Insula era un mic parculet cu debarcader. Nu stiu cat succes a avut imediat dupa construirea ei (si a lacului), dar acum e complet in paragina... Anul trecut se plantasera multi copaci in centru, ar fi putut fi o mica padurice deasa. Dar ultima data cand am ajuns acolo, erau toti rupti de la jumatate   Problema insulei e ca e greu accesibila... ori vii din Crangasi si ocolesti jumatate de lac, ori vii din Giulesti si trebuie sa sari un gard si sa traversezi un maidan plin de noroi... Daca cineva ar rezolva cu accesul la insula dinspre Giulesti (acolo ar fi mai logic, fiind cel mai aproape), atunci n'au decat s'o reabiliteze... deocamdata ar renova'o degeaba, pentru ca e greu accesibila. Momentan vin acolo numai cei din Giulesti, cu gratare si manele la maxim...

Pe insulă se poate ajunge cu maşina... camionagii au improvizat un drumeag dinspre Giuleşti (ca să meargă spre Roşu şi să arunce moloz pe acolo sau să vină dinspre Roşu cu molozul, după caz) spre ,,faleza" lacului, folosit (şi) de toţi care vor pe insulă.

Stiu ca se poate ajunge cu masina, traversand maidanul de care zic, mai la vest de garduletul care trebuie sarit, cand vii ca pieton. Dar si accesul auto tot prin noroaie se face...

Se poate veni dinspre Roşu pe drum asfaltat (asfaltat ca în palmă chiar, numai bun de dat cu bicicleta pe el), dar e nevoie de un ocol considerabil.

Una noua, din ciclul shushelelor suspendate, nu stiu daca e de ras sau de plans  Uneori Dr.Otker are manifestari de om gospodar si responsabil, alteori pare poet nebun!

Oprescu vrea jardiniere cu ventilator de 23 de milioane de euro pe malurile Dambovitei
de Catiusa Ivanov HotNews.ro
Vineri, 17 decembrie 2010, 15:50 Actualitate | Esenţial

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a introdus pe ordinea de zi a sedintei consiliului general de vineri un proiect de hotarare prin care se cere alocarea sumei de 23 de milioane de euro pentru reabilitarea urbana a raului Dambovita.

Mai exact, "reabilitarea urbana a raului inseamna amplasarea unor jardiniere plutitoare, cu ventilator, pe malul apei". Acestea au rolul de a imbunatati climatul orasului prin ventilarea aerului mai rece si mai umed din preajma apei spre carosabil.

Proiectul este impartit in patru faze:

   Faza pilot - 300.000 de euro
   Faza 2 - 1,5 milioane euro
   Fazele 3 si 4  - executia lucrarilor, 21 milioane euro

Conform proiectului de hotarare, investitia e esalonata pe cinci ani iar durata de viata a panourilor este cuprinsa intre opt si zece ani.

Consilierii au respins proiectul, considerand ca inseamna "aruncarea banilor pe apa Dambovitei".

"Este o noua dovada a iresponsabilitatii manageriale a primarului general, care ne propune sa aruncam 23 de milioane de euro pe apa Dambovitei. Sa pui plante de atatia bani, in conditiile in care nu s-au platit bani pentru exproprieri, Bucurestiul nu arata ca o capitala europeana, dar vrem sa gazduim Jocurile Olimpice, mi se pare nepotrivit", a declarat Robert Nitu, consilier PNL.

De aceeasi parere este si consilierul PDL Cornel Ivascu: "Nicaieri in lume nu s-a facut asa ceva, cred ca nici nu e o solutie fezabila din punct de vedere tehnic, cand se ridica nivelul raului jardinierele o sa ajunga pe trotuar. Nu are rost sa aprobam o asemenea investitie daca nu stim sigur ca e fezabila si, in niciun caz, aceasta nu este prioritatea noastra. Daca dl. primar vrea sa imbunatateasca climatul Capitalei, sa planteze copaci".

