Fratilor, recunosc ca am cedat nervos cautand topicul potrivit.

Asa ca pun tot aici, unde am discutat ultima data despre subiect...

Dar eu zic daca avem topic M6 merita si CF GdN-Otopeni un topic separat.. S-ar incadra doar partial (foarte partial) la M700...
Mai degraba merita un topic in Complexul Feroviar Bucuresti...

Asadar...

http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-21806246-cum-blocat-proiectele-centurii-feroviare-capitalei-trenului-gara-nord-aeroport-desi-finalul-anului-trecut-erau-aproape-gata-fie-demarate.htm

Cum s-au blocat proiectele centurii feroviare a Capitalei si a trenului Gara de Nord - Aeroport, desi la finalul anului trecut erau aproape gata sa fie demarate
Miercuri, 7 iunie 2017, 12:43

Un tren care sa ajunga din Gara de Nord pana la o noua gara in Aeroportul Otopeni si operationalizarea centurii feroviare a Capitalei cu mai multe statii pe traseu si trenuri peri-urbane care sa colecteze populatia din jurul Bucurestiului - doua proiecte inviate in 2016 si care erau gata de lansat inca din primele luni din 2017, conform autoritatilor de atunci. Sase luni mai tarziu si ambele proiecte nu au demarat propriu-zis, nu s-a facut nimic in teren, iar termenele de finalizare au fost deja decalate. Pentru trenul de la Gara de Nord la Aeroport, termenul de finalizare a fost impina pana in trimestrul III din 2019.

Proiectul unei legaturi feroviare directe intre Bucuresti si Aeroportul Otopeni, cu o gara semi-ingropata in zona terminalului sosiri, este una din lucrarile incepute in forta pe final de mandat al cabinetului Ciolos si lasat mostenire noii guvernari. Inclus in Master Plan, cu finantare europeana nerambursabila, proiectul prevedea realizarea pana in 2018 a inca 2 km de cale ferata pe langa cea existenta si care sa subtraverseze DN1 pana la Aeroport. Scopul final? Trenuri care sa faca 18 minute din gara de Nord pana la Aeroport, alte garnituri care sa faca opriri mai dese pe traseu in nordul Capitalei si trenuri directe spre Otopeni din orase precum Brasov, Constanta, Galati, Craiova sau din nordul Bulgariei.

Sase luni mai tarziu si proiectul inca nu doar ca nu a demarat propriu-zis, dar s-a agatat intr-o licitatie a carei documentatie se zbate intre CFR si Agentia Nationala pentru Achizitii Publice.

Termenul de finalizare, decalat pana in 2019
Si termenul de finalizare a proiectului a fost decalat, trimestrul III din 2019, fata de 2018 asa cum era previzionat in proiectul conturat anul trecut.
Cauza intarzierilor? O licitatie pentru revizuirea SF-ului nereusita si care bate pasul pe loc la relansare.
"Procedura de licitatie pentru revizuirea Studiului de Fezabilitate pentru linia de cale ferata Bucuresti - Aeroportul Henri Coanda a fost demarata in data de 29.09.2016 si a avut termenul final pentru depunerea si deschiderea ofertelor data de 12.12.2016. Urmare faptului ca la licitatie nu s-a prezentat nici un ofertant si ca au intervenit modificari legislative (HG nr.907/29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare si continutul - cadru al documentatiilor tehnico - economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice) a fost revizuita documentatia de licitatie", a transmis Compania Nationala de Cai Ferate (CNCF) la solicitarea HotNews.ro.

"Procedura de licitatie a fost reluata in luna februarie 2017, dupa doua respingeri de catre ANAP. Fisa de date si Strategia de Contractare au fost modificate conform solicitarilor ANAP si vor fi republicate pe SEAP pentru validare", se arata in raspunsul CNCF.
Documentatia nu a fost publicata in SEAP pana la data publicarii acestui material.
Potrivit CNCF, valoarea estimata a lucrarilor de baza pentru proiectul linia de cale ferata Bucuresti-Aeroportul Henri Coanda este de 88 milioane euro.
"Datorita reluarii proceduri de licitatie, se estimeaza ca linia de cale ferata va deveni functionala in trimestrul III al anului 2019", precizeaza reprezentantii CNCF.

