Cea mai scumpă expropriere pentru Uranus: Hala Matache – 1,4 milioane de euro

Proprietarii clădirii de patrimoniu, ce va fi demolată pentru a face loc Bulevardului Uranus, vor primi cea mai mare sumă pe care Primăria Capitalei o plăteşte ca despăgubire pentru expropriaţi. Bugetul total pe care municipalitatea îl are la dispoziţie pentru exproprieri este de 14,5 milioane euro.
Conform declaraţiilor şefului Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei, citat de adevarul.ro, în prima etapă vor fi dărâmate 84 de imobile, cele cuprinse în zona dintre Piaţa Victoriei şi strada Vasile Pârvan. El a adăugat că exproprierile au fost făcute în urma unor evaluări făcute de experţi.

Hala Matache se află în proprietatea controversatului om de afaceri, Vasilis Ferfelis, care a preluat clădirea imediat după Revoluţie, contra unei sume nesemnificative.

Construcţia Bulevardului Uranus presupune lărgirea stăzilor Buzeşti, Berzei şi Uranus. În prima fază a lucrării se va construi un tronson ce porneşte din Piaţa Victoriei, trece prin strada Buzeşti şi se opreşte la Vasile Pârvan. Autorităţile susţin că acest tronson va fi gata până la sfârşitul lui 2011.

http://b365.ro/news/expropr...group-srl/€

Romania Libera 23/11/2010

Pe unde trece noul bulevard al Capitalei de ROMULUS CRISTEA

Considerată „cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani", drumul de legătură, modernizat şi extins la trei benzi pe sens,  dintre zona Piaţa Victoriei şi Calea Rahovei va fi gata la sfârşitul anului 2012.  Diametrala N-S, cum este denumită calea de legătură care va uni Piaţa Victoriei cu Calea Rahova, are rolul de a fluidiza traficul şi va fi executată în două faze. Până la sfârşitul anului viitor va fi finalizat tronsonul care începe din Piaţa Victoriei şi trece prin zona Buzeşti-Berzei şi apoi str. Vasile Pârvan. Etapa a doua a proiectului dezvoltat pe porţiunea str. Vasile Pârvan-Uranus-Calea Rahovei va începe chiar din primele luni ale anului viitor, cu termen de finalizare la sfârşitul anului 2012.

Primele lucrări

Pe tronsonul Piaţa Victoriei- str. Occidentului lucrările de construcţii sunt deja în stadiu avansat de execuţie (aproape 70%).

S-au efectuat lucrările de reabilitare a reţelelor de utilităţi (apă, canal etc.), circulaţia urmând să se defăşoare pe trei benzi pe sens (incluzând şi linia de tramvai).

Lucrările pe acest segment, potrivit afirmaţiilor primarului general Sorin Oprescu, se vor termina până la sfârşitul
acestui an.

Culoar de expropriere

Între strada Occidentului şi Calea Griviţei se execută lucrări de demolare a mai multor  clădiri, unele dintre ele trecute pe lista monumentelor istorice şi aflate în procedură de declasificare.

Culoarul stabilit de primărie pentru expropriere, prin proiect, a fost stabilit iniţial la 17 metri. Însă, datorită formelor unor clădiri sau dimensiunilor unor proprietăţi, există zone în porţiunea Piaţa Victoriei-Buzeşti unde s-a ajuns şi la demolări pe spaţii de 25 de metri, măsurate de la limita de proprietate dinspre artera care urmează să fie modernizată.

„În spaţiile rămase se vor crea zone verzi, locuri de joacă, parcări, tot ce trebuie pentru un habitat normal", a menţionat directorul general din direcţia de infrastructură a PMB, Mădălin Dumitru.

Clădiri demolate

Reprezentanţii PMB au anunţat că au fost făcute toate demersurile pentru a putea fi demolate clădirile din zona Buzeşti-Griviţei.

Exproprierea şi demolarea unor clădiri care au fost declasificate prin ordin al ministrului nu sunt suficiente pentru eliberarea frontului de lucru pentru constructori. Astfel, directorul general Mădălin Dumitru spune că, deşi există ordin de declasare a unor imobile, mai sunt necesare avize şi pentru zonele de protecţie a monumentelor şi zonele protejate care cuprind casele şi străzile alăturate.

