Eu stiam ca regula e asa: constructile civile obisnuite au durata de viata proiectata de 50 de ani, iar cele speciale (de ex. poduri) sunt proiectate pentru 100 de ani. La o cautare rapida as zice ca imi aduc aminte corect: link Bineinteles asta nu inseamna ca in anul 51 sau 101 vor cadea sau devin pericol public.

In legatura cu cladirile interbelice, acolo treaba e delicata tare mai ales ca atunci cand au fost construite nici standardele de proiectare nu prea tineau cont de seisme. Exact cum zici, intretinerea e esentiala si poate prelungi durata de viata foarte mult. E ca la o masina, daca ii faci intretinerea la timp si cu consumabile de calitate atunci te tine mult si bine.

Later Edit:
Cred ca imaginea nu mai are nevoie de prea multe explicatii. Sursa ei este pagina de Facebook Better: link

Linkul acela e o bazaconie.
Normele Sovietice, după care s-au făcut blocurile de prin anii 1960 ( și mai devreme ) prevedeau ceva de genul distanța între blocurile de 10 etaje să fie minim 30 m ( dar deobicei găsim 40 - 50 - 60 m ). Sunt exemple foarte multe în Estul Bucureștiului. Epoca Ceaușescu a înghesuit clădirile, înainte de 1965 se respectau Normele Sovietice. Inclusiv Dr. Taberei s-a construit după normele Sovietice, se și vede, e un cartier aerisit. Zona Orizont - Favorit  este reprezentativă din acest punct de vedere.

Fix varianta din stanga o vezi la bloculetele construite in ultimii ani in zonele de case daca s-au gasit 2 "dezvoltatori" cu parcelele invecinate. In principiu se cer retrageri in jur de 3-4m fata de vecini, asta in loc sa se ceara o retragere direct proportionala cu inaltimea cladirii care va fi construita.
La blocurile vechi retragerile sunt in principiu de la jumatate pana la intreaga inaltime a cladirii celei mai inalte.

Cristi N wrote:
Fix varianta din stanga o vezi la bloculetele construite in ultimii ani in zonele de case daca s-au gasit 2 "dezvoltatori" cu parcelele invecinate.

Aici e clar o încălcare a legii. Nimic de comentat, s-a dat șpaga unde trebuie și nimeni "n-a văzut" ilegalitatea. Intrarea în legalitate ar trebui făcută pe cheltuiala dezvoltatorului prin demolarea clădirilor neconforme cu normele.

Cristi N wrote:
La blocurile vechi retragerile sunt in principiu de la jumatate pana la intreaga inaltime a cladirii celei mai inalte.

Așa cum am mai spus, la înălțimi de 30 m până prin 1965 ( când s-au respectat normele Sovietice ) distanța dintre blocuri era de la 40 la 60 m. Când au intrat în vigoare normele ceuașiste ( care a mai înghesuit blocurile ) este altă mâncare de pește...
La asamblurile de locuințe construite de ruși de P + 3 etaje de la  Vatra Luminoasă / Bucurerștii Noi /Dr. Taberei ( dar și în alte locuri ) distanța dintre clădiri era între 60 și 120 m !
Prin << blocurile vehi >> te-ai referit la blocurile de dinainte de 1945 ?

Nu stiu sigur in ce masura e o incalcare de lege propriu-zisa din moment ce in Bucuresti PUZ-ul e sublim dar lipseste cu desavarsire. S-ar putea ca singura reglementare valabila cu rol de lege sa fie in codul Civil care prevede acele retrageri de 3-4m. Dar pana la urma nu lucrez in domeniu, aici am avea nevoie de o persoana care lucreaza in domeniu sa ne lamureasca exact.

Pentru mine categoriile ar fi:
- bloc nou = bloc construit dupa '90 cu 2 subcategorii: inainte si dupa criza din 2008-2009
- bloc vechi = bloc construit inainte de 90. Si aici ar fi mai multe sub-categorii: dupa '77, intre 45' si '77 si inainte de '45

Dar asta e doar o organizare personala si fiecare categorie/sub-categorie vine cu avantaje si dezavantaje. Aici fiecare trebuie sa le puna in balanta, sa vada ce isi permite si sa aleaga in consecinta.

Nu suntem tara in care toata lumea isi permite sa cumpere masini noi sau sa fie imprumutati la banci pentru a plati lunar rata unei masini noi, de aici si avalansa de autoturisme vechi. Oricum taxa auto, nu impiedica cu mare lucru inmatricularea masiva, un golf 4 cu motor 1.4 sau 1.6, euro 4 din 2002, nu era mai mult de 3-400 euro taxa. A, ca la motoare de 3.0 euro 3 era mai scump decat masina sau chiar 4 unde din 10 masini, poate se inmatricula 1-2, da.
La fel si despre incurajarea folosirii mijloacelor de transport in comun. Nu toata lumea pleaca de acasa la serviciu din punctul A in punctul B si inapoi. Cei ce fac asta, da, pot foarte bine renunta la masina personala, studentii de merg la facultate, etc. Dar cum constructia masiva de locuinte este in continua crestere, mutarea la Bucuresti la fel, nu se vor putea obtine niciodata rezultatele estimate de primarie si incurajarea folosirii transportului in comun.