Detalii despre proiect, aici:
   Legatura feroviara Bucuresti - Aeroportul Otopeni: Trenuri directe de la Gara de Nord la o noua gara in zona terminalului sosiri




Centura Feroviara - un alt proiect care si-a pierdut suflul
Un alt proiect care demarase in tromba la final de 2016, dar care intre timp a pierdut din avant este cel al revitalizarii centurii feroviare a capitalei, prin modernizarea statiilor de pe traseu sau realizarea unor noi puncte de oprire si lansarea unor trenuri peri-urbane care sa colecteze calatori in special din localitatile adiacente Bucurestiului.
Proiectul, unul simplu de implementat - sau cel putin asa spuneau autoritatile de la Transporturi de atunci - era preconizat a fi lansat, cel putin intr-o prima faza, inca din luna faberuarie 2017, insa acest lucru nu s-a intamplat. Motivul? Avize si autorizatii ce inca nu au fost eliberate.
"Proiectul Bucuresti - Linie CF de Centura - Infiintare puncte de oprire trafic calatori - Etapa I se afla in etapa de elaborare documentatii. In data de 20.03.2017 a fost eliberat Certificatul de Urbanism. Este in curs de desfasurare etapa de elaborare Plan Urbanistic Zonal (PUZ) solicitat prin Certificatul de Urbanism. Lucrarile de executie pot incepe dupa obtinerea tuturor avizelor mentionate in Certificatul de Urbanism si a Autorizatiei de Construire si in conditiile asigurarii surselor de finantare", au precizat reprezentantii Companiei Nationale de Cai Ferate pentru HotNews.ro.

"Din punctul de vedere al realizarii lucrarilor feroviare, estimam ca linia CF de Centura a Bucurestiului poate deveni operationala in cursul trimestrului II al anului 2017. Acest lucru este conditionat de finalizarea si a lucrarilor rutiere ce fac parte din investitie", se mai arata in raspunsul CNCF.
Proiectul Centurii Feroviare prevedea ca din luna februarie 2017 sa fie puse in functiune primele trenuri intre Gara Progresu si Gara de Nord, cu opriri la laserul de la Magurele, Domnesti si Chiajna si, mai apoi, si pe relatia Gara Baneasa - Obor. Proiectul Centurii Feroviare prevede lansarea unor trenuri urbane, cu opriri dese in jurul Bucurestului si orar cadentat, care sa degreveze marile cartiere si sa faca legatura cu toate localitatile din aria metropolitana. Tinta finala: legarea retelei CFR cu reteaua de metrou prin statii multimodale cu peroane comune in trei puncte de pe harta: Berceni, Preciziei si Pipera/Petricani.

Transportul calatorilor cu trenul - o prioritate la nivel european
Parlamentul European a sustinut de-a lungul timpului nevoia dezvoltarii sectorului feroviar, atat pentru transportul de marfa, cat si pentru transportul pasagerilor. "Trenurile polueaza mai putin si sunt mai sigure decat alte mijloace de transport, insa reprezinta numai 6% din transportul de pasageri in UE", se arata intr-o expunere a Parlamentului European.

Parlamentul a adoptat, la 2 decembrie 2015, o rezolutie referitoare la "mobilitatea urbana durabila". In special, deputatii incurajau statele membre si orasele sa elaboreze planuri de mobilitate urbana durabila acordand prioritate modalitatilor de transport cu emisii scazute. Masurile vizeaza in special marile zone urbane si de dezvoltare, Bucurestiul si zona Ilfov fiind un exemplu bun in acest caz.

Tot in 2015, Parlamentul European a formulat o serie de recomandari pe marginea Cartii Albe a Transportului care vizau o integrare a tuturor modalitatilor de transport in vederea realizarii unui sistem de transport mai eficace, sustenabil, competitiv, accesibil si practic pentru utilizatori.

In ceea ce priveste nivelul de satisfactie al calatorilor cu trenul, Romania se afla printre ultimele locuri, fiind urmata numai de Croatia si Bulgaria, potrivit datelor publicate de Parlamentul European. Cei mai multumiti europeni in ceea ce priveste transportul feroviar sunt cetatenii Lituaniei, Luxemburgului si Austriei.