Primarul Sorin Oprescu a declarat ca prin hotararea de astazi s-ar fi aprobat studiul de fezabilitate si indicatorii economici, iar investitia se va face din fonduri europene, nu din banii municipalitatii. In proiectul de hotarare nu este insa specificat acest lucru.

http://b365.ro/news/bucures ... nctionala/

Staţia de epurare de la Glina este gata. Luni va fi inaugurată

Odată cu caseta colectoare de sub Dâmbovița, Apa Nova București a preluat de la 1 iulie și Stația de Epurare a Apelor Uzate(SEAU) de la Glina. După recepția lucrării, societatea de apă s-a angajat să aducă structura la parametri maximi de fucționare cel târziu până la sfârșitul anului. Inginerii au reușit însă scurtarea termenului cu aproape trei luni.

[...]

Nămolul problemă
Prin proiectul de realizare a Etapei I a SEAU Glina a fost prevăzută producerea unui nămol cu 22% substanță uscată, lucru ce nu respecta normele de mediu. Între timp s-a modificat legislația românească și, pentru a putea fi depozitat în gropi ecologice, fără a fi necesare amenajări suplimentare, conținutul de substanță uscată nu trebuie să fie sub 35 % în urma procesării de ape uzate. De altfel, problema acestui nămol a cântărit greu în urmă cu aproape un an când, conform legislației de mediu, acest reziduu nu putea fi, nici transportat, nici depozitat, dacă nu era uscat sau cel puțin deshidratat. Din aceasta cauză, la nivelul Gărzii de Mediu, s-a pus problema închiderii stației.
La începutul lunii noiembrie 2010, Linia I a staţiei de epurare a fost finalizată, trecându-se astfel la perioada de probe tehnologice. În staţie vor intra de luni 10 mc/s de apă uzată care vor fi trataţi mecanic, iar dintre aceştia, 5 mc/s vor fi trataţi şi biologic şi terţiar.

[...]

5 lucruri pe care nu le știai despre Dâmbovița

Dâmboviţa este artera hidrogafică principală a municipiului Bucureşti. Din munţii Făgăraş, de la izvoare, și până în Capitală râul străbate peste 200 de kilometri. Aici însă Dâmbovița ascunde câteva secrete. B365.ro vă prezintă o parte dintre acestea.

Continuarea si foto aici.

In anul 1940 au fost realizate lucrari de adancire a Dambovitei in zona Rosu. Strandul Ciurel fost definitivat la 19 octombrie 1942 iar inaugurarea oficiala a avut loc la 19 iulie 1943, ce a rezistat pana in 1985, cand au inceput lucrarile de de reamenajare a Dambovitei - pe locul lui se afla podul rutier si barajul, iar in zona benzinariei se afla o cladire din caramida care nu stiu ce adapostea, probabil o statie de pompare sau anexa a strandului - o vedeam din autobuzul 305.

Bucureștiul are stație de epurare a apelor uzate după 31 de ani de lucrări

Începută în anii ’80, Staţia de Epurare a Apelor Uzate Bucureşti – Glina va fi inaugurată luni. Specialiștii spun că va fi nevoie de o perioadă îndelungată pentru ca poluarea creată de deversarea apelor uzate neepurate să dispară.

Zeci de ani, toată apa de la robinetele bucureștenilor și cea provenită din industrie a ajuns în Dâmbovița fără să treacă printr-un filtru. Detergenți, dejecții, mizerie, totul ajunge în cursurile de apă din jurul Bucureștiului.
Dâmbovița este murdară, miroase, iar fundul apei nu se vede din cauza mizeriei.

Motivul: fiecare locuinţă din Bucureşti produce zilnic zeci de litri de apă menajeră, iar conductele reţelei de canalizare se varsă într-un adevărat râu subteran, lung de 18 kilometri.

După închiderea marilor uzine din Capitală, debitul apei din sistemul de canalizare s-a redus aproape la jumătate faţă de anul 1989, astfel că evacuarea dejecțiior s-a produs tot mai greu. Așa că, în subteran s-au format zeci de insule din mâl, cârpe, tampoane și alte deșeuri, chiar prezervative.