„În lista monumentelor istorice, pe segmentul în care se demolează acum sunt trei clădiri care necesită avizul Ministerului Culturii pentru a fi demolate: Hotel Marna (str. Buzeşti nr. 3), casa în care a locuit Eminescu (str. Buzeşti nr. 5) şi Casa Constantin Rădulescu (Calea Griviţei nr. 80)", a menţionat arh. Adrian Bălteanu.

Cinema Feroviar

Faţada cinematografului Marna (cunoscut de bucureşteni sub denumirea de Cinema Feroviar), aflat la intersecţia Buzeşti-Calea Griviţei, va fi refăcută, după cum afirmă primarul Oprescu.

„Am discutat cu cei de la OMV, care au cumpărat terenul din spate şi care dezvoltă acolo un proiect imobiliar. Am convenit că ei să doneze o suprafaţă de 300 metri pătraţi, aşa ca vom putea să reconstruim frontispiciul cinematografului. În rest, printre alte clădiri înalte acolo ar mai fi hotelul Marna", susţine primarul general Sorin Oprescu, care a mai adăugat şi faptul că „toate sunt notificate, toate sunt plătite, toate sunt expropriate. Au fost notificaţi şi a doua oară pentru a-şi putea ridica banii".

O arteră nouă

După prima etapă, care a început cu amenajarea bulevardului cu câte trei benzi pe sens (cu două linii de tramvai incluse) de la Piaţa Victoriei până la strada Occidentului (unde linia de tramvai şi strada vor fi terminate în acest an), va urma segmentul din Berzei, de la Calea Griviţei până la strada Mircea Vulcănescu. În zona intersecţiei Berzei cu Vulcănescu, se va construi o stradă nouă, strada Gării de Nord, care iese direct în Dinicu Golescu, în faţa Ministerului Transporturilor. Primarul Oprescu consideră că „în acest fel câştigăm şi viteză în circulaţia autovehiculelor, care vor putea merge cu 20-30 km la oră, putând fi parcursă distanţa nord-sud, adică aproximativ 12,5 km, în maximum 15 minute". Pe strada Cameliilor, străbătută de această arteră, s-a executat deja o demolare. Viitoarea stradă a Gării de Nord va străbate o zonă în care în prezent sunt numai case ce urmează să fie demolate.

Podul Hasdeu, reconstruit din 2011

După terminarea licitaţiei pentru tronsonul II al Diametralei N-S, care începe din str.  Vasile Pârvan şi urmează traseul peste podul Hasdeu-Uranus-Calea Rahovei, construcţia şi modernizarea arterei ar putea începe, pe această porţiune, din ianuarie-februarie. Primarul Capitalei a declarat că a obţinut, „după ce s-a consultat cu Patriarhul, acordul şi binecuvântarea  acestuia pentru construcţia unui tunel care va trece pe sub Dealul  Parlamentului". Este vorba de un tunel cu o lungime de câţiva zeci de metri, care va începe imediat după podul B.P. Hasdeu (şi care urmează să fie supralărgit).

Bulevardul Izvor va avea patru benzi

Tunelul cu „binecuvântarea şi acordul Patriarhului" este la o distanţă destul de mare de viitoarea Catedrală a Neamului şi nu se intersectează cu lucrările de acolo. Urmează apoi mărirea şi extinderea bulevardului Izvor la patru benzi, astfel încât va fi nevoie ca Parlamentul să cedeze din terenul aferent instituţiei. Tunelul va ieşi în Uranus, până în apropierea Pieţei Coşbuc, şi va uşura mult ieşirea către sud, mergând pe Calea Rahovei, Veteranilor, ajungând în sudul extrem al Capitalei, spre Gara Progresul. Se creează astfel o cale rapidă de ieşire spre Calea Giuleşti şi, de asemenea, de ieşire din Bucureşti, prin sud.

12,5 kilometri

Lungimea culoarului cu trei benzi de circulaţie pe sens care va străbate Capitala de la nord la sud va însuma 12,5 kilometri.

25 de minute

Noul bulevard care are ca dată de finalizare sfârşitul anului 2012 va putea fi parcurs cu maşina în 25 de minute.