Sunt aproape sigur ca nu aveam topic dedicat, acum avem. Diseara sau maine incerc sa adun si celelalte mesaje pe acest subiect (care probabil sunt imprastiate prin mai multe locuri). Momentan continuati discutiile aici, ca ce pun eu va veni "din urma" si nu se va intercala cu mesajele noi.

Ar merge lipit la Flacara Rosiatica, sau facut un topic 'Pomeniri, ingropaciuni, parastasuri'... din pacate!  

Primul articol dintr-o colaborare de lunga durata pe care am initiat-o la inceputul anului:

Gările ținute la “secret”

#salvatipipera. Cartierul de afaceri Pipera Sud beneficiază de o infrastructură feroviară modernizată. Puțini știu că trenurile pot să circule în această zonă chiar și cu 160 de kilometri la oră. Deși există o rută urbană care leagă Gara de Nord de Gara Obor, prin nordul Capitalei, trenurile nu opresc niciodată în Pipera.

Din Gara de Nord pleacă zilnic un tren către București. Nu este nicio greșeală. De la Gara de Nord și până la Gara de Est, sau Obor, cum mai este cunoscută, se fac 60 de minute cu trenul Regio. Indiferent dacă plouă sau ninge, dacă e cald sau frig, dacă traficul în Bucureşti e paralizat sau nu. Linia care leagă cele două gări din București este, în mare parte, cea pe care pleacă trenurile către Constanța și poartă indicativul M800. În ultimii ani, infrastructura aferentă acestei rute a beneficiat de investiții şi a fost modernizată. Complet electrificată și cu terasamentul refăcut, linia ferată din nordul Capitalei “ține” viteze de până la 160 de kilometri la oră.

Cursa urbană, inagurată în 2009, era estimată la mii de oameni în fiecare zi. La aproape 10 ani distanță, din Gara de Nord se urcă în trenul de Obor aproximativ 20 de persoane.

Deși calea ferată trece prin cartiere importante din București, trenul urban face stații doar în Gara Băneasa și Gara Pantelimon, la Dragonul Roşu.

Trenul nu oprește în Pipera, dar calea ferată generează, în schimb, în fiecare zi cozi kilometrice de mașini. Bariera din capătul străzii Petricani, de la granița cu orașul Voluntari, blochează traficul, indiferent dacă pe-acolo trec trenuri de persoane sau marfare. Iar nervii şoferilor şi navetiştilor sunt puşi la încercare.
Societatea civilă cere o gară în zonă

Asociația “Metrou Ușor”, una dintre cele mai importante asociații de profil din România, susține că, în prezent, transportului feroviar urban i se acordă o importanță minimă.

“Deși, în cadrul unui plan de mobilitate regională, transportul integrat ar trebui să aibă pe post de coloană vertebrală transportul de mare capacitate pe șine, infrastructura existentă permite, cu mici îmbunătățiri, crearea unor legături importante, care pot asigura mobilitatea rapidă a populației în cadrul unui sistem integrat”, explică, pentru Libertatea, Costin Banu, președintele asociației.

Reprezentantul “Metrou Ușor” consideră că “între Gara de Nord și Gara Obor, care folosește Magistrala 800, se poate asigura o legătură rapidă între diferite puncte din nordul Bucureștiului”.

Stațiile noi propuse de Asociația “Metrou Ușor” pentru nordul Capitalei sunt Pajura (la marginea cartierului), Băneasa (gară existentă), Aviației (în dreptul străzii Berca), Șoseaua Pipera (în dreptul pasajului Pipera), Șoseaua Petricani (în zona barierei), Dragonul Roșu (în dreptul complexului comercial) și Fundeni (în dreptul pasajului Fundeni).




Stații propuse de Asociația “Metrou Ușor”

“Calea ferată modernizată, rapidă, traversează zona de birouri Pipera pe la mijlocul acesteia, fără a deservi zona, neexistând puncte de oprire. Linia are potențial pentru dezvoltarea transportului regional de călători, cu atât mai mult cu cât circulația trenurilor de marfă se poate efectua pe linia de centură, recent redeschisă circulației, după 5 ani de inactivitate. Investițiile necesare pentru acest obiectiv sunt relativ mici. Câteva peroane, macazuri și linii suplimentare în zona punctelor de oprire și găsirea unei soluții de dublare a M800 sau racordarea acesteia la restul pachetului de linii de la Gara de Nord, pentru a permite frecvențe mărite. Orizontul de implementare este scurt, de unu-doi ani”, adaugă reprezentantul Asociației “Metrou Ușor”.