Apa Nova, compania care gestionează sistemul de apă care ajunge în casele bucureștenilor, a angajat o firmă pentru a stabili ce se află în canalele care preiau apa uzată.  Specialiștii au găsit și o soluție pentru curățarea canalelor: pomparea din Lacul Morii a mai multor jeturi de apă sub presiune. După aceea, în tunele se vor monta valve care vor putea închide complet anumiţe porţiuni din canale.

Municipalitatea dă vina pe Revoluție

În anii ’80 a început construcţia Staţiei de Epurare care nu a fost finalizată din cauza evenimentelor din 1989, susțin reprezentanții Primăriei Capitalei, adică din cauza Revoluției.

În anul 2002, reprezentanţii Comisiei Europene şi cei ai Ministerului Mediului din România au hotărât ca prioritate numărul 1 pentru combaterea poluării şi refacerea mediului înconjurator să fie construcţia unei staţii de epurare a apelor uzate pentru Bucureşti. În acest sens, în anul 2004, s-a semnat Memorandumul de Finanţare între Comisia Europeană şi Guvernul României prin care s-au alocat fondurile nerambursabile

Și pentru că Municipalitatea nu are bani ca să achite împrumutul luat pentru a construi Stația, fiecare bucureștean va plăti o taxă de ape uzate, 10 bani pe lună, până când lucrarea va fi achitată.

Reabilitarea staţiei de epurare a costa aproximativ 108 milioane de euro şi a fost finanţată din surse multiple: 9,93% dintr-un împrumut contractat cu BEI, 11,97% dintr-un împrumut contractat cu BERD, 3,48% de la bugetul de stat şi 54,62% din fonduri ISPA.

Sursa si video aici: http://www.evz.ro/detalii/stiri/bucures ... 48979.html

Bucureștenii ar putea plăti taxă de ape uzate de maximum 73 de lei

Peste patru ani, bucureştenii ar putea plăti o taxă pentru apele reziduale, de aproape 73 de lei pe lună. Până atunci, în Dâmbovița va ajunge jumătate din apele cu dejecții și detergenții din casele bucureștenilor.

Aproape 31 de ani şi cheltuirea a peste 108 milioane de euro. Atât a fost nevoie pentru a putea pune în funcţiune o parte din staţia de epurare de la Glina. Până în 2015, pe Dâmboviţa şi pe Dunăre vor mai ajunge dejecţii şi apă cu detergenţi.

Motivul: doar jumătate din apa provenită de la duşuri şi de la toaletele din Capitală este epurată, restul trece prin site speciale, pentru a se alege gunoiul, iar bacteriile rămân.

Iliescu: "Acum miroase"

Dâmboviţa şi Dunărea sunt poluate din cauză că s-a deversat canalul Bucureştiului în râuri. O recunoaşte chiar fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, prezent la inaugurarea staţiei de la Glina. "Pe vremuri, făceam baie în Dunăre. Acum doi ani am fost la Călăraşi. Persista un miros şi nu puteai să stai lângă mal", a explicat Iliescu.

Potrivit specialiştilor Municipalităţii, în prezent, cei 10 metri cubi pe secundă, debitul preluat de staţie, sunt curăţaţi mecanic, adică apa trece prin nişte grilaje care au rol de sită şi doar jumătate sunt trataţi biologic. Ceilalţi cinci metri cubi pe secundă sunt redirecţionaţi printr-un canal de ocolire, înapoi în Dâmboviţa.

"Unul dintre cei mai mari poluatori ai Dunării este Capitala. Zilnic, Bucureştiul deversează în Dâmboviţa şi apoi în Dunăre cantităţi imense de detergenţi, uree, cianuri şi azot", a declarat edilul-şef al Capitalei la inaugurarea primei faze a staţiei. Cert este că, după ce se va finaliza şi a doua etapă a staţiei de epurare şi nu va mai curge nici un metru cub de apă poluat în Dâmboviţa, autorităţile vor analiza ce taxă vor percepe pentru a putea "spăla canalizarea".