100 de hectare

Suprafaţa totală afectată de lucrările de modernizare şi extindere a culoarului rutier dintre Piaţa Victoriei şi Calea Rahova.€

Două monumente stau în calea Bulevardului Uranus

Bulevardul Uranus s-a împotmolit în două monumente. Cele două clădiri nu au fost însă declasate de Ministerul Culturii de la statutul de monument, astfel că edilii Capitalei nu le pot dărăma pentru a face loc viitorului bulevard.
Pe primul tronson al Bulevardului Uranus, de la Piața Victoriei la Vasile Pârvan, cinci monumente stau în calea constructorilor: Cinematograful feroviar, Hotelul Marna, clădirea construită pe terenul pe care s-a aflat casa în care a locuit Mihai Eminescu, Hala Matache și o clădire situată pe Berzei, nr.81, construită la sfârșitul secolului XIX-începutul sec. XX. Niciuna dintre aceste clădiri nu poate fi dărâmată deocamdată. Primele trei au fost însă deja declasate de la statutul de monument, însă ordinul de ministru nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial, astfel că edilii nu le pot încă atinge. Odată ce ordinul va fi publicat însă, constructorii pot trece la demolarea lor. Pentru ultimele două însă situația este mai delicată.

Atât Hala Matache cât și clădirea de pe Berzei 81 au încă statut de monument, deși primarul general, Sorin Oprescu, declara în urmă cu o săptămână că “au fost declasate clădirile-monument” de pe traseul viitorului bulevard, iar acum “urmează să se publice în Monitorul Oficial ordinul Ministerului Culturii.” Cele două clădiri nu au fost însă declasate de ministrul Culturii, iar atâta timp cât au statut de monument, autoritățile locale nu se pot atinge de ele. Astfel că firma de construcții va trebui să construiască Bulevardul Uranus în jurul celor două clădiri. În locul Halei Matache, pe traseul noului bulevard, edilii vor să amenajeze, conform proiectului, o parcare cu aproximativ 30 de locuri. De altfel, clădirea a fost deja expropriată de Primăria Capitalei contra sumei de 1,4 milioane de euro.

Reprezentanții Primăriei susțin însă că cele două clădiri nu reprezintă decât un impediment temporar, care va fi îndepărtat în timp util.

“Până se va ajunge cu lucrarea la clădirile în cauză vor fi soluționate și aceste probleme, astfel că lucrările nu vor fi afectate. Vom demola tot ce avem voie și la final, pe cele care au rămas și pentru care am obținut ordin de declasare”, a răspuns un oficial al Primăriei.

Primul tronson al Bulevardului Uranus, finalizat în 2011. VEZI CUM VA ARĂTA

Primul tronson al Bulevardului Uranus este cuprins între Piața Victoriei și strada Vasile Pârvan. Potrivit proiectului, noul bulevard va avea 3,8 kilometri de piste pentru bicicliști, 3,3 kilometri cale simplă de rulare pentru tramvaie și peste 12.000 de metri pătrați de trotuare. În plus, vor fi amenajate și noi spații verzi. Mai exact 4.000 metri pătrați de spațiu verde, potrivit autorităților.

Strada Gării de Nord va fi prelungită și se va intersecta într-un nou sens giratoriu cu strada Berzei si Mircea Vulcănescu. Circulația prin sensul giratoriu se va face pe patru benzi destinate autoturismelor și pe două căi de rulare pentru tramvaie.

Potrivit autorităților, noul bulevard va tripla capacitatea de circulație atât pentru autoturisme, cât și pentru mijloacele de transport în comun. Astfel, de la o capacitate de 600-700 vehicule pe oră se va ajunge la una de 2.500 de vehicule pe oră. De asemenea, numărul călătorilor transportați prin zonă va crește de la 500-700 pe oră la 1.000-2.000 pe oră.

Primarul general, Sorin Oprescu, susține că noul bulevard va face posibilă traversarea Capitalei de la nord în sud în 15-20 de minute.

http://b365.ro/news/doua-mo...ui-uranus/€

1,4 milioane de euro, cea mai scumpă expropriere

Hala Matache, care face parte dintre clădirile de patrimoniu, va fi demolată pentru a face loc Bulevardului Uranus. Proprietarii halei, Vasilis Ferfelis şi Koupatsaris Dimitrios, directorii firmei Grec-Rom Business Group SRL, vor primi cea mai mare sumă de bani pe care Primăria o plăteşte ca despăgubire pentru expropriaţi, aproximativ 1,41 milioane de euro.
Una dintre clădirile ce urmează să fie demolate pentru a face loc noii artere care va face legătura între Guvern şi Palatul Parlamentului este Hala Matache, clădire care face parte din Patrimoniul Naţional. Suma distribuită pentru despăgubirea firmei Grec-Rom Business Group SRL, proprietara halei, este de aproximativ 1,41 milioane de euro (peste 6 milioane de lei). Bugetul total pe care Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) îl are la dispoziţie pentru exproprieri este de 61 de milioane de lei.
Conform declaraţiilor şefului Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei, în prima etapă vor fi dărâmate 84 de imobile, cele cuprinse în zona dintre Piaţa Victoriei şi strada Vasile Pârvan. El a adăugat că exproprierile au fost făcute în urma unor evaluări făcute de experţi.

