Cele cu arcada ce an de constructie au, oare '55-'65 ?  

Cred ca mai devreme, daca stie cineva cand s-a scos sina de tren de pe Popisteanu.

Cele fara arcada sunt clar mai noi si au fost reabilitate prin 2010-2011, cand procedura de expertizare pentru risc seismic (in special "bulina rosie") era ceva mai stricta. Oricum, cele cu risc seismic nu sunt reabilitate deloc, nici pe noua procedura, deci e si asta un criteriu dupa care sa te uiti. Dupa capul meu, cele reabilitate termic ar trebui sa fie ok.

Sunt reabilitate si si unele cu probleme...

Cele cu jaluzele sunt din '70-'75 .

Am cunostinta intr-un bloc pe la Miciurin la care desi le zicea administratorul ca a depus dosarul ala defapt nu depusese, si dupa vreo 2 ani s-au trezit ca ala nu numai ca nu depusese dar si fura banii, inca vreo 2 ani s-au judecat cu el, deabia anul trecut s-au dus cu dosarul, si blocul nu are nimic.

București, capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremur. Raport îngrijorător făcut de arhitecți

VIDEO: https://vid2.stirileprotv.ro/2018/05/08/61958513-2.mp4

Bucureştiul este capitala europeană cu cele mai mari probleme legate de riscul seismic, iar un cutremur major va schimba semnificativ oraşul.

În plus, în ultimii 20 de ani, regulamentele celor 98 de zone protejate au fost încălcate abuziv, uneori, cu acordul autorităţilor. Toate construcţiile din Bucureşti au la bază un plan urbanistic general care a expirat de 8 ani, dar a fost prelungit în lipsa unuia nou. Acestea sunt doar câteva dintre problemele identificate de Ordinul Arhitecţilor Bucureşti, care a publicat marți Raportul pe 2018.

Reducerea riscului seismic a fost declarată prioritate guvernamentală încă din ianuarie 1994. Din păcate, însă, Ordonanţa de Guvern nr. 20 de la acea vreme nu a rezolvat această problemă, pentru că procesul de consolidare a unei clădiri este extrem de complicat.

Locatarii blocurilor cu risc seismic spun că nu au unde să se mute şi asta se întâmplă de 20 de ani încoace. Clădiri simbol de pe Bulevardul Magheru, ca Blocul Patria sau Blocul Aro sunt extrem de vulnerabile.

Livia Ivanovici, coordonator al proiectului ALERT: “Toţi locatarii trebuie să semneze şi să fie de acord cu consolidarea nu doar o dată, ci de 3 ori, iar cea de-a treia dată, care este hotărâtoare, este şi momentul în care li se spune cât îi va costa.”

Proporţiile unui dezatru în caz de cutremur major ar putea fi însă, mult mai mari. Inclusiv cladirille nou construite ar putea reprezenta un pericol.

Şerban Sturdza, preşedintele OAR Bucureşti: “Cădirea în sine să zicem că e proiectată aşa cum trebuie, dar vecinătatea, faptul că străzile în cartiere cum sunt popeşti leordeni sau altele care se nasc acum, au gabarite atât de înguste, încât nu pot trece două maşini, una pe lângă alta, fac ca riscurile să fie fie mari.”

Ca soluţii, Ordinul arhitecţilor propune refacerea Ordonanţei de Guvern 20/1994, asigurarea de locuinţe temporare, refacerea expertizelor şi un program de informare şi educare a publicului.

În ceea ce priveşte spaţiul public, arhitecţii cer interzicerea maşinilor pe trotuare, reamenajarea spaţiilor pietonale, precum şi a parterului clădirilor. Din păcate, însă, chiar într-o zonă ultracentrală, Bucureştiul arată deplorabil.

Pe Bulverdul Magheru, tocmai au fost montate steaguri ale României şi ale Uniunii Europene, pentru că pe 9 mai sărbătorim Ziua Europei. Din păcate, însă, oraşul nostru este departe de a arăta a capitală europeană. Nici măcar regula bunului simţ nu mai funcţionează aici. Trotuarele sunt ocupate de maşini parcate ilegal, iar străzile - pline de gunoaie.

Nepăsare poate fi cuvântul care caracterizează multe situaţii din Bucureşti. Autorizaţiile de construcţie se dau în baza unui Plan Urbanistic General al Bucureştiului realizat în anul 2000, cu un termen de valabilitate de 10 ani. La 8 ani distanţă, oraşul funcţionează pe un plan expirat, prelungit în lipsa unuia nou. În prezent, o echipă de specialişti lucrează la elaborarea unuia care va fi valabil până în 2035.

Un factor decisiv în revitalizarea oraşului ar putea fi cultura. Ordinul arhitecţilor propune readucerea la viaţa a unor clădiri uitate şi transformarea lor în spaţii dedicate industriilor creative.
În ultimii ani, mai multe instituţii culturale au fost închise. În Bucureşti sunt 24 de teatre, în Budapesta 101. În capitala noastră sunt 41 de biblioteci, iar în Budapesta 330.

