Topic: Discutii pe baza lucrarilor si proiectului (Partea 2)
1718 posts, 348510 views
📖 Pagination options
- Utilizator anonim
-
Posted:
-
Re: Discutii pe baza lucrarilor si proiectului (Partea 2)
Utilizator anonim
In aceasta dupamasa a fost montata si teaca 49, deci maine mai mult ca sigur ajungem la 50 iar in weekend la 51/52. Cel tarziu pe 10 decembrie cred ca le avem gata cu tot cu verificarea tensionarii si trecem la montarea predalelor si numararea zilelor pana la punerea in functiune.
O vedere din MT.
In aceasta dupamasa a fost montata si teaca 49, deci maine mai mult ca sigur ajungem la 50 iar in weekend la 51/52. Cel tarziu pe 10 decembrie cred ca le avem gata cu tot cu verificarea tensionarii si trecem la montarea predalelor si numararea zilelor pana la punerea in functiune.
O vedere din MT.
IMG_4382.JPG (252.17 KB; downloaded 3166 times)
- ioan
-
Posted:
-
- Utilizator anonim
-
Posted:
-
Re: Discutii pe baza lucrarilor si proiectului (Partea 2)
Utilizator anonim
Un grafic actualizat cu tot cu tecile pentru maine dimineata.
Un grafic actualizat cu tot cu tecile pentru maine dimineata.
DSC02629.JPG (114.77 KB; downloaded 3140 times)
- subway guru
-
Posted:
-
Re: Discutii pe baza lucrarilor si proiectului (Partea 2)
subway guru
@andrei11:
Se vede ca esti din bransa 'inginerilor', presupunerea ta e perfect corecta, riglele metalice asigura o anumita 'conlucrare' intre cei doi piloni, mai ales la actiunile seismice...
@mindmasster:
eu pot doar sa incerc sa mai 'lamurim' ceva lucruri...
La treaba cu venit de luat 'lumina' mergeti va rog la Dna U., de la mine doar de la biserica din noaptea de inviere...
@andrei11:
Se vede ca esti din bransa 'inginerilor', presupunerea ta e perfect corecta, riglele metalice asigura o anumita 'conlucrare' intre cei doi piloni, mai ales la actiunile seismice...
@mindmasster:
eu pot doar sa incerc sa mai 'lamurim' ceva lucruri...
La treaba cu venit de luat 'lumina' mergeti va rog la Dna U., de la mine doar de la biserica din noaptea de inviere...
- mindmasster
-
Posted:
-
Re: Discutii pe baza lucrarilor si proiectului (Partea 2)
mindmasster
@Marian: Geniala poza . Este de pe acoperis nu?
@sub: am inteles
@Marian: Geniala poza . Este de pe acoperis nu?
@sub: am inteles
- subway guru
-
Posted:
-
- Nightwolf
-
Posted:
-
Re: Discutii pe baza lucrarilor si proiectului (Partea 2)
Nightwolf
@guru: dpdv al traficului, banuiesc ca vor exista semnale luminoase, panori de avertizare interactive, posibilitatea de deviere a traficului electronic (ca in orice tara civilizata) in caz de accident etc ...
@guru: dpdv al traficului, banuiesc ca vor exista semnale luminoase, panori de avertizare interactive, posibilitatea de deviere a traficului electronic (ca in orice tara civilizata) in caz de accident etc ...
- subway guru
-
Posted:
-
Re: Discutii pe baza lucrarilor si proiectului (Partea 2)
subway guru
@Nightwolf & @jailor:
Intrebarile voastre depasesc cadrul de acoperire al constructorilor podului...
Ar trebui intrebati Dom' doctor si 'locotenentii lui' cum 'gandesc' exploatarea pasajului...si in primul rand 'cine' o va prelua...
'Noi' doar il 'ridicam' restul e treaba 'altora'...
E ca si cum l-ai intreba pe Mesterul Manole ce o sa faca taica popa in biserica edificata de cei 10 mesteri mari, calfe si zidari...
@Nightwolf & @jailor:
Intrebarile voastre depasesc cadrul de acoperire al constructorilor podului...
Ar trebui intrebati Dom' doctor si 'locotenentii lui' cum 'gandesc' exploatarea pasajului...si in primul rand 'cine' o va prelua...
'Noi' doar il 'ridicam' restul e treaba 'altora'...