La vară se va demola
În ceea ce priveşte Hala Matache, aceasta a ajuns în proprietatea controversatului om de afaceri, Vasilis Ferfelis, imediat după Revoluţie, contra unei sume nesemnificative.
Vestea că va fi demolată hala i-a nemulţumit atât pe măcelarii care au închiriat spaţii în incinta ei pentru a-şi desfăşura activitatea, cât şi clienţii. „Ştim că se demolează, dar ce ne interesează pe noi este să ne anunţe din timp. Să nu ne ia banii pe o lună în avans, să cumpărăm şi marfă şi să rămânem cu ochii-n soare”, a spus astăzi Claudiu, unul dintre măcelarii din Hala Matache.
„Dacă desfinţează hala o să trebuiască să mergem să cumpărăm carne din supermarketuri, să plătim dublu”, s-a plâns Marian Panait, unul dintre clienţii fideli ai halei.
Reprezentanţii firmei Grec-Rom Business SRL, înfiinţată în anul 2003 şi care are obiect de activitate achiziţii şi investiţii în proprietăţi, susţin că nu au fost anunţaţi nici când va fi demolată proprietatea lor şi nici care este suma pe care le-o oferă PMB pentru expropriere. „Nu ştim absolut nimic. La noi n-a ajuns nicio înştiinţare, nimic. Din câte am înţeles eu, vor începe acţiunea abia prin iunie - iulie”, a spus directorul general al firmei, Gino Ventri.    
Construcţia Bulevardului Uranus presupune lărgirea stăzilor Buzeşti, Berzei şi Uranus. În prima fază a lucrării se va construi un tronson ce porneşte din Piaţa Victoriei, trece prin strada Buzeşti şi se opreşte la Vasile Pârvan. Autorităţile susţin că acest tronson va fi gata până la sfârşitul lui 2011.
Vechi de aproape cinci ani, proiectul datează de pe vremea fostului primar general al Capitalei, Adriean Videanu.

Sursa: Adevarul.ro
http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti...62646.html€

„Gropile” bulevardului Uranus: Reproșurile ONG-urilor pentru magistrala nord-sud
Autoritățile locale sunt acuzate de ilegalități în declararea utilității publice și în declasarea monumentelor istorice, de dezinteres în protejarea patrimoniului, de ignorarea mediului, de ilegalități privind exproprierea și de lipsă de transparență.

Potrivit asociației Platforma pentru București care, la inițiativa Asociației Salvați Bucureștiul și a Agenției de Monitorizare a Presei au organizat joi, o conferință de presă împotriva bulevardului Uranus, proiectul și realizarea au deficiențe mari la nivel legal și practic.

Cinci procese cu ONG-urile

Oraganizațiile susțin că declararea utilității publice pentru demararea proiectului și pentru purcederea la expropriere s-a făcut ilegal pentru că exproprierea monumentelor istorice de pe ruta bulevardului s-a făcut prin Hotărâre de Consiliu General, iar nu prin lege, că nu s-a realizat o cercetare care să certifice necesitatea lucrării și că a lipsit dezbaterea publică pe marginea acestui proiect.

Mai mult, susțin activiștii, dosarele de declasare a monumentelor Hotel Marna și Casa Constantin Rădulescu nu au fost discutate corespunzător în Comisia Monumentelor Istorice și că instituția a avizat declasarea invocând utilitatea publică, deși nu avizase, în prealabil însăși utilitatea publică.

Împotriva utilității publice și a declasării, Asociația Salvați Bucureștiul a deschis cinci procese care se află în prezent pe rolul instanțelor.