5.000 de români ar muri, iar 10 milioane ar avea de suferit, în cazul unui seism ca în 1977

VIDEO: https://vid2.stirileprotv.ro/2018/06/22/61968500-2.mp4

Dacă în România s-ar produce astăzi un cutremur ca cel din 1977, peste 5.000 de oameni ar muri și alte 10 milioane ar avea de suferit.

Datele șocante apar în raportul de țară al Băncii Mondiale, iar reprezentanta acestei instituții la București a declarat că 4.000 dintre victimele unui eventual seism ar fi în Capitală. Din cele 607 clădiri cu risc seismic ridicat din toată țara, statul a reuşit până acum să reabiliteze doar 26.

Raportul Băncii Mondiale arata cât de vulnerabilă este România la dezastre. Cifrele sunt alarmante.

Tatiana Proskuryakova, manager de ţară al Băncii Mondiale:
″În 1977 - când cel mai recent mare cutremur care a lovit Bucureștiul - la vremea aceea, peste 1500 de persoane au murit. Dacă un cutremur asemănător s-ar întâmpla astăzi, vor fi cu siguranță peste 4.000 de morți.”

Iar în toată ţara, experţii estimează 5.000 de morţi şi peste 10 milioane de persoane afectate (adică 60% din populaţie). Prognozele sumbre iau în considerare cât de mulţi oameni locuiesc în clădiri cu risc seismic ridicat, aglomerările urbane, obstacolele care ar putea împiedica intervenţia rapidă salvatorilor, prezenta benzinăriilor, a staţiilor de GPL, a uzinelor chimice şi a instalaţiilor de gaze şi electricitate care ar putea fi avariate şi care ar putea produce explozii şi incendii cu victime. Pe lângă efectele directe, specialiştii vorbesc şi despre pagubele economice dezastruoase.

Tatiana Proskuryakova, manager de ţară al Băncii Mondiale:
“Este alarmant să te gândești că 70-80% din PIB este produs în zone cu risc seismic ridicat. De aceea este important să investiți într-o mai bună infrastructură, dar să aveți și proceduri mai bune de management al dezastrelor.”

Din 2001 până acum, autorităţile au reuşit performanţa să consolideze 26 de clădiri din cele 607 cu risc seismic, majoritatea în Capitală. Alte 33 de clădiri sunt de 3 ani în reabilitare, potrivit datelor de la Ministerul Dezvoltării. Dacă le vom renova pe cele 548 rămase, în acelaşi ritm, vom avea nevoie de peste 300 de ani.

Comparativ cu Polonia, de exemplu, România are un risc dublu în fata dezastrelor. Ca să îl limiteze, autorităţile ar trebui să facă investiţii de miliarde de dolari - pe unele dintre ele Banca Mondială este interesată să le finanţeze. Vorbim mai ales de spitale de urgenţă, şcoli, clădiri ale administraţiei publice, reţele de electricitate, comunicaţii sau de alimentare cu apă.

Articol de doi bani. A mai luat Esca 3000 EURO moka. Poate-și ia și ea o geantă mai de doamne ajută.

Ai sa razi, dar altii scriu ceea ce citeste Esca.
In cazul asta baiatul ala care apare "pe ecran".

Esca citeste ce ii scriu "oamenii de pe teren".
In functie de cat de buni sunt aia, apare efectul "Gi-Go".

Dar in cazul asta, nu inteleg ce te deranjeaza...
Am vazut si eu studiul Bancii Mondiale. Zice exact asta. 4000 de cruci la cimitir in Bucuresti....

Crezi ca i-a dat Banca Mondiala lu' Esca 3000 de euro ca sa citeasca la TV despre un raport oficial facut de ei ?...
(Raportul este si pe site-ul lor oficial...)