E ca si cum l-ai intreba pe Mesterul Manole ce o sa faca taica popa in biserica edificata de cei 10 mesteri mari, calfe si zidari...
- subway guru
-
Posted:
-
Re: Discutii pe baza lucrarilor si proiectului (Partea 2)
subway guru
Nu e chiar asa (ba chiar deloc)...
Taica popa trebuie sa se asigure ca ce a comandat constructorului Mester Manole corespunde 'viziunii sale eucharistice'...
Nu e chiar asa (ba chiar deloc)...
Taica popa trebuie sa se asigure ca ce a comandat constructorului Mester Manole corespunde 'viziunii sale eucharistice'...
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Discutii pe baza lucrarilor si proiectului (Partea 2)
andrei11
Stati linistiti, sunt prevazute toate situatiile posibile si se stie de pe acum rezolvarea lor.
Stati linistiti, sunt prevazute toate situatiile posibile si se stie de pe acum rezolvarea lor.
- GAC
-
Posted:
-
Re: Discutii pe baza lucrarilor si proiectului (Partea 2)
GAC
Totusi nu inteleg un lucru: de ce nu s-a suprabetonat pe portiunea intre pila PC3 si Rampa Titulescu (SP2), avand in vedere ca aceasta portiune de aproape 100 de metrii nu este hobanata ci sta pe piloni de beton armat definitivi, astfel s-ar fi usurat din volumul de munca care oricum este restant.
Si mai bine decat atat, ar fi fost daca, inainte de a monta prima hobana, ar fi pus predalele pe portiunea dintre pilonul central (cel de 80 de m) si locul unde se prinde hobana 2 de tablier, si abia atunci sa fi montat hobana 1, iar dupa montarea hobanei 1, sa continue cu predalele pana in dreptul capatului de ancorare 3; si sa monteze hobana 2 si sa mearga cu predalele inca un segment pana la capatul de ancorare 4, si asa mai departe, incat hobanele sa preia masa suplimentara a predalelor, pe masura ce sunt montate (simultan pe ambele parti ale tablierului). (Ma gandesc la aceasta modalitate, de a pastra un avans mic al montarii predalelor fata de montarea hobanelor, ca macaraua ce va pune predalele sa nu se incurce in hobane)
Iar cand ar fi ajuns cu hobanele la nivelul 6-7, ar fi putut linistiti sa armeze si sa suprabetoneze.
Totusi nu inteleg un lucru: de ce nu s-a suprabetonat pe portiunea intre pila PC3 si Rampa Titulescu (SP2), avand in vedere ca aceasta portiune de aproape 100 de metrii nu este hobanata ci sta pe piloni de beton armat definitivi, astfel s-ar fi usurat din volumul de munca care oricum este restant.
Si mai bine decat atat, ar fi fost daca, inainte de a monta prima hobana, ar fi pus predalele pe portiunea dintre pilonul central (cel de 80 de m) si locul unde se prinde hobana 2 de tablier, si abia atunci sa fi montat hobana 1, iar dupa montarea hobanei 1, sa continue cu predalele pana in dreptul capatului de ancorare 3; si sa monteze hobana 2 si sa mearga cu predalele inca un segment pana la capatul de ancorare 4, si asa mai departe, incat hobanele sa preia masa suplimentara a predalelor, pe masura ce sunt montate (simultan pe ambele parti ale tablierului). (Ma gandesc la aceasta modalitate, de a pastra un avans mic al montarii predalelor fata de montarea hobanelor, ca macaraua ce va pune predalele sa nu se incurce in hobane)
Iar cand ar fi ajuns cu hobanele la nivelul 6-7, ar fi putut linistiti sa armeze si sa suprabetoneze.
- bekxy
-
Posted:
-
Re: Discutii pe baza lucrarilor si proiectului (Partea 2)
bekxy
În varianta propusă de tine nu cred că "formula" de tensionare a toroanelor mai intra în vreun model rezonabil. Ar fi fost prea multe variabile.
În varianta propusă de tine nu cred că "formula" de tensionare a toroanelor mai intra în vreun model rezonabil. Ar fi fost prea multe variabile.
- subway guru
-
Posted:
-
Re: Discutii pe baza lucrarilor si proiectului (Partea 2)
subway guru
@jailor:
Eu cred ca ai inteles perfect ce am zis doar incerci sa o tii 'langa'...