Loc liber pentru zgârie-nori

Bulevardul Uranus va afecta în mod negativ întreaga zonă din jur în care se află o sumedenie de monumente istorice. În total, potrivit unui studiu realizat de arhitectul Hanna Derer, profesoară la Institutul de Arhitectură și Urbanism și membră a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, bulevardul va traversează opt zone protejate (Occidentului, Griviței, Temișana, Știrbey Vodă, Cobălcescu, Elisabeta-Kogălniceanu, Regina Maria, Bibicescu). În plus, pe tot parcursul arterei vor fi puse la pământ 14 monumente istorice, majoritatea case de patrimoniu.

„Dispar clădirile și se vor construi imobile de 70-80 de metri înălțime, probabil un mall, câteva hoteluri”, a spus arhitectul Doina Vella, reprezentând Asociația Pro-Do-Mo. Potrivit ei, dezvoltarea de pe traseul Uranusului va pune presiune pe zonele protejate pe care le străbate care nu vor putea rezista pieței imobiliare.

Antropologul Ionuț Piturescu reproșează lipsa unei cercetări convingătoare asupra oportunității acestui proiect, dar și faptul că bulevardul dezintegrează „un univers urban între lumi ce face trecerea între Bucureștiul vechi și cel modern”. Piturescu a adăugat că astfel se lovește în puținii meșteșugari, artizani tradiționali și comercianți de antichități care încă își fac veacul în zona Pieței Matache ce mărginește fostele mahalale ale cărămidarilor și nisiparilor din perioada 1850-1930.

Mai multă poluare

Probleme, spun activiștii, sunt și când vine vorba de protecția mediului. Ei spun că o șosea largă ce va străbate centrul Capitalei va aduce și mai multă poluare în București. Potrivit lui Nicolae Rădulescu-Dobrogea, de la Fundația Eco-Civica, în București e de trei ori mai mult praf decât ar trebui, iar concentrația de benzen din atmosferă o depășește de aproape 10 ori pe cea maximă admisă. Ecologiștii subliniază și faptul că lucrările de lărgire la străzilor Berzei și Buzești au fost tăiate rădăcinile platanilor de aici, ceea ce ar putea să-i facă să se prăbușească în caz de furtună puternică.

Exproprieri cu cântec

Și modul cum s-au decis expropierile și cum se face răscumpărarea proprietarilor ale căror imobile vor fi dărâmate pentru că stau în calea Bulevardului Uranus ridică probleme. Avocata Cecilia Badea a arătat că sumele pe care le-au primit proprietarii încalcă două dintre prevederile Legii 33/1994 privind utilitatea publică: despăgubirea justă și prealabilă, garantate inclusiv de Constituția României.

Avocata, ea însăși locuitoare a străzii Berzei, spune că sumele sunt derizorii. 56.000 de euro pentru un apartament cu trei camere sau 38.000 de euro pentru un apartament cu două camere nu le asigură proprietarilor posibilitatea de a-și cumpăra locuințe cu aceeași suprafață nici măcar la periferia Bucureștiului, a argumentat avocata. În plus, o parte din proprietari nici măcar nu și-au primit banii cuveniți, asta deși au pierdut deja proprietatea. Acest fapt este cauzat de prevederile legii 184/2008 care le permite expropriaților să atace în justiție doar cuantumul despăgubirii, nu și exproprierea în sine. Așadar, dacă aceștia contestă suma, vor trebui să aștepte fără casă încheierea procesului, asta în timp ce lucrările de demolare pot continua.

Bulevard versus spații verzi

Până în prezent, municipalitatea nu a dezvăluit care este valoarea totală a proiectului și ce sume vor fi cheltuite din banii publici. Singura sumă vehiculată este de 2,2 miliarde de euro, sumă ce ar include exproprierile, lucrările de lărgire și reamenajarea spațiului. Potrivit ONG-iștilor, această sumă ar fi suficientă pentru 9 magistrale de metrou, pentru cumpărarea a 700 de hectare de spațiu verde care ar majora cu 50% suprafața verde a Capitalei sau s-ar putea consolida toate cele 15.000 de clădiri din Bucureștiul istoric. Toate acestea ar fi mai utile decât lărgirea șoselei urbane care nu se mai practică în țările vestice de trei decenii. În alte țări, cum sunt Franța, Belgia, Olanda sau Germania, se pune accentul pe extinderea transportului în comun în detrimentul celui cu mașina personală.