Poluatorul plăteşte

"Taxa va creşte pe principiul - poluatorul plăteşte. Acum nu ştim exact cu cât, dar nu va depăşi plafonul impus de UE, respectiv, 3,5 la sută din venitul mediu lunar al unei familii. Până acum, Apa Nova a suportat cheltuielile de operare ale staţiei, însă în viitor va trebui să facem o majorare a tarifului la populaţie pentru cheltuielile de operare şi mentenanţă", a declarat Epsică Chiru, director în cadrul Apa Nova.

Bucureştenii ar putea plăti o taxă de apă uzată lunară de maximum 73,5 lei. În prezent, pentru fiecare metru cub de apă uzată se achită o taxă de 10 bani. Viceprimarul Capitalei, Mircea Raicu, este de părere că nu se va achita maximum, şi a dat asigurări că va fi o sumă modică.

LIPSURI

Mai trebuie investiţi încă 350 de milioane de €

Costin Berevoianu, consilierul primarului general al Capitalei pe probleme de utilităţi, a declarat că deja au avut loc discuţii cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte construirea celei de-a doua faze a staţiei de epurare. Astfel, s-au rezervat deja 250 de milioane de euro.

De asemenea, Guvernul va contribui cu 15%, Primăria Capitalei cu 2 %, iar bucureştenii cu 50 de milioane de euro, bani care vor fi colectaţi din taxa de ape uzate.

A doua fază este necesară atât pentru ca apele uzate să fie sută la sută epurate, dar şi pentru a putea construi incineratoarele necesare arderii nămolului poluat care rezultă de pe urma procesului de curăţare a apelor. În prezent, acesta este tratat şi depozitat în groapa de gunoi, însă oficialii de la mediu spun că acesta nu poate fi depozitat la nesfârşit. "Trebuie să se rezolve problema nămolului. Se depozitează tone de astfel de deşeu pe zi", a explicat secretarul de stat pe mediu, Marin Anton.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/din-201 ... 49185.html

Eheee, namolul ala e un bun generator de gaz metan.

Un nou accesoriu pentru zona de un miliard de euro a B-dului Unirii: Un ponton plutitor pentru ambarcaţiuni va apărea pe Dâmboviţa lângă Biblioteca Naţională

După ce la sfârşitul anului trecut s-a inaugurat în apropiere de râul Dâmboviţa atractiva structură îmbrăcată în sticlă verde, actualul sediu al Bibliotecii Naţionale, o investiţie de 100 de milioane de euro, acum urmează ca Bulevardul Unirii să primească un alt accesoriu: un ponton plutitor de care să fie ancorate ambarcaţiuni.


AdministraŢia Naţională "Apele Române" scoate la licitaţie atribuirea contractului de închiriere a unui teren de 900 de metri pătraţi, ocupat de luciul de apă al albiei râului Dâmboviţa, spre colţul dinspre Bulevardul Unirii şi Biblioteca Naţională pentru amplasarea unui ponton plutitor, de care să fie ancorate în scop expoziţional ambarcaţiuni de mici dimensiuni pentru o perioadă de trei ani, potrivit unui anunţ al companiei.

În ultimul an zona Pieţei Unirii a fost cosmetizată în urma unor investiţii de 150 de milioane de euro.

Atractivitatea zonei a fost sporită de noul sediu al Bibliotecii Naţionale, pentru care lucrările au demarat în 2009 şi a fost deschis în decembrie anul trecut. Asta după ce Biblioteca Naţională a fost o ruină timp de aproape 20 de ani.

Mai mult, o altă clădire din zonă, magazinul universal Cocor a trecut printr-un "facelift" de 25 de milioane de euro, după ce timp de aproape 40 de ani afişase o faţadă prăfuită. Şi magazinul Unirea s-a reinventat. Noii chiriaşi Zara şi H&M au amenajat faţada exterioară a magazinului.