Unde ai mai vazut tu ca in proiectul de constructie sa fie cuprins 'planul de deszapezire al Municipiului Bucuresti conceput de inteleptii Capitalei'?
Pai vrei ca toti inteleptii aia sa ramana fara obiectul muncii???
Si ce treaba are constructorul cu 'planurile de deszapezire'?
Hai ca deraiem serios...
In loc de explicatii puteam sa-ti aplic un raspuns sibilinic:
Edilii nostri in netarmurita lor intelepciune si pricepere au prevazut din timp toate situatiile de urgenta posibile si imposibile cu rezolvarile optime astfel ca iubitii nostri concetateni sa nu aiba de indurat in vreun fel vicisitudinile naturii...oricare vor fi acelea...
OK?
In loc de asa ceva eu am incercat sa-ti spun ca nu e treaba lu' Mesterul Manole ce predica tine taica popa in biserica, la ce ore, in ce zile ale saptamanii si dupa care evanghelie...
Sper ca de data asta am fost clar!
@GAC:
Daca fiecare venim cu alte 'idei' decat ceea ce este prevazut in proiect iese un KK...
Recomand tuturor proiectantilor de poduri hobanate participanti la discutii sa tina cont de toate aceste observatii si sugestii de 'imbunatatire' si la viitorul lor proiect sa le si aplice...
Pana atunci avem alt proiect si pe ala il aplicam 'ad literam' si nu altceva, oricat ar parea de 'inteligente' solutiile alternative...
Voi chiar nu remarcati ca discutam 'discutii' doar ca sa ne aflam in treaba?
@jailor:
Eu cred ca ai inteles perfect ce am zis doar incerci sa o tii 'langa'...
Unde ai mai vazut tu ca in proiectul de constructie sa fie cuprins 'planul de deszapezire al Municipiului Bucuresti conceput de inteleptii Capitalei'?
Pai vrei ca toti inteleptii aia sa ramana fara obiectul muncii???
Si ce treaba are constructorul cu 'planurile de deszapezire'?
Hai ca deraiem serios...
In loc de explicatii puteam sa-ti aplic un raspuns sibilinic:
Edilii nostri in netarmurita lor intelepciune si pricepere au prevazut din timp toate situatiile de urgenta posibile si imposibile cu rezolvarile optime astfel ca iubitii nostri concetateni sa nu aiba de indurat in vreun fel vicisitudinile naturii...oricare vor fi acelea...
OK?
In loc de asa ceva eu am incercat sa-ti spun ca nu e treaba lu' Mesterul Manole ce predica tine taica popa in biserica, la ce ore, in ce zile ale saptamanii si dupa care evanghelie...
Sper ca de data asta am fost clar!
@GAC:
Daca fiecare venim cu alte 'idei' decat ceea ce este prevazut in proiect iese un KK...
Recomand tuturor proiectantilor de poduri hobanate participanti la discutii sa tina cont de toate aceste observatii si sugestii de 'imbunatatire' si la viitorul lor proiect sa le si aplice...
Pana atunci avem alt proiect si pe ala il aplicam 'ad literam' si nu altceva, oricat ar parea de 'inteligente' solutiile alternative...
Voi chiar nu remarcati ca discutam 'discutii' doar ca sa ne aflam in treaba?
- vancouver
-
Posted:
-
Re: Discutii pe baza lucrarilor si proiectului (Partea 2)
vancouver
Uite facem urmatorul experiment:
1) Ia 2 carti mai groase, de marime egala, si pune-le în picioare (pe o laterala) pe o masa, pe care nu se mai afla altceva. Incearca sa darâmi cartile miscând masa = cutremur.
2) Pune din nou cartile pe masa in picioare si ia o a treia carte (care poate fi si mai mica), pe care o pui peste primele doua, culcata. Fixeaza cu un scotch legatura cartii de deasupra cu fiecare carte in picioare. Incearca din nou sa darâmi cartile miscând masa... s-ar putea sa nu reusesti asa usor.