Magheru 2

Bulevardul Uranus urmează să lege Piața Victoriei de Palatul Parlamentului, o arteră care, în cuvintele responsabililor Primăriei Generale ar urma să devină un al doilea Magheru. Artera ar trebui să decongestioneze traficul din centrul Capitalei și să absoarbă o parte din fluxul tranzitului rutier Ploiești-Giurgiu. Lucrările de demolare au început în urmă cu două săptămâni pe străzile Buzești și Berzei din Sectorul 1. În total, vor fi demolate 85 de imobile, dintre care 14 sunt monumente istorice clasa B, spun ONG-iștii.

http://b365.ro/news/%e2%80%...-nord-sud/€

FYI
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Primăria Capitalei contrazice informaţiile ONG-urilor care au susţinut, joi, că investiţia pentru diametrala nord-sud ar costa 2,2 miliarde de euro şi precizează că estimările indică o valoare de aproximativ 330 de milioane de euro, valoarea reală urmând să fie stabilită prin licitaţie.
Municipalitatea precizează, joi seară, pentru MEDIAFAX, că proiectul de investiţii diametrala nord-sud Buzeşti - Berzei - Uranus se realizează în trei etape.
Pentru prima etapă (Piaţa Victoriei - Vasile Pârvan) valoarea contractului de proiectare, execuţie şi consultanţă semnat cu constructorul este de 38.169.327 euro, sumă la care se va adăuga şi valoarea exproprierilor, în valoare de circa 29 de milioane de euro.
Pentru etapa a doua (Vasile Pârvan - intersecţia Calea Rahovei cu b-dul Tudor Vladimirescu), valoarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi pe baza studiului de fezabilitate este de 153.313.000 euro, incluzând toate costurile legate de consultanţă, proiectare, execuţie şi exproprieri (inclusiv evaluarea costurilor neprevăzute), informează Primăria Capitalei.
"Menţionăm că valorile aprobate prin indicatorii tehnico-economici sunt estimative, valoarea reală - care se va situa sub această sumă - va fi stabilită în urma organizării unei licitaţii", precizează sursa citată.
Pentru etapa a III a (intersecţia Calea Rahovei cu Tudor Vladimirescu - Gara Progresu) valoarea estimată este de 110 milioane de euro, precizează Primăria Capitalei, care menţionează că şi în acest caz, valoarea reală se va situa sub această sumă şi va fi stabilită în urma organizării unei licitaţii.
Mai multe ONG-uri au criticat, joi, legalitatea şi oportunitatea "diametralei nord-sud", reprezentanţii acestora fiind nemulţumiţi pe de-o parte de ignorarea unor acte normative în procesul de autorizare a investiţiei şi, pe de altă parte, de "distrugerile" necesare pentru realizarea acesteia.
Într-o conferinţă de presă organizată joi după-amiază, reprezentantul Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan, s-a referit şi la oportunitatea proiectului, afirmând că, potrivit municipalităţii, diametrala nord-sud ar urma să coste 2,2 miliarde de euro.
"Comparând această sumă cu precedentele investiţii făcute în Bucureşti, putem ajunge la concluzia că din aceşti bani se puteau face nouă magistrale de metrou noi de dimensiunile celei care leagă Drumul Taberei de Universitate, se pot cumpăra de la proprietari 700 de hectare de spaţiu verde pentru a se dubla astfel suprafaţa de parc a Capitalei, se pot consolida şi restaura toate clădirile din centrul vechi sau se poate face întreaga centură ocolitoare a Bucureştiului. Ce este mai oportun: oricare dintre acestea sau diametrala nord-sud?", a întrebat Nicuşor Dan.
În 12 noiembrie, primarul Sorin Oprescu spunea că Bucureştiul va putea fi traversată de la nord la sud în 20 de minute, pe traseul Piaţa Victoriei - Piaţa Coşbuc, în urma lucrărilor la diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus, pe care o califica drept "cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani".
În privinţa exproprierilor imobilelor, Oprescu preciza că "rămân deocamdată câteva case monumente istorice" care au fost declasate din ordin al ministrului Culturii şi pentru care mai trebuie aşteptată o perioadă de câteva zile până la publicarea ordinelor în Monitorul Oficial".
Primarul general arăta că printre monumentele istorice declasate se află şi cinematograful Feroviar, "ale cărui ziduri se prăbuşesc singure", fostul Hotel Marna şi casa în care au locuit pentru o perioadă poetul Mihail Eminescu şi Veronica Micle.
Întrebat dacă municipalitatea are proces prin care sunt contestate deciziile de expropiere, Sorin Oprescu a răspuns atunci că aceste procese există, explicând că nu sunt ale foştilor proprietari, ci ale "aceluiaşi ONG care acţionează întotdeauna crezând că prin acţiunile sale mă poate opri". €