Hai să lămurim două lucruri. Ba trei, sau chiar mai multe.
1) Dacă nu era Esca și era Sandra Stoicescu sau altă amețită aș fi scris << Sandra Stoicescu >> sau << altă amețită >>
2) Esca ( sau Sandra Stoicescu sau altă amețită ) ar trebui să filtreze ea însăși știrile primite, nu să le citească fără nici un pic de neuron în creier. Probabil ea, Esca, Sandra, altă amețită are în creierul ei ( sau al lui ) un singur program care rulează, și anume, știrea să fie neapărat negativă, să fie cât mai șocantă, groaznică, neagră, să facă reating. Prea puțin contează dacă e și ( macar parțial ) adevărată. Să aibă impact la public. Să-l zguduie. Impact negativ, evident.
3) Banca Mondială ( sau altă instituție ) își urmărește propriile interese, dacă ele corespund și intererselor clienților mai puțin contează, important e să aibă ei  profit.
4) Da, sunt absolut convins că  Banca Mondială i-a dat în acest caz lui Esca 3000 EURO să citească o cretinătate. Și-au făcut un calcul simplu, fără  nici un fel de scrupule. Dacă amețitei ăstia îi dăm 3000 EURO profiturile noastre din habar nu am ce alte împrumuturi tangente cu știrea cresc cu 70.000 Euro. Dacă scădem cei 3000 EURO ajungem la un profit absolut de ... . Asta contează pentru ei (sau pentru alții ), nu că știrea are sau nu o bază reală de calcul. Profitul. Atât.
________________
Campionatul Mondial de Fotbal
Interesul primordiar este să aducă maxim de încasări, nu să câștige cei mai buni pe plan sportiv.
Când ne convine apelăm la VAR, când nu ne convine nu apelăm. Funcție nu de performanța sportivă ci de câți bani aduc respectivele echipe din publicitate. Echipa Ecuatorului Ecuadorului nu va aduce niciodată bani ca cea a Braziliei de exemplu.
Uite exemplu de cretinătate :
Dacă în România s-ar produce astăzi un cutremur ca cel din 1977, peste 5.000 de oameni ar muri și alte 10 milioane ar avea de suferit.
- Cum au făcut calculul celor 5000.
- 10 milioane. Noi în țară câți suntem ? Vreo 20 ? Deci unul din doi oameni vor suferi de pe urma cutremului. Cum, fizic, psihic, o să dăm cu toții în bâlbâială ?
______________
Din cei 5000 de morți vreo 3000 vor fi în București din care vreo 1500 de chinezi. Mare pagubă, ăștia sunt vreun miliard și douăsutedemii, nici nu se observă.

O mica erata daca imi permiti: *Sandra Stoicescu, *VAR, *Ecuadorului

Mulțumesc mult pentru corecții, la Ecuador este eroare impardonabilă din partea mea, trebuia să știu din cultura mea generală. Mi s-a părut mie că e ceva în neregulă, dar n-am mai controlat.  
 
Reamintesc pe această cale dacă descoperiți greșeli în postările mele semnalați-le fără nicio problemă, ele vor fi corectate tot cu roșu sau la cele flagrante cu << strike >>, așa cum corectez și eu  când alții greșesc.  

Cred ca exagerezi cand spui ca BM i-a dat unui jurnalist 3000 euro pentru un reportaj.

Pe de alta parte, ai dreptate cand spui ca BM nu face rapoarte decat sa iasa cumva in avantaj - aici e evident de unde vine avantajul: mor multi oameni, va dam noi banii sa ii salvati.

În cazul unui cutremur ca cel din 1977, în București ar muri peste 4.000 de oameni





Banca Mondială (BM) vrea să implementeze în România un proiect în valoare de 465 milioane de dolari pentru ajutor în caz de dezastre, în condiţiile în care Bucureştiul este capitala din Uniunea Europeană cu cel mai mare risc de dezastre, iar 70-80% din PIB-ul ţării este produs în zone expuse seismic.

"Bucureştiul este capitala din Uniunea Europeană cu cel mai mare risc de dezastru seismic. Dacă staţi să vă gândiţi, mulţi eraţi născuţi în 1977, când ultimul mare cutremur a lovit Bucureştiul şi au murit 1.500 de persoane. Dacă un cutremur similar s-ar produce astăzi, numărul deceselor va depăşi cu siguranţă 4.000. De asemenea, este alarmant să te gândeşti că 70-80% din PIB-ul României este produs în zone expuse riscului seismic. Este important să investiţi într-o infrastructură mai bună, dar şi să aveţi proceduri mai bune de management în cazul dezastrelor", a declarat, vineri, Tatiana Proskuryakova, manager de ţară pentru România şi Ungaria al Băncii Mondiale, într-o conferinţă de presă.

Potrivit unui document postat pe site-ul instituţiei, Banca Mondială vrea să acorde României un ajutor financiar în valoare de 465 milioane de dolari pentru cazuri de dezastre.

Obiectivul proiectului este consolidarea capacităţii instituţionale şi a cadrului legal necesare pentru gestionarea consecinţelor de natură fiscală, socială şi fizică rezultate în urma unor eventuale dezastre naturale sau a schimbărilor climatice.

Proiectul urmează să fie discutat de Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale în data de 26 iunie.

Conform Băncii Mondiale, România este foarte expusă inundaţiilor şi cutremurelor, evenimentele trecute provocând pagube de miliarde de euro. Reformele instituţionale şi investiţiile recente au îmbunătăţit capacitatea de răspuns în caz de de urgenţă, dar impactul potenţial al dezastrelor asupra infrastructurii şi persoanelor vulnerabile rămâne extrem de mare.

De exemplu, inundaţiile din 2010 au afectat mai mult de 12.000 de persoane şi au provocat pagube de cel puţin de 1,1 miliarde de euro. Un cutremur similar celui din 1977 ar avea ca rezultat daune de 11 miliarde de euro şi 25 de miliarde de euro în pierderi economice, lăsând 250.000 de persoane fără adăpost pentru mai mult timp.