Sau un borcan cu murături...

P. S. La apa îmbuteliată nu se aplică standardul de apă potabilă din rețea. Asta e o mare poartă de scăpare pentru îmbuteliatorii de apă.

In sfarsit, dupa atata timp, se ajunge acolo unde trebuia...la sursa.
Adica sa vedem de ce ...
Din pacate nu se rezilva nimic, gunoiul si jegul de pe malurile apelor si din apa ramane, il tratam apoi cu clor...
Si pt asta suntem si noi putin responsabili...direct sau indirect...

Dar vad ca aici nu se face caz...traim mai departe asa...cu Vidraru plin de peturi, pungi...si apoi, pe rau in jos la fel...

http://m.hotnews.ro/stire/22951475

subway guru wrote:
E rece-rece sau doar calaie?

Călâie.

Ai circuit de recirculare functional in subsol la contorul de scara?

In legatura cu scandalul cu apa de la robinet nu degeaba am tot facut apel la un chimist binevoitor.
Problema ce necesita raspuns e urmatoarea:
Ce se intampla daca mixezi apa cu amoniu si clor? Sau altfel spus ce rezulta din urmatoarea reactie:
NH3+Cl+H2O+altele=?
Unii ar zice ca ar rezulta ceva gen cloramina, temporar miros intepator, lichid iritant pentru ochi...in functie de concentratie si cam atat.
P.S.
In unele tari tratarea apei potabile cu cloramina e preferata clorinarii clasice...
Cel mai uzitat procedeu de neutralizare e cu filtru de carbune activ sau injumatatire dupa fierbere 1/2h.
E substanta preferata in piscine. Se mai adauga si un reactiv care sa-i dea de gol pe cei care fac pishu!

@aztec
Apele minerale romanesti sunt de doua feluri, clorosodice (marea majoritate) si magneziene (Borsec).
Continut redus de saruri ar avea conform etichetei AquaCarpatica...dar si la astea cu continut redus e cu dus-intors, creste riscul de contaminare microbiologica, plus ca nu e deloc recomandabil sa bei apa distilata, organismul are nevoie de saruri minerale...

subway guru wrote:
Problema ce necesita raspuns e urmatoarea:
Ce se intampla daca mixezi apa cu amoniu si clor? Sau altfel spus ce rezulta din urmatoarea reactie:
NH3+Cl+H2O+altele=?
Unii ar zice ca ar rezulta ceva gen cloramina, temporar miros intepator, lichid iritant pentru ochi...in functie de concentratie si cam atat.

Clorinarea nu se face prin barbotarea de clor în apă (nu lucrează nimeni direct cu clor, e gaz de luptă!!!), ci prin adăugarea de hipoclorit de sodiu în apă.
Într-adevăr, prin reacția amoniului cu hipocloritul de sodiu rezultă cloramină:

NH3 + NaOCl → NH2Cl + NaOH

Asta cu clorul din apa seamana cu povestea pastei de dinti cu Fluor (F)...
Daca pasta de dinti ar contine fluor, ti-ar cadea toti dintii si probabil si maxilarele...
Fluorul este un gaz extrem de toxic si foarte reactiv, care ”dizolva” pana si recipientele din sticla...

subway guru wrote:
@aztec
Apele minerale romanesti sunt de doua feluri, clorosodice (marea majoritate) si magneziene (Borsec).
Continut redus de saruri ar avea conform etichetei AquaCarpatica...dar si la astea cu continut redus e cu dus-intors, creste riscul de contaminare microbiologica, plus ca nu e deloc recomandabil sa bei apa distilata, organismul are nevoie de saruri minerale...

Un subiect destul de interesant. Poate se deschide un topic pe aceasta tema. Nu stiam ca sunt doua tipuri de apa. In general noi le alternam, nu consumam numai un tip de apa plata sau minerala.