Iata un articol care lamureste intr-o oarecare masura cine isi incruciseaza sabiile in cazul Berzei 34.
http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-8122471-viitorul-bulevard-buzesti-berzei-face-victime-printre-cladirile-monument.htm

Deci in niciun caz nu s-a murit de foame sau s-a inghetat de frig in cazul Berzei 34 ci sunt doar interese.

http://www.amosnews.ro/Prefectul_Capita ... _-29-59040

Minunat... iar incep procesele.. iar se amana tot...
http://b365.realitatea.net/news/demolarea-hotelului-marna-suspendata-de-tribunalul-bucure%C8%99ti/

Un articol interesant in Adevarul

http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 60522.html

Uranus, dragostea mea

Dacă ar mai fi trăit, Ceauşescu s-ar fi îmbolnăvit de inimă rea că nu a avut şi el ideea asta. Marele Bulevard Uranus, de la Guvern până la Casa Parlamentului. Patru benzi nu desenate, ci asfaltate între aleşii preşedintelui şi aleşii poporului. Zeci de clădiri pe care le-am iubit şi le-am urât în acelaşi timp vor dispărea pentru totdeauna din peisaj. Dar nu şi din amintiri.

Istorie la purtător
În 1878, Calea Târgoviştei, drumul precupeţilor spre Dâmboviţa, a devenit Calea Victoriei, iar câţiva ani mai târziu, artera ce lega Calea Griviţei de Calea Victoriei a primit numele unor boieri din Oltenia, numindu-se la început Strada Buzeştilor (...)

http://www.jurnalul.ro/special/special/...64329.html€

A început demolarea Hotelului Marna, pentru Magistrala Nord-Sud. ONG-urile au acționat Primăria în instanță
Lucrările de eliberare a traseului viitorului bulevard Uranus au fost reluate. De data aceasta, se pare că Primăria a obținut avizele necesare pentru demolarea clădirilor din zona Matache. ONG-urile susțin în continuare că acțiunea este ilegală. Până la clarificarea situației, prefectul Capitalei a cerut Primăriei să oprească demolările.

Muncitorii și utilajele au început demolarea clădirii Hotelului Marna încă de joi. Conform declarațiilor muncitorilor, lucrările urmau să se prelungească cel puțin până săptămâna viitoare.

În luna decembrie, lucrările de demolare a clădirilor de pe bulevardul Buzești fuseseră oprite printr-o decizie a Tribunalului București. Demolările se opriseră anul trecut chiar la hotelul Marna, la cererea ONG-urilor și a Ministerului Culturii, deoarece nu exista avizul de demolare emis de Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Cultural al Ministerului București.

Primarul Sorin Oprescu a semnat joi autorizaţiile de desfiinţare numerele 1 şi 2/2011, pentru Hotelul Marna și pentru Casa Constantin Rădulescu, celebrul Cinematograf Feroviar. În cazul Cinematografului Feroviar, elementele artistice de fațadă vor fi prelevate și conservate, pentru a fi reutilizate. Primăria a primit avize de demolare și pentru clădirile situate pe Berzei 32 și Berzei 34, ambele incluse în  ansamblul monument istoric Ştirbei Vodă. Avizele au fost eliberate însă cu o condiție. Primăria este obligată să construiască două noi clădiri care să le reconstituie pe cele demolate, pentru a păstra specificul zonei istorice. Clădirea de pe Berzei 34 a fost demolată deja la sfârșitul lunii decembrie, iar cea de la numărul 32 a fost doar evacuată, urmând a fi demolată.

De data aceasta Primăria a obținut avizul de desființare de la Direcția de Cultură a Municipiului, Direcție aflată în subordinea Ministerului Culturii. Chiar dacă din punct de vedere legal, de data aceasta, Primăria a acționat corect, Ministerul Culturii acuză stilul de lucru al edililor: “Ministerul Culturii dezaprobă stilul în care a procedat Primăria. Era firesc ca problema să fie expusă din timp, pregătită cu Ministerul Culturii, cu reprezentanți ai societății civile, astfel încât să nu se creeze impresia că există interese imobiliare la mijloc, că se acționează noaptea, pe ascuns. Considerăm că acest stil de lucru e condamnabil” – a declarat pentru B365.ro Radu Enache, consilier pe probleme de mass-media în Ministerul Culturii.