De aceea si la blocurile înalte sau la zgârie nori deseori ultimul planseu (acoperisul) se face deosebit de solid, pentru a garanta o conlucrare a tuturor structurilor verticale (stâlpi, pereti) in caz de cutremur. In simulari pe calculator (pe care le-am facut pe vremea când eram student) o intarire a acestui ultim planseu aducea un spor de rezistenta la nivelul intregii structuri a unui bloc, atât la 5-6 etaje, cât si la structuri de 30-32 de etaje. Cutremurul aplicat de programul de simulare trebuia sa aibe atunci o intensitate mai mare pentru a se ajunge la primele cedari ale unor stâlpi (adica momentul in care cladirea risca sa devina instabila). Ba mai mult, printr-o proiectare inteligenta se poate folosi palierul de curgere al otelului pentru a consuma o parte din energia seisumului. Astfel elementele orizontale (grinzi) se proiecteaza nu prea puternice in raport cu stâlpii si in timpul seismului acestea se indoaie, se deformeaza, ba-ntr-o parte, ba-n cealalta. Pentru a le deforma seismul isi consuma energia si astfel aceasta nu mai afecteaza in alt mod cladirea. Dupa seism respectivele grinzi pot fi inlocuite iar cladirea este pregatita pentru un nou seism extrem. Practic prin proiectare distrugerile pot fi dirijate acolo unde-mi convine, unde stabilitatea cladirii in ansamblu nu este periclitata, si asta fara sa consum material ca inecatu', fara a tine cont de costuri, cum s-a facut la "Casa Poporului" unde in loc de armatura uneori s-au folosit sine de tren - din punct de vedere economic o aberatie la o cladire din beton armat de numai 94 m inaltime.
Mesaj de andrei11 » Mie Noi 24, 2010 1:01 am
(...)
Cat priveste forma podului si integrarea lui in peisajul urban mai degraba trebuie intrebat arhitectul "de serviciu" si nu inginerii. Apropos, subway guru, am inteles, "barele" acelea de sus sunt definitive, dar daca nu este secret de serviciu ar fi interesant de aflat la ce folosesc. Cumva asigura o anumita "solidarizare" a celor 2 stalpi si la partea superioara ? Am pus o intrebare, nu am tras cu pusca, sunt pe dinafara cu asemenea "subtilitati"
1 DECEMBRIE 1918 - 1 DECEMBRIE 2010
LA MULÅ¢I ANI ROMANIA !!!!
Uite facem urmatorul experiment:
1) Ia 2 carti mai groase, de marime egala, si pune-le în picioare (pe o laterala) pe o masa, pe care nu se mai afla altceva. Incearca sa darâmi cartile miscând masa = cutremur.
2) Pune din nou cartile pe masa in picioare si ia o a treia carte (care poate fi si mai mica), pe care o pui peste primele doua, culcata. Fixeaza cu un scotch legatura cartii de deasupra cu fiecare carte in picioare. Incearca din nou sa darâmi cartile miscând masa... s-ar putea sa nu reusesti asa usor.
De aceea si la blocurile înalte sau la zgârie nori deseori ultimul planseu (acoperisul) se face deosebit de solid, pentru a garanta o conlucrare a tuturor structurilor verticale (stâlpi, pereti) in caz de cutremur. In simulari pe calculator (pe care le-am facut pe vremea când eram student) o intarire a acestui ultim planseu aducea un spor de rezistenta la nivelul intregii structuri a unui bloc, atât la 5-6 etaje, cât si la structuri de 30-32 de etaje. Cutremurul aplicat de programul de simulare trebuia sa aibe atunci o intensitate mai mare pentru a se ajunge la primele cedari ale unor stâlpi (adica momentul in care cladirea risca sa devina instabila). Ba mai mult, printr-o proiectare inteligenta se poate folosi palierul de curgere al otelului pentru a consuma o parte din energia seisumului. Astfel elementele orizontale (grinzi) se proiecteaza nu prea puternice in raport cu stâlpii si in timpul seismului acestea se indoaie, se deformeaza, ba-ntr-o parte, ba-n cealalta. Pentru a le deforma seismul isi consuma energia si astfel aceasta nu mai afecteaza in alt mod cladirea. Dupa seism respectivele grinzi pot fi inlocuite iar cladirea este pregatita pentru un nou seism extrem. Practic prin proiectare distrugerile pot fi dirijate acolo unde-mi convine, unde stabilitatea cladirii in ansamblu nu este periclitata, si asta fara sa consum material ca inecatu', fara a tine cont de costuri, cum s-a facut la "Casa Poporului" unde in loc de armatura uneori s-au folosit sine de tren - din punct de vedere economic o aberatie la o cladire din beton armat de numai 94 m inaltime.
📖 Pagination options