Misterr, m-au indus in eroare imaginile tv cu instalatiile din statia de tratare pe care scria clor gazos.
Pe de alta parte azi iese dl suptinginer mecanic din fruntea ministerului apelor si padurilor considerand ca e cazul sa se imbatoseze dupa o saptamana de tacere.
Dna ministru al sanatatii azi a comunicat ca face si domnia sa analize si anchete iar in final a spus cu jumatate de glas ca in momentul de fata analizele de apa sunt bune.
In timp ce ciorovaiala continua v-as propune sa ne concentram atentia spre meandrele concretului.
Stiu ca suntem destui ingineri pe forum ce avem idee de seria de standarde ISO9000, hai sa privim problema prin aceasta prisma.
Avem un proces industrial tipic, furnizor->procesator->beneficiar, care se traduce in MAsiP prin AR, directia bazinala->PMB prin compania de apa->cetateni prin MS, DSP si PMB prin directiile de specialitate si alte organisme specializate.
Mai sunt doua organisme implicate, Ministerul Mediului prin garda de mediu si Guvernul/MAI prin ISU iar la limita si CSAT prin SRI.
Pentru a asigura calitatea produsului final sunt necesare proceduri interne adecvate si bucle de control pe fiecare faza dar si la interfete si mai ales proceduri de corectie si prevenire a neconformitatilor.
Hai sa facem impreuna acest exercitiu, poate in felul asta le dam factorilor implicati solutia corecta de rezolvare.
Ce ziceti?
P.S.
Tibi, apa contine vrem-nu-vrem gaze <dizolvate> dar vorbim in cazul nostru despre concentratii infinitezimale.
Pe de alta parte, doamna ministru a pomenit ceva despre factori cancerigeni lasand sa se inteleaga ca s-ar referi la cloramine (asa ar fi corect, ca sunt diversi compusi chimici cuprinsi sub denumirea generica), dar fara sa precizeze ca e vorba de expuneri indelungate la concentratii relativ ridicate.
De asemenea ceea ce denumim generic <apa potabila> nu e doar H2O.
Ar mai fi un subiect de discutie. Standardele prevad doar doua nivele/praguri in timp ce sistemele moderne de monitorizare prevad trei, cam cum e la meteo, cod galben/portocaliu/rosu.

subway guru wrote:
doamna ministru a pomenit ceva despre factori cancerigeni lasand sa se inteleaga ca s-ar referi la cloramine (asa ar fi corect, ca sunt diversi compusi chimici cuprinsi sub denumirea generica), dar fara sa precizeze ca e vorba de expuneri indelungate la concentratii relativ ridicate.

Cloraminele sînt derivați ai amoniului, prin substituția unuia, a doi sau trei atomi de hidrogen cu atomi de clor, deci:

• monocloramină (NH2Cl) - cea de care vorbim în principal în cazul apei clorinate
• dicloramină (NHCl2)
• tricloramină (NCl3)

Dar nu despre astea era vorba, cloramina este de dorit pentru că are la rîndul ei proprietăți dezinfectante.

Principalele produse secundare periculoase (unele potențial cancerigene) rezultate în cazul clorinării apei sînt:

• trihalometanii, de exemplu triclormetan (cloroform)
• acizi haloacetici, de exemplu acid tricloracetic (utilizat în trecut ca erbicid)
• haloacetonitrili (utilizați în trecut ca pesticide), clorofenoli etc.

Mai sunt si cele in care in combinatie mai intervin prin substituire ioni metalici gen fier, plumb, etc...dar deja intram in reactiile chimice complexe, eu de aia am adaugat la formula de reactie cuvantul <si altele>...

Ce cred eu ca a gresit fundamental ministerul in primele comunicate e ca a <aruncat-o> in mod confuz, asa la modul general catre toata populatia in loc sa atentioneze in mod special <grupurile de risc>, cum ar fi pacientii cu acea boala rara in numar de 168persoane in toata tara. Acestia trebuiau avertizati in mod special, direct si personal daca din evidentele medicale (din baza lor de date) reiesea ca domiciliau in zona suspicionata.
In situatii de real pericol iminent au la dispozitie mijloace de avertzare eficiente gen Ro-Alert.
@alexxd
Ape minerale sunt cele <atestate> ce provin din izvoare de captare/foraje din zacaminte naturale, indiferent ca e vorba de ape plate sau carbogazoase (cu bule). Mai sunt si cele care la mama lor sunt plate dar sunt <imbogatite> cu CO2 de tip <sifon>.
Celelalte se ascund sub diverse denumiri gen apa de masa, apa de izvor si altele asemenea. La astea sunt multe semne de intrebare...