De partea cealaltă, ONG-urile continuă lupta prin care încearcă să oprească demolarea clădirilor din zona Matache și distrugerea unei zone de interes istoric. Asociația Salvați Bucureștiul a depus, vineri dimineață, la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, o acțiune penală împotriva semnatarilor avizului de desființare a clădirilor Hotelul Marna și Casa Rădulescu. Plângerea penală a fost îndreptată împotriva celor patru semnatari ai avizului de la Primărie: primarul Sorin Oprescu,  arhitectul-șef Pătrașcu, Tudor Toma și Mădălin Dumitru, dar și împotriva celor doi lucrători de la Direcția pentru cultură care au avizat demolarea. Salvați Bucureștiul cere ca Primăria să prezinte un proiect complet pentru Bulevardul Uranus, înainte de a trece la demolarea unor clădiri de interes pentru oraș, a declarat pentru B365.ro Nicușor Dan, reprezentant al ONG-ului. ASociația Salvați Bucureștiul a depus o cerere de suspendare a demolărilor și la Prefectura Municipiului București.

În urma acestei sesizări, prefectul Mihai Atănăsoaei a cerut Primariei Generale transmiterea de urgență a autorizațiilor de desființare pentru aceste imobile, precum și suspendarea lucrărilor până la clarificarea situației. Demolarea a fost demarată în urma avizelor și ordinelor de declasare emise de Direcția pentru Cultură, acte contestate însă în instanță de către Asociația Salvați Bucureștiul. Aceasta invocă, în adresa înaintată Prefecturii, prevederile Legii nr. 422/ 2001 prin care se preciza că, dacă «ordinul de declasare a fost contestat în condițiile legii, acesta rămâne definitiv după epuizarea căilor de atac».

Vezi aici cum va arăta Bulevardul Uranus sau Magistrala Nord-Sud, care, sigură Primăria, va faca ca Bucureștiul să poată fi traversat în doar 20 de minute de la un capăt la altul.

Citește și părerea arhitectului-șef al Capitalei: “Abordarea proiectului Bulevardului Uranus a fost deficitară”

http://b365.ro/news/a-incep...-instanta/€

Prefectul Capitalei blochează demolările lui Oprescu. „Cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani” s-a împotmolit în hotelul Marna

http://www.gandul.info/news/prefectul-c...na-7890751

Pana la urma continua demolarile? Chiar nu mai inteleg ...€

Oprescu ameninţă cu tribunalul ONG-urile care întârzie lucrările în zona Berzei-Buzeşti
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a afirmat, luni, că se va adresa tribunalului în cazul organizaţiilor neguvernamentale care întârzie la rândul lor în justiţie lucrările în zona Berzei-Buzeşti.

Mai multe organizaţii neguvernamentale, printre care Asociaţia "Salvaţi Bucureştiul", au atacat în instanţa demolarea unor clădiri de pe strada Buzeşti. Mai mult, ele au cerut şi prefectului Capitalei atacarea în contencios administrativ a autorizaţiilor pentru desfiinţarea imobilelor Hotel Marna (aflat la adresa str. Buzeşti nr. 3) şi Casa Constantin Rădulescu (Calea Griviţei/str. Buzeşti nr. 1), precum şi suspendarea lucrărilor de demolare.

"Am avut întârzieri ale lucrări în zonă şi am primit factura pe măsură de la constructor", a mai spus edilul-şef.

Demolarea a fost demarată în urma avizelor şi ordinelor de declasare emise de Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a Municipiului Bucureşti, acte contestate însă în instanţă de către "Salvaţi Bucureştiul". Organizaţia invocă, în adresa înaintată Prefecturii, prevederile Legii nr. 422/ 2001, prin care se preciza că, dacă "ordinulde declasare a fost contestat în condiţiile legii, acesta rămâne definitiv după epuizarea căilor de atac", au precizat reprezentanţii Prefecturii.

Demolările din zona Buzeşti-Berzei au fost începute de municipalitate pentru a face loc unui bulevard care va pleca din Piaţa Victoriei şi va ajunge la Palatul Parlamentului.

http://www.realitatea.net/oprescu-ameni...92548.html€