Membrii “Metrou Ușor” au înaintat această propunere în faza de elaborare a Planului de mobilitate urbană durabilă PMUD București – Ilfov, un document strategic și un instrument de politică de dezvoltare, complementar Planului Urbanistic General. Asociația de Dezvoltare Intracomunitară București-Ilfov, responsabilă de implementarea acestuia, a transmis un răspuns asociației pe 25 februarie 2016: “În faza inițială de elaborare a scenariilor alternative a fost dezvoltat și testat inclusiv scenariul «Dezvoltarea maximă a rețelei de cale ferată». Scenariile propuse și testate pentru regiunea București-Ilfov au făcut obiectul unui raport intermediar, ce va putea fi consultat pe site-ul PMB.”

CFR Infrastructură analizează

Cotidianul Libertatea a înaintat o solicitare scrisă companiei CFR Infrastructură, singura instituție care are autoritate să înființeze gări noi pe Magistrala 800. Compania a transmis că, “în prezent, este în curs de derulare Etapa I a proiectului Centura Feroviară a Capitalei – realizarea Centurii de Vest, între stația CF București Nord și stația CF Progresul. Lucrările privind amenajarea acestor puncte de oprire vor fi realizate în cadrul proiectului care are drept scop modernizarea infrastructurii feroviare în vederea redeschiderii circulației feroviare pe ruta București Nord – Giurgiu.

Cât privește înființarea de gări noi în zona Pipera, compania susține că “tronsonul Centura de Cale Ferată a Bucureștiului, care cuprinde și parte a Magistralei Feroviare 800, între punctele de oprire Carpați și Pantelimon, va face obiectul unei alte etape a proiectului, etapă ce va fi promovată în funcție de identificarea unor soluții de finanțare a lucrărilor. În cadrul acestei etape, pe baza unor studii de specialitate, se va analiza necesitatea și oportunitatea înființării unor noi puncte de oprire destinate traficului de călători, suplimentar stațiilor actuale Băneasa și Pantelimon, în locațiile: Pod Pajura, pod Băneasa, Pasaj Pipera, Petricani, Andronache, pasaj Colentina”.

Un experiment realizat de ziarul Libertatea la începutul acestui an a arătat că trenul face mai puţin de 10 minute până în Gara Băneasa. Ceea ce înseamnă că din Gara de Nord până în Pipera, cu trenul, călătorii nu ar face mai mult de 15 minute.

Campania #SalvatiPipera este o inițiativă a cotidianului Libertatea, susținută de Trustul de Presă Ringier România.

Trimite-ne imagini și videoclipuri la numărul de WhatsApp +40 0729.729.000 sau scrie-ne despre cum crezi tu că ar trebui salvată Pipera la adresa de e-mail salvatipipera@libertatea.ro

Urmărește grupul de Facebook #salvatipipera și povestește-ne cum îți este afectată viața de zi cu zi din cauza nepăsării autorităților.

Implică-te! Semnează petiția #salvatipipera.

https://www.libertatea.ro/salvatipipera ... et-2181578

Ar trebui adaugate opririle Pasarela Basarab si Pasarela Carpati.

Foarte tare initiativa ta! Bravo!  

shoppy wrote:
Ar trebui adaugate opririle Pasarela Basarab si Pasarela Carpati.

Propunerea este dintr-un raspuns la PMUD pe care l-am discutat la vremea respectiva, inainte sa-l trimitem.

sss wrote:
Foarte tare initiativa ta! Bravo!  

Nu e "a mea", e a asociatiei. Multumim!

În sfârșit o mișcare a presei!
Plecând de la o inițiativa civică oportună!
Mă întreb dacă CFR infrastructură va ține minte ceva.... Vorbim peste 2 ani? Pariu că va fi aceeași situație, fără gările noi, eventual și fără regio-ul Nord-Obor.

Si de la Hotnews. De data asta, fara implicarea noastra. Dar, cum spunea colegul mai sus, e bine ca presa se misca in aceasta directie, iar articolul ce urmeaza este bine documentat.