Am locuit în București până în anul 2016, timp în care am circulat doar cu transportul în comun (în acea vreme nici n-aveam permis). În București folosirea autoturismului este costisitoare, mă refer în primul rând carburantul, uzura din cauza traficului mai ales pornești, te oprești, iar pornești și iar te oprești. Bineînțeles că unora le este mai ușor folosirea autoturismului indiferend de costuri, poate că ajung și greu la servici unde nu există nici pe o rază de zeci de km un mijloc de transport, ori este prost deservit. Tatăl meu pleca cu mașina în majoritatea cazurilor la Ferentari de la Straja, luând-o pe la Luica nu avea decât un semafor în rest mergea întins, traficul destul de lejer plus că mai ales după retragere, alimentare, parcare etc termina după 12-1 noaptea era normal să aibă mașină că oricum la ora aia era singur pe stradă.

Sintem - din pacate - tara in care lumea isi permite sa-si cumpere o masina in mod iresponsabil.
Daca parcarea ar costa 100 RON/luna (caz super optimist), taxele ar fi 1000 RON/an (iarasi caz optimist) si asugurarea ar fi 1000 RON/an (alt caz super optimist), sint convins ca multi s-ar gindi de zece ori inainte daca merita.
Si aici nu vorbesc de tari "avansate", ci de foste state comuniste.

Din păcate există oricum zeci de taxe, impozite care nu le mai facem față și care totuși cu greu le plătim să vedem că se cumpără nu știu ce clopot la o biserică, ori nu se repară gropile, ori iarna nu ies mașinile speciale de împrăștiat sare pe străzi (care și asta e o altă problemă). În majoritatea cazurilor oricum prefer autobuzul, tot se merge de multe ori gol în Buzău și nici traficul nu e așa aglomerat, deținând și mașină sunt de părere că ar fi păcat să circul aiurea cu mașina pentru a cumpăra o plasă de cartofi de la piață, ori pentru a mă duce acasă la prietena sau să merg la ATM.

Singurele taxe mari ar trebui să fie la parcări, iar aici insist că taxele cele mai mari de parcare să le plătească posesorii de mașini cu numere străine/din alte localități, amenzile de parcare (dar într'o măsură deductibile din impozite, ca în vestul pe care îl tot lăudați), amenzi usturătoare pentru blocatul străzilor, a liniilor de tramvai, a ieșirilor din curți, magazine, spitale &c, amenzi pentru cocalarii care încalcă cu nesimțire regulile de circulație, o organizare mai bună a traficului prin sensuri unice și interzicerea parcării pe stradă, interzicerea construcțiilor fără locuri de parcare, inclusiv vile pe tot terenul și cu gipanul parcat pe stradă sau blocuri de neam prost cu 10 locuri de parcare și 50 de apartamente, din cele din care cu maximă generozitate primarii le dau aprobare pe bandă rulantă.
Veșnica placă cu taxele este o formă de sclavie de care oamenii s'au cam săturat, ca și de retorica privind eficiența ei. A greși și a plăti, e una, a face intenționat și a plăti e tot aia, dar a plăti într'una în schimbul a nimic sau veșnică bătaie de joc, este de netolerat.

De acord cu tot, dar o chestie cu taxele pe parcări. Nu poți cere oriunde taxă pe parcare și-ți spun și de ce, locuiesc la depoul CFR din Buzău unde sunt 4 blocuri (plus ceva curți pe aleea Ceferiștilor, dar nu mai mult de 10) adică 80 de apartamente (4 pe etaj+parter) majoritatea find pensionari dar nu toți dețin mașini. Zona a fost asfaltată anul trecut, dar nu se vor pune taxe pe parcări (cel puțin din auzite) datorită că mai ales de la ora 4-5 până la 15 parcarea e ocupată full de la angajații depoului, aceștia vin și noaptea ceea ce ar însemna să ocupe locurile plătite.