Pentru a împrospăta şi mai mult imaginea zonei, un grup lituanian a investit circa 11,5 milioane de euro în realizarea hotelului Europa Royale cu 90 de camere, proiect la parterul căruia a fost deschis până în prezent un magazin Drogerie Markt. Cu o lungime de circa 3,5 kilometri între Piaţa Consti­tuţiei şi Piaţa Alba Iulia, Bulevardul Unirii din Bucureşti este una dintre cele mai scumpe zone din oraş.

Cele aproximativ 6.000 de apartamente situate pe Bulevardul Unirii din Bucureşti, între Palatul Parlamentului şi Piaţa Alba Iulia, au o valoare de piaţă de circa 1 miliard de euro, potrivit estimărilor ZF, acesta putând fi considerat cel mai mare proiect imobiliar realizat vreodată în România, mai ales dacă este luată în calcul şi investiţia în Casa Poporului.

Pentru ca zona să fie pusă şi mai mult în valoare, în special luciul râului Dâmboviţa, Apele Române au luat în considerare să închirieze un teren de 900 de metri pătraţi pentru un ponton plutitor.

"De acel ponton plutitor se vor ancora vase în cadrul unei expoziţii cu cumpărare. Deja au fost depuse mai multe oferte, nu vă pot spune cine a depus aceste oferte", a declarat Maria Şerbănoiu de la Administraţia Bazinală de Apă (A.B.A) Argeş-Vedea Piteşti. La licitaţia publică poate participa orice persoană juridică sau fizică, română sau străină, care depune o ofertă, cumpără caietul de sarcini şi depune o garanţie de participare de 1.503 lei. Ofertele trebuie depuse la re­gistratura sediului A.B.A Argeş-Vedea Piteşti până pe 17 fe­bruarie. Licitaţia va avea loc pe 20 februarie.

Nu este clar cine a prezentat interes pentru acest proiect.

Ovidiu Rebegel, proprietarul companiei American Nautics, importator de motoare inbord/outbord Mercury în România şi unic importator pentru ambarcaţiuni ca Sealine, Trophy sau Boston Whaler, cu afaceri de 5,6 milioane lei (1,3 mil. euro) şi un profit de circa 56.000 lei (13.000 euro) în 2010, susţine că ar fi fost mai potrivită amplasarea unui ponton pentru ambarcaţiuni pe Lacul Morii, unde spaţiul permite şi testarea ambarcaţiunilor.

Cererea pentru ambarcaţiuni este încă mică în România. "Anul trecut am vândut 75 de ambarcaţiuni. Cele mai căutate sunt ambarcaţiunile al căror preţ variază între 10.000 de euro (cinci metri lungime) şi 30.000 de euro (şapte metri lungime), deşi preţul unei ambarcaţiuni începe de la 3.000 de euro", a declarat el.

Omul de afaceri Mihail Marcu, proprietarul MedLife şi al companiei de ambarcaţiuni Nautic Life, a declarat că nu ştie nimic de această licitaţie şi că ideea nu i se pare minunată, dat fiind faptul că piaţa ambarcaţiunilor din România se ridică la doar câteva milioane de euro anual. "Este o piaţă mică, sunt patru jucători mai mari", a spus el.

Printre companiile care vând ambarcaţiuni sau motoare pentru ambarcaţiuni se numără Nautic Life, American Nautics, Euronautica şi Honda şi Yamaha Marine.

http://www.zf.ro/eveniment/un-nou-acces ... la-9197496

De la tenebrele din măruntaiele Bucureștiului, la grădini filtru ecologic, pe malurile Dâmboviței

Malurile și subteranul Dâmboviţei vor fi transformate în totalitate în perioada următoare. Cursul raului va fi reamenajat de-o parte si de alta într-o zonă pentru promenadă şi recreere, plină de spații verzi și mobilier stradal, în timp ce în subsol principala magistrală de canalizare a Dâmboviței va fi reabilitată.