Bădulescu o reclamă pe Sorina Pintea pentru comunicarea privind apa din Capitală





Aurelian Bădulescu a declarat, luni, la ieşirea de la Parchetul Instanţei supreme, că va face o plângere penală pe numele ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, în legătură cu modalitatea de comunicare a situaţiei apei de la robinet din Bucureşti.

″În cursul zilei de luni, urmează să întrunesc Comisia pentru utilităţi a Municipiului Bucureşti şi înţeleg să îi fac plângere penală ministrului Sănătăţii care şi-a permis să ducă într-un spaţiu public o discuţie care ar fi putut afecta starea de normalitate a Bucureştiului”, a afirmat Aurelian Bădulescu.

Viceprimarul a spus că modalitatea de comunicare a ministrului ar reprezenta o formă de distragere a atenţiei publice.

“Este una dintre acţiunile concertate ale binomului Pintea-Dragnea, binom care prin orice mijloace încearcă să recidiveze, prin aceeaşi metodă cu care au făcut şi la Maternitatea Giuleşti. Cred că dacă analizaţi spectacolul oferit şi ceea ce în contradictoriu a spus ministrul Sănătăţii, veţi înţelege că de această dată Direcţia de Sănătate Publică, pentru că nu degeaba i s-a făcut rău acelei femei, ci pentru că se făceau presiuni asupra ei, practic transmite acest mesaj.

Este sau nu este o acţiune concertată în ceea ce priveşte tot şi întru toate ceea ce privesc pe Gabriela Firea? Este sau nu este disperarea unui om de a-şi rezolva problemele?”, a explicat viceprimarul Bădulescu.





La intrarea în sediul PICCJ, unde a fost chemat pentru audieri în dosarul protestelor din 10 august 2018, Aurelian Bădulescu a oferit jurnaliştilor foi pe care era tipărit articolul 404 din Codul Penal al României, afirmând că aceasta este acuzaţia pe care i-o va aduce ministrului Sănătăţii.

Articolul 404 din CP prevede: “Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani”.

Epsică Chiru, director general adjunct al Apa Nova Bucureşti, a declarat vineri că apa furnizată a fost şi este potabilă, după ce Ministerul Sănătăţii a publicat un raport al Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti din care reiese că miercuri clorul a depăşit limitele admise în sectoarele 5 şi 6.

Apa Nova depus o plângere la Parchet, în cazul apei contaminate cu clor





Reprezentanţii Apa Nova cer investigarea unei presupuse poluări pe raul Argeş, care i-a făcut să trateze apa potabilă din Bucureşti cu mai mult clor decât de obicei, dar în limita maximă admis de lege, spune distribuitorul de apă.

În replică, ministrul Apelor şi Pădurilor neagă poluarea şi susţine că nivelul de amoniu nu a depăşit până acum nivelul maxim admis. În plus, Apa Nova nu ar fi informat nici până acum în scris despre măsurătorile făcute în zona de captare a apei.

Într-un comunicat oficial, cei de la Apa Nova au solicitat o investigaţie din partea Administraţiei Apelor Române, dar şi a Gărzii de mediu. Mai mult, au făcut o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești și Parchetul de pe lângă Tribunalul Târgoviște pentru contaminarea bazinului hidrografic al râului Argeș.

Apa Nova: „Potrivit datelor existente, există suspiciuni că ar fi avut loc o deversare de substanțe periculoase în râul Argeș. Sunt niște fluctuații de scurtă durată, ce poate semăna cu deversări de anumite substanțe în apă.

Au fost două astfel de fluctuații: un vârf care a durat aproximativ 30 minute, care s-a ridicat la un nivel de 1 mil/l iar după aceea a urmat o pauză cu o scădere sub 0,7mil/l. Apoi au urmat alte 30 de minute când nivelul s-a ridicat la 1,2-1,3 mg/l.”

În replică, ministerul Apelor şi Pădurilor a anunţat într-o conferinţă de presă că nu a depistat nicio urmă de poluare după ce a prelevat probe în zona de captare a apei pe 28 ianuarie, cu o zi, două înainte de a fi sesizată problema.

Ioan Deneș, ministerul Apelor și Pădurilor: „Analizele de laborator indicatorul amoniu, valoarea 0.700 mg/l. Limita recomandata 1 mg/l. Limita maximă 1.5 mg/l. Ambele valori comunicate telefonic de apă nova 1.3 mg/l, sunt sub limita maximă admisă.”