În loc să limiteze mașinile, ar trebui să limiteze construcțiile:
- maximum 2-3 apartamente pe etaj
- minimum 1 loc de parcare pe apartament + 10% pentru vizitatori sau închiriate pe oră/zi &c.
- distanță minimă între blocuri egală cu înălțimea lor și asigurarea de spații verzi pe suprafața terenului.
- maximum 4 etaje, altfel să aibă 1 nivel de subsol pentru parcare pentru fiecare 2-3 etaje în plus.
- pentru clădirile de birouri, locuri de parcare pentru minimum 75% dintre angajați, plus pentru vizitatori
- prevederea clară în planul urbanistic zonal a zonelor unde se pot sau nu se pot construi clădiri de birouri sau "rezidensuri" mari, generatoare de trafic auto și de potențiali călători ai transportului public. Astfel se vor putea organiza și trasee de transport în zonele respective, care ar putea reduce folosirea mașinilor.

Foarte bună ideea, doar să mai fie și aplicată. Un exemplu (prost din păcate) este zona Aleea Huedin din București, S4 (unde am locuit) și blocul de pușcăriași cu 4 scări văzut din troleibuz, 10 etaje cu câte 4 apartamente (fără parter) înseamnă... 160 de apartamente și cel puțin 300 de locatali. În care cam toți au mașini, parcarea se face și pe Aleea Huedin dar și pe partea cu Carrefour Huedin. În cazul unui incendiu nu știu dacă se poate intervenii...

Legat de pretul locului de parcare si obligativitatea "pachetului" loc+apartament ceva trebuie facut dar treaba e destul de delicata.

Normal orice apartament vine și cu un loc de parcare, și pentru încă unul se licitează.

Pentru mine categoriile ar fi:
- bloc nou = bloc construit dupa '90 cu 2 subcategorii: inainte si dupa criza din 2008-2009
- bloc vechi = bloc construit inainte de 90. Si aici ar fi mai multe sub-categorii: dupa '77, intre 45' si '77 si inainte de '45

Blocurile vechi în special cele dinainte de '77 știu că sunt prevăzute cu bulină roșie, datorită efectului ridicat de cădere la un seism, cât despre cele dinainte de '45 nu m-ar mira să fie și cele mai scumpe datorită că sunt în centru.

București este acum un oraș care a fost gândit de un regim care nu a luat în calcul existența atâtor vehicule personale. Deliberat. România este victima unui regim în care accesul la vehicole personale, mâncare, țigări etc. s-a transformat după 90 în extrema cealaltă: de la privațiune la exces. Nu poți judeca oamenii pentru că-și doresc ceea ce li s-a interzis atât de multă vreme. Ce putem condamna este perpetuarea exesului, de la părinte la copil.

București este un oraș administrat dezastruos. Creșterea sa nu era doar inevitabilă, ci și previzibilă. Chiar și după regulile socialiste. Și totuși nu s-a acționat în consecință, din motive care cred că sunt clare aproape tuturor.

Nu putem trece atât de repede de la privațiunea de sorginte socialistă la restricțiile impuse de noua condiție umană la care trebuie să ne conectăm, fiind (zice-se) democratici. Nu putem condamna românul de lăcomie de motorină și urlet de cilindri, atât timp cât muza ecologică li s-a ivit altora după cel puțin la fel de multe decenii de libertate cât a avut România de non-libertate.

Ergo garduri.

Problema ”oul sau găina” e prezentă și aici. Ce-ar trebui mai întâi să fie? Oamenii prin comportamentul lor să forțeze autoritățile să fie mai corecte, sau exemplul autorităților (prin pârghiile lor) să forțeze societatea să se comporte mai bine? În lipsa nu a răspunsului, ci a dispoziției de a pune problema, s-au născut gardurile. Gardurile înseamnă că autoritățile sunt incapabile sau nedispuse să forțeze aplicarea legii, sau a nașterii unei legislații conforme cu realitatea, în fața unui număr consistent de cetățeni dispuși la infracțiune.

De ce însă tind atât de mulți oameni să condamne infractorii și nu autoritățile? Adică sperați că șoferii incorecți (și în general infractorii) să aibă în lipsa oricărui imbold o revelație metafizică și dintr-odată să respecte legea? Unde-i logica în asta? Bizonii, vitele, cocalarii și toate invectivele se mențin dacă autoritățile ar face ceva. Altfel, lumea urlă la infractori degeaba. Dacă nu există pedeapsă, nu le înțeleg dispoziția de a insista să-și piardă vocea în sensul ăsta.

Ce este gardul? Ar trebui, după părerea mea, să fie oportunitatea ideală de a implementa legislația corectă. Una clară, cu norme de aplicare la fel de clare și dure. Altfel, pe principiul ”garduri pentru bizoni”, o să transformăm acest oraș într-o pseudo-pușcărie. Orice contemplații despre ce-ar fi putut să fie sunt exerciții de imaginație. Practic, orașul arată urât și e incomod. Și se transformă într-unul și mai incomod. Gardurile nu fac altceva decât să fie expresia fizică a neputinței tuturor părților implicate.

Părerea mea, clar profană, este că persistența gardurilor va garanta grotescul acestui oraș. Iar dacă nicio autoritate nu va schimba cadrul legal și normele de aplicare, atunci Bucureștiul va continua să fie un perimetru infracțional cu obstacole. Olimpiada accidentelor.