Investiția care se ridică la peste 26 de milioane de euro va fi suportată din bugetul ApaNova București. Ea presupune în primul rând o amenajare peisagistica a zonei adiacente a râului Dambovita pe o suprafaţă de 10 km. Este vorba despre jardiniera care se formeaza intre trotuarul existent si albia râului Dâmbovița precum și despre pasarelele si podurile existente pe cursul acesteia intre Pod Ciurel si Pod Mihai Bravu. Proiectul propune o concepţie peisagistica care va transforma aceasta zona intr-un loc care sa atraga animaţie urbana pe parcul traseului acestuia in Bucureşti. Potrivit caietului de sarcini, pe ambele maluri ale Dâmboviței vor fi create „ambiante legate de apă, formate din asociaţii vegetale specifice ecosistemelor aluviale”. Întreaga zonă va reprezenta și „un filtru de praf” pentru Râul Dambovtia care conform unor studii ar fi o “pâlnie ” de atragere a impurităţilor din aer. Asta în condițiile în care, în prezent, „zona vizată are vegetaţia degradată, neîntreţinută, nefuncţională, cu vegetaţie spontană şi neintegrată într-un sistem unitar din punct de vedere al amenăjarii”.

Pe langa efectul vizual si de protejare a mediului, proiectul de amenajare va valorifica si istoria zonei – fosta Vale a Dambovitei, cu “evoluţia peisajelor urbane din zona, din 1890 pana astazi”. Suprafaţa totală de spații verzi, dotată cu sistem de irigare automat, ce urmeaza a fi amenajată, măsurată conform planurilor este de aproximativ 18.776 m2.

Toate materialele folosite vor fi ecologice (podest din pietriş stabilizat, mobilier din lemn) iar vegetația care va fi plantată specifică locului, pentru a nu fi nevoie de aclimatizări sau alte proceduri speciale de adaptare a speciilor.

„Râul de sub Dâmbovița”, desfundat

O altă componentă importantă a proiectului ApaNova, însă mai puțin vizibilă, este dragarea cursului Dâmboviței. Aproape patru milioane de euro este dispusa compania să plătească pentru strangerea malului si depunerilor din albia betonată a râului, lungă de aproape 22 de kilometri. Ulterior, se va trece la o faza mult mai importantă: lucrari de reparare și curatare a cursului de apa rezidulă din caseta amplasată sub albia amenajată a râului Dâmbovița. Concret, este vorba despre decolmatarea principalei „magistrale” de canalizare a Capitalei. O casetă de dimensiuni impresionante, menită să “înghită” tot fluxul de ape menajere si pluviale, care în prezent functionează doar la 47% din capacitate. Aceata operațiune presupune contractarea unei echipe de 30 de scafandri specialiști care vor lucra zi-lumină, practic la prima acțiune de curățare, de la darea în funcțiune a casetei, acum 24 de ani.

Caseta colectoare a fost preluată în luna mai 2011 de Primăria Capitalei de la Adminstrația Națională “Apele Romane” pentru a fi curățată. Când „râul de sub Dâmbovița” va fi reabilitat complet, sistemul de canalizare al Bucureștiului va putea să preia un debit de ape uzate de 75 m³/s, adică de peste șapte ori debitul mediu pe secundă al Dâmboviței.

Proiectele ApaNova au fost scoase deja la licitație iar în prezent se așteaptă depunerea dosarelor de participare. Din momentul in care contractele de exectutie vor fi incredintate castigatorilor licitatiei, termenul de finalizare al lucrărilor, pentru toate proiectele, este de un an de zile.

http://b365.ro/news/de-la-t ... ambovitei/

Dominatrix wrote:
Pe langa efectul vizual si de protejare a mediului, proiectul de amenajare va valorifica si istoria zonei – fosta Vale a Dambovitei, cu “evoluţia peisajelor urbane din zona, din 1890 pana astazi”.

Distrugind exact unul din cele mai recunoscute simboluri ale vechii Dimbovite, stilpii gardului metalic. Ei au fost refacuti in 1987 dupa mulaje luate dupa cei originari iar acum trebuie inlocuiti...E ca si cum ai "re-branda" Coca Cola!