„Bucureştenii să ştie de la apele romane ca aceşti parametric s-au încadrat în limitele recomandate. Să nu arunce cu noroi în muncă şi responsabilitatea. Se continua arătatul cu degetul acolo unde nu e cazul.”

Ministrul Apelor şi Pădurilor spune că până acum nu a primit nicio notificare în scris de la Apele Române privind valorile lor, aşa că a refuzat să le comenteze. Crede în continuare că există posibilitatea că topirea zăpezilor să fi crescut concentraţia de amoniu din apa raului Argeş.

Scandalul apei potabile din Bucureşti nu s-a încheiat. DSP a amendat Apa Nova

Click pe imagine pentru video:





Scandalul apei potabile din Bucureşti nu s-a încheiat. De acesta dată, subiectul adus în atenţie de Apa Nova este o posibilă poluare de pe râul Argeş.

Distribuitorul de apă din Capitală cere investigarea acestei presupuse poluări care ar fi obligat compania să trateze apa cu mai mult clor decât de obicei, dar în limita admisă de lege. DSP a amendat Apa Nova cu 10.000 de lei pentru calitatea apei.

Ministrul Apelor şi Pădurilor neagă poluarea, iar Ministerul Sănătăţii acuză Apa Nova de lipsă de comunicare.

Cei de la Apa Nova au solicitat Administraţiei Apelor Române şi Gărzii de Mediu să investigheze o posibilă poluare pe Argeş.

Mai mult, au făcut o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești și Parchetul de pe lângă Tribunalul Târgoviște pentru contaminare.

“Au fost două astfel de fluctuații: un vârf care a durat aproximativ 30 minute, care s-a ridicat la un nivel de 1 mil/l iar după aceea a urmat o pauză cu o scădere sub 0,7mil/l. Apoi au urmat alte 30 de minute când nivelul s-a ridicat la 1,2-1,3 mg/l.”

Adică, spune Apa Nova, nu ar fi vorba doar de topirea zăpezii care ar fi dus în rău de pe maluri substanţe periculoase. Este posibil ca acestea să fi fost deversate în mod accidental sau intenţionat de oameni.

Ministrul Apelor şi Pădurilor a anunţat însă că nu a depistat nicio urmă de poluare după ce a prelevat probe în zona de captare a apei pe 28 ianuarie, cu numai două zile înainte de a fi sesizată problemă de către bucureşteni.

Ioan Deneș, Ministrul Apelor şi Pădurilor: “la indicatorul amoniu, valoarea înregistrată este de 0.796 mg/l. Limita recomandată este de 1 mg/l. Limita maximă admisă este 1.5 mg/l. Ambele valori înregistrate, atât cea comunicata de apă nova 1.3 mg/l, cât şi cea înregistrată de administraţia bazinala argeş vedea, sunt sub limita maximă admisă.”

Ministrul Apelor şi Pădurilor spune că până acum nu a primit nicio notificare în scris de la ApaNova referitor la probele care ar demonstra o posibilă poluare.

Pe de altă parte, ministrul Sănătăţii a criticat modul în care a comunicat ApaNova în acest scandal pentru că nu a informat la timp. Ministerul a făcut astăzi publice rezultatele testelor microbiologice, care arata dacă apa conţine microorganisme sau produse chimice.

Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii: “Pot să vă spun că acestea sunt în limitele normale, unele aproape de limita maximă. Dacă furnizorul de apă potabilă ar fi înţeles că există această autoritate, DSP, MS, dacă ar fi înţeles că trebuie să colaboreze şi să informeze cum scrie legea, nu am fi ajuns aici la această polemică.”

Ministrul Sănătăţii spune că mai multe persoane sensibile la clor s-au plâns că ar fi fost afectate de clorul în exces din apa de la robinet. Potrivit celor 5 analize prelevate în sectoarele 5 şi 6 de inspectorii DSP, nivelul clorului din apa ar fi depăşit şi de 5 ori limita maximă admisă.

ApaNova nu recunoaşte aceste probe şi susţine că nivelul clorului din apa nu a depăşit în niciun moment limita maximă admisă de lege.