.

200 de milioane de euro in in tara si 64 milioane de euro in Bucuresti?!....
Cred ca lipsesc niste cifre. Cate un zero...

Arhitectul Florin Enache, invitat la „24 de minute”

Florin Enache, coordonatorul proiectului #BETTER – de iniţiativă si responsabilitate în construcţii, este invitatul Roxanei Lăzărescu la emisiunea online „24 de minute”.

Interviul este doar in format video pe FB: link

O singură precizare, văd că în continuare se face confuzie la greu. Niciodată, dar niciodată în viața lor arhitecții nu s-au ocupat de calculul de rezistență. Pe toate clădirile vechi reprezentative ( mai sunt și prin București câteva ) sunt două nume: 1) Arhitectul și 2) Constructorul. Acolo la constructor o să vedeți ( dacă e un nume ) prescurtarea ing înaintea numelui...Așadar dacă  interviul este cu un arhitect și postarea este la  topicul << Cutremure >> am o îndoilă față de acel interviu...
Un exemplu din foarte multe alte exemple...
Blocul Carlton, sfârșitul anilor 30.
Situat pe colțul Bulevardului I. C. Brătianu (actualul Bd. Nicolae Bălcescu) cu, pe atunci, Strada Aristide Briand (fostă Str. Regală, acum Str. Ion Câmpineanu), Blocul Carlton (arh. George Matei Cantacuzino și Vasile Arion) a fost construit de antrepriza fraților Karl și Leopold Schindl și inaugurat în anul 1936. Acest bloc, cea mai înaltă construcție din București la acea vreme, s-a prăbușit în timpul cutremurului din 10 noiembrie 1940.

Arhitectul respectiv nu intra in detalii de proiectare sau cine stie ce alte lucruri specifice un inginer constructor el ridica niste probleme de bun simt pana la urma. In cazul unui bloc vechi de 50 de ani nu ar trebui facuta o inspectie a structurii de rezistenta? Totusi cladirea aia si-a atins durata de viata proiectata.
E rentabil sa consolidam un bloc care are niste suprafete mici ale camerelor? Odata cu lucrarile de consolidare camerele alea vor deveni si mai mici. De ce ISC-ul pare ca a disparut complet?

1) Dar ce facem cu blocurile de dinainte de WW2 ? Acelea NU sunt cumva mai vechi decât cele << comuniste >> ?
2) Durata normală de exploatare  a blocurilor din discuție este de 100 de ani, nu de 50.
3) Eventualele consolidări nu trebuie efectuate pe toată înălțimea construcției...Pentru un bloc de 17 ( șaptespezece ) etaje ale căror stâlpi să spunem  ar trebui să fie consolidați ar lua din suprafața camerei foarte puțin, gabaritul lor ar trebui mărit cu maxim 20 cm ( dar e mult 20 cm ). Mai degrabă 10... Vezi blocul consolidat de la Lizeanu ( celui care i s-a prăbușit o scară în 1977 ). Bine, acela are vreo 8 etaje, nu 17.
4) Eu am în continuare niște rețineri, deformație profesională...Cum 95 % din oameni îmi confundă meseria mea de inginer mecanic agricol cu cea de agronom ( ) așa când este vorba de clădiri și cutremure aș fi preferat să-mi vorbească un inginer constructor ( Fac de Construcții ) și nu un arhitect...Dar e în regulă...