Intrebare.

Care sunt impedimentele in a folosi vechile linii de tren neelectrificate(CF) din interiorul orasului pentru tramvaie.
Daca nu ma insel, nu sunt electrificate, deci se pot face alimentari pt tramvaie.
Inaltimea liniei de contact a tramvaiului  ar permite folosirea in continuare si ca linii CF, ecartamentul e acelasi...
Ma gandesc ca pot fi folosite, atat cat mai sunt cele dintre centura si AFI...
Cum puteau si cele intre Progresu si Filaret.(nu mai e cazul ca a cam disparut)


Care sunt inconvenientele si unde e problema? Sau aberez eu? De aia am poatat ai aici...

1) Nu prea știu să mai fie astfel de linii. Care-i linia aceea între Filaret și Progresu ?
2) Să presupunem că există astfel de linii,  ce traseu ar trebui să aibă tramvaiul respectiv ?
3) M-aș mira să fie pe undeva linii duble, deci cum circulăm ? Pe model << cruce >> în anumite stații ?
4) Linia între AFI și Centură...
a) Este linie simplă
b) Cine ar folosi-o ?

andrei11 wrote:
Care-i linia aceea între Filaret și Progresu ?

Pai... exista linie simpla, atat cat nu a fost valorificata la adapostul noptii.
Inca mai este pe mare bucata de drum..
Este exact linia de tren ce ajungea chiar la gara Filaret, a disparut sigur din Gara Filaret pana la virajul de 90* de la trafic greu.
Apoi coboara paralel  pe Str. Inclinata , traverseaza Pieptanari, pe langa fostul Rocar (str Cladova), Str Branistari, str Liniei...
Identificabila usor in google maps.
Din folclor o sa treaca de la transporturi la primarie...

andrei11 wrote:
2) Să presupunem că există astfel de linii, ce traseu ar trebui să aibă tramvaiul respectiv ?

Pai exact gara Progresul (chiar din gara...) pana la Trafic Greu(Dr Constantin Istrati).
Daca nu tramvai,  automotor dedicat, nu cred ca ii ia mai mult de 10-15  min  ca sunt 5 km de linie dreapta...si statii in intersectile importante.

andrei11 wrote:
3) M-aș mira să fie pe undeva linii duble, deci cum circulăm ? Pe model << cruce >> în anumite stații ?

De ce nu, nu ar fi imposibil.

andrei11 wrote:
4) Linia între AFI și Centură...
a) Este linie simplă

Intre centura si Cora-gara Cotroceni era linie dubla. Tot traseul intre centura si Razoare are cam 7.5 km.
Nu am mers mai departe sa ved exact pana unde, la AFI ajunge simpla... si nu inteleg dezinteresul, ca aveai linie simpla pana la Razoare... deci faceai legatura si cu metroul. Din pacate la Razoare este deja betonata si acaparata de diverse constructii
Intersectile semaforizate, deci nu bariera...
Iarasi, daca nu tramvai, un automotor.

andrei11 wrote:
b) Cine ar folosi-o ?

Aici... tin sa te contrazic. partea nordica sunt multe blocuri intre Cascadelor si Cora, apoi s-a construit destul de mult.

Pt ambele.. varianta tramvai, investitii mici, doar electrificare si peroane statii.
Vartianta automotor, investitii minime, sau ma rog, semafoare si intretinere lini. Si igienizare....
In ambele variante raman folosibile si ca linii CF.,

Nu vad dezavantajele.
Nu inteleg de ce nu a fost implementata pana acum, cel putin in varianta automotor.
Care sunt impedimentele tehnice in folosirea partajata a liniei CF de tramvai?

Daca nu e asa de aberatie pt flacara rosiatica, poate merge mutat in alta parte...
Are legature si cu proiectele TER... sunt 10 ani de...distrugere, nepasare...

http://ter-bucuresti.blogspot.com/

”No (personal) comment” despre continut.
Doar atrag atentia ca ASA se face jurnalismul....
Dar astia nu au ”target de rating”. Ii felicit!

Intradevar cei de la Recorder fac o treaba foarte buna dar si publicul trebuie educat ca genul asta de informatie costa si pe site exista butonul "Sustine".

Pe langa ei mai sunt cateva publicatii independente care merita atentie: dela0 sau PressOne

In urma articolului de saptamana trecuta cei de la Recorder au publicat si un mic tutorial pentru cautarea contractelor in SICAP (SEAP): link

@Chev Chelios, cred că ştii că nu pot citi mesajele private (şi nu înțeleg de ce, odată ce sunt user ar trebui să pot trimite/primi PM-uri, dacă vreau să contactez un coleg nu am posibilitatea ).