Centura Feroviara si trenurile urbane care sa conecteze Bucurestiul de zona metropolitana, un proiect care bate pasul pe loc

Proiectul Centurii Feroviare a Capitalei si a unor trenuri urbane cu opriri dese care sa lege rapid diverse cartiere din Bucuresti si comunele din zona, bate pasul pe loc, desi in 2016 cand a fost reinviat, punerea in practica parea una usoara. Reprezentantii CFR explica pentru HotNews.ro ca unii pasi birocratici s-au facut, dar tot nu este clar cand va fi gata prima faza a proiectului, fiindca totul depinde de alte proiecte de infrastructura care, in purul stil romanesc, au acumulat si ele intarzieri dupa intarzieri.

Informatia pe scurt:

   Centura Feroviara si trenuri urbane care sa lege Capitala si cartierele aglomerate de zonele metropolitane - Un proiect demarat in 2016, cu termene scurte. Prima faza - Gara Progresu - Gara De Nord - ar fi trebuit sa fie gata din Q1 2017

    S-a schimbat Guvernarea, s-au schimbat ministrii de la Transporturi, s-au schimbat directorii responsabili - Proiectul practic nu a mai inaintat

    CFR Infrastructura sustine ca au fost facut pasi inainte pe frontul birocratic, insa in teren lucrurile au ramas neschimbate...

    CFR sustine ca dezvoltarea proiectului va mai dura ceva timp pentru ca trebuie sa existe o "corelare riguroasa" cu lucrarile pentru centura rutiera si ca mai trebuie obtinute o serie de avize.

    Lucrarile conexe la caile ferate bat pasul pe loc, iar lucrarile la Centura Rutiera sunt in aer, fara un orizont concret de implementare.

    Proiectul poate fi un succes doar daca va fi facut bine: cu trenuri frecvente, cu opriri dese si cu puncte de legatura tren-metrou.

Ideea revitalizarii Centurii Feroviare a Capitalei si lansarea unor trenuri urbane cu opriri dese in jurul Bucurestului si orar cadentat, care sa degreveze marile cartiere si sa faca legatura cu toate localitatile din aria metropolitana, a fost reinviata in 2016, in ultimele luni ale guvernarii Ciolos.



Tinta finala presupunea si legarea retelei CFR cu reteaua de metrou prin statii multimodale cu peroane comune in trei puncte de pe harta: Berceni, Preciziei si Pipera/Petricani.

La acel moment lucrurile pareau bine puse pe fagas, iar primul termen era chiar primavara lui 2017 pentru legatura dintre Gara de Nord si Progresu.

Guvernarea s-a schimbat la putin timp dupa relansarea proiectului, nu mai putin de trei ministri ai Transporturilor s-au schimbat de atunci si pana acum, iar garnitura de sefi si directori din institutiile responsabile de implementarea proiectului s-a reconfigurat constant. Proiectul Centurii Feroviare, insa, a batut pasul pe loc...

Trenurile urbane - o constanta in orasele din Vest, inexistente in Romania

Multe orase din Europa au trenuri urbane care fac legatura rapida intre diverse parti ale localitatii. Poti traversa un oras intr-o jumatate de ora, cu viteze chiar si de 60-80 km/h si cu opriri dese, celebre fiind trenurile germane S-Bahn sau RER-urile frantuzesti.

Nu si in Bucuresti, chiar daca primele propuneri pentru realizarea unei Centuri feroviare a Capitalei s-au facut in 2011 si 2012, nimic nu s-a concretizat. In 2016 proiectul a fost readus in atentie, s-au prezentat planuri cu cele trei faze si promisiunea era ca in primele luni ale lui 2017 primele trenuri vor circula de la Gara Progresu la Gara de Nord. Termenul nu a fost respectat, desi in decembrie 2016 planul era ca in 2018 sa fie inchis intreg inelul si Bucurestiul sa poata fi ocolit pe calea ferata in ambele sensuri.



In urmatoarele luni este greu de crezut ca vom vedea rezultate, mai ales ca proiectul Centurii Feroviare este legat de alte doua proiecte care au acumulat intarzieri: trenul Gara de Nord - Aeroport si reabilitarea liniei de cale ferata catre Giurgiu, unde se afla si una dintre garile de baza ale viitoarei Centuri, Gara Progresu.

Centura Feroviara ar fi un proiect util, mai ales ca este mult mai ieftin decat metroul, liniile de cale ferata existand in mare, si modernizarea unor gari ar trebui sa dureze mult mai putin decat realizarea unor tunele de metrou si a operatiunilor conexe.

Ce presupune Centura Feroviara?

Reabilitarea centurii feroviare prevede modernizarea "inelului" de cale ferata lung de circa 68 km si lansarea de trenuri (asa-numite regio-urbane) care sa circule cu orar cadentat clar si care sa opreasca des, la cel mult 2 km.

Prima linie ar fi trebuit sa aiba 30,9 km si sa uneasca Gara de Nord de Gara Progresu, trecand prin Chiajna, Domnesti, Bragadiru si Magurele. Apoi planul era sa fie folosite tot liniile existente, intre Gara de Nord - Baneasa si Gara Obor.

Cum arata proiectul inelului feroviar la final de 2016:

   - etapa I: legatura feroviara Bucuresti Nord - Domnesti - Progresu (centura feroviara - vest) si Bucuresti Nord - Baneasa - Pantelimon (centura feroviara - nord). Cele doua trasee AR FI TREBUIT SA FIE operabile in luna februarie 2017, dupa lucrarile executate de CFR Infrastructura in regie proprie. Costul estimat era de 200.000 de euro.

   - etapa a II-a: conexiunea feroviara cu reteaua de metrou (Magistrala 1 Preciziei si Magistrala 2 Berceni), prin noduri modale. Termenul finalizarii acestei etape ERA sfarsitul anului 2017, iar costurile se ridicau la aproximativ 5 mil. euro.

   - etapa a III-a: legatura feroviara Progresu - Pantelimon - Bucuresti Nord (centura feroviara est), precum si reabilitarea garilor si a punctelor de oprire. Aceasta faza presupune o serie de lucrari mai ample, ce vor fi realizate de CFR Infrastructura pana in luna noiembrie 2018, iar bugetul necesar este de aproximativ 15 mil. euro.

Asa aratau planurile de la final de 2016, iar in prezent nu circula niciun tren urban in cadrul acestui proiect. Se afla in derulare Etapa 1 - realizarea Centurii de Vest, intre statia CF Bucuresti Nord si statia CF Progresul. CFR a detaliat intr-un raspuns pentru HotNews ce pasi a facut.




Cum arata proiectul Centurii Feroviare


Au trecut aproape 18 luni de cand s-a vorbit de acest proiect. Ce a reusit CFR sa faca pana acum

   - 20.03.2017 s-a eliberat de catre Consiliul Judetean Ilfov, Certificatul de Urbanism nr.14/168, care certifica necesitatea elaborarii PUZ pentru Puncte de oprire CF ￢ Centura Bucuresti;
   - 23.03.2017 ￢ demararea procesului pentru elaborare PUZ;
   - 19.07.2017 - elaborarea documentatiei cadastrale prin refacere a ridicarilor topografice;
   - 08.08.2017 - s-au depus la Oficiul de Cadastru si Publicitate Ilfov documentatile - suport topografic, in vederea avizarii, pentru locatiile: Jilava, Magurele, Bragadiru si Chiajna;
   - 29.09.2017 - s-a primit raspuns de la OCPI Ilfov, privitor la locatia PO Laser Magurele, pentru care s-a dat aviz;
   - 23.10.2017 ￢ s-a primit raspuns de la C.N.A.I.R , precum si documentatia solicitata, in format needitabil;
   - 28.01.2018 - note de completare pentru OCPI Ilfov.

"Corelarea riguroasa" intre proiecte pune pe hold proiectul Centurii Feroviare

CFR a precizat pentru HotNews.ro ca implementarea proiectului va dura, fiindca trebuie sa existe o "corelare riguroasa" cu lucrarile pentru centura rutiera sii ca vor mai trebui obtinute o serie de avize.

"Demararea lucrarilor proiectate pentru Centura Feroviara va fi posibila dupa o corelare riguroasa cu lucrarile pentru centura rutiera (PUZ centura rutiera), in special amenajarile de infrastructura rutiera -pasaje, pasarele, parcari, etc. De asemenea lucrarile vor putea demara dupa incheierea etapelor de proiectare avizare si autorizare necesare".



CFR Infrastructura spune ca etapa a II-a va avea ca obiectiv conexiunea feroviara cu reteaua de metrou (Magistrala 1 Preciziei si Magistrala 2 Berceni), prin noduri modale. Costurile se ridica la aproximativ 5 milioane euro.

Etapa a III-a va avea ca obiectiv legatura feroviara Progresul - Pantelimon - Bucuresti Nord (Centura Feroviara Est), precum si realizarea punctelor de oprire. Aceasta faza presupune o serie de lucrari mai ample, bugetul necesar este de aproximativ 15 milioane euro.

In raspunsul pentru HotNews, CFR Infrastructura a tinut sa sublinieze ca totul va dura, fiindca sunt multe conditii de indeplinit, multe avize de obtinut si multe localitati de la care trebuie obtinute avize.

"Dupa cum se poate observa procesul de obtinere a tuturor avizelor si aprobarilor necesare in vederea executiei lucrarilor este laborios si de durata fiind afectat de multiple solicitari si conditionalitati cerute/impuse de autoritatile locale sau administrative (s-a solicitat inclusiv realizarea unui nou PUZ). Amplasamentul proiectului se afla dispus pe raza a 5 unitati administrativ - teritoriale care participa in procesul de autorizare pentru constructia de peroane pe calea ferata existenta.

In aceste conditii apreciem ca finalizarea Etapei 1 va fi comasata cu derularea lucrarilor de modernizare a liniei de cale ferata Bucuresti Nord-Giurgiu, pentru care CFR SA a contractat si are in executie derularea studiului de fezabilitate".

CFR anunta in iunie 2017 ca studiul de fezabilitate pentru modernizarea caii ferate Bucuresti-Giurgiu si repararea podului de la Gradistea va fi realizat de asocierea Baicons Impex - Acciona Ingenieria. Contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate a fost semnat in septembrie, iar in octombrie au demarat lucrarile pentru prelevarea probelor de pamant.

Centura rutiera, un alt proiect care a adunat "tone" de amanari

Cat priveste realizarea Centurii Rutiere, de care CFR leaga acum implementarea proiectului Centurii Feroviare, aceasta a ramas "in aer".
In 2012, cu multi ani intarziere, a fost demarata modernizarea si extinderea la patru benzi pe sens, dar proiectul abia daca a demarat in teren din lipsa finantarii, contractul fiind ulterior reziliat in 2014.
Compania de Drumuri a revizuit apoi proiectul si Studiul de Fezabilitate in 2015 si a regandit multe elemente importante precum intersectiile, iar Pasajul de la Domnesti peste Centura a fost la licitatie separat.

Chiar si asa, proiectul centurii Sud la patru benzi nu a mai inaintat deloc. Abia in mai 2017 Compania de Drumuri a scos la licitatie doua pasaje la intersectiile Centurii Sud cu DN4 si DJ401, precum si largirea la 4 benzi intre cele doua. In rest, proiectul Centurii Sud a ramas doar pe foaie si fara nici un orizont clar privind implementarea sa. Cu alte cuvinte, "corelarea" intre proiecte pe care o invoca CFR s-ar putea sa nu se intample prea curand...

Un proiect care va reusi doar daca este bine facut: legaturi tren-metrou, vagoane, trenuri frecvente

Dincolo de construirea unor km de cale ferata, a unor puncte de oprire si de modernizarea unor gari, intregul proiect are o etapa foarte ambitioasa  ce consta in realizarea unor puncte in care sa fie legatura intre metrou si trenurile urbane.

Daca ar fi sa luam exemplele din strainatate, asta ar insemna ca in statia de metrou, trenul urban va pleca de la un peron alaturat, iar pentru asta vor trebui construite puncte multimodale de pasageri, planuri fiind sa existe primele la Berceni si la Preciziei, un al treilea plan existand si pentru Pipera.

Drumul Taberei, Militari sau Rahova sunt cartiere "sufocate" din punctul de vedere al transportului, iar proiectul centurii feroviare poate sa vina ca o decongestionare partiala pentru tranzitul din Bucuresti si zona metropolitana.

Insa CFR are un deficit grav de vagoane (foloseste 750 si are nevoie de inca 400), astfel ca si daca centura ar exista, ar fi mari probleme cu parcul de vagoane. Nici de la operatorii privati nu pot fi asteptate solutii providentiale, din moment ce acestia au vagoane de 40-50 de ani vechime.




Trenuri orasenesti in Bucuresti, in 1939 (foto din Mersul Trenurilor)

Un astfel de proiect va avea succes doar daca trenurile vor pleca la intervale reduse. Daca ar fi 4-5 trenuri pe zi eficienta va fi minima si ideal ar fi sa existe macar doua-trei pe ora.

In prezent, cine vrea sa strabata Bucurestiul cu trenul nu prea are solutii. Exista, spre exemplu, doua perechi de trenuri pe zi intre Bucuresti Nord si Bucuresti Obor via Pantelimon Sud (statia de langa complexul Dragonul Rosu). Distanta de 24 km este parcursa in 56-62 de minute.




Cum arata traseul Bucuresti Nord - Gara Progresu - Giurgiu, in 1989. Linia este esntiala pentru viitoarea Centura, insa din 2005 nu mai circula trenuri pe ea, dupa ce podul de la Gradistea s-a prabusit si nu a fost refacut.


https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-i ... -avize.htm

Legarea implementarii proiectului decreabilitare a centurii feroviare de cea rutiera nu este decat o gaselnita mizerabila gasita de CFR SA  pentru a amana sine die proiectul si a nu cheltui bani  pentru a fi aruncati in pomeni electorale....cum de tot CFR SA  spunea in 2016 ca au nevoie doar de 200 000  de euro si cayeva luni pentru centura de vest  si acum  spun cu yotul alta poveste?e evident ca e vorba de vointa politica de a cheltui bani sau nu pentru acest proiect si nu de obstacole birocratoce

Acest topic este pentru trenurile locale in general. Va reamintim ca exista topic dedicat pentru trenul spre aeroport, unde discutiile recente au si fost mutate: viewtopic.php?f=34&t=294&p=269249#p269249

Ieri am trecut prin zona gării Voluntari. Față de vara anului trecut, nimic -nimic!
Semnalizarea de cale nu funcționează. Este utilizată o singură linie, pe relația cu M800 spre Fundulea. Linia de subtraversare a M800 arată ca și abandonată. Linia de viraj dreapta dinspre centură în M800 spre gara Pantelimon este napadită de arbuști. Îmi este clar că CFR S.A. (infrastructura) nu face niciun efort să operationalizeze în mod real, măcar pentru traficul de mărfuri, aceste linii. Probabil că așteaptă Paștele. Al cailor! Și asta în condițiile în care ar putea oferi facilități de transport pentru zona de est ce începe să se revitalizeze (Stirom, Zentiva, Tuborg. Good Mills ar putea beneficia de refacerea conexiunilor feroviare, ca și eventual viitorul magazin IKEA, actualele Metro, Dedeman, prin amenajări ale unor rampe de descărcare în proximitatea lor. Linia industrială exista bine-mersi. Dar nu își mai găsește rostul, dacă trebuie să plimbi traficul de mărfuri prin vestul Bucureștiului pentru a ajunge din nordul orașului în est....
Ca să nu mai vorbim că un tren suburban de călători București Titan - centura de Est - Pantelimon - Pipera (halta nouă pe M800) - Băneasa -Gara Basarab, ar fi o alternativă super, conectată la actuala rețea de metrou la AMBELE capete, cu preluarea și devierea din M2 a unui flux semnificativ de călători!
Așa cum cineva spunea, o zonă ce produce 2% din PIB ar ajunge să aibe o conexiune de transport civilizată și eficientă. Cu efort minim, comparativ cu investiții în noi magistrale de metrou spre zona respectivă.
Propun asociației spre analiză și cizelare a acestei rute spre a fi înaintată Guvernului României prin ministerele implicabile (MT, MDRAP), cu suport din partea ONG-urilor și a grupurilor de inițiativă publică.
În fond, dezvoltarea României, creșterea calității vieții, scăderea poluării în București, ne privesc pe toți...

Daca nu esti sigur ca o sa ai un trafic de peste 10 vagoane / saptamana pe parcursul intregului an urmator, degeaba esti rocordat la CF, nu se merita, pe camion este mult mai ieftin.
Ma uita ca in Romania nu mai exista combine in timp ce in tarile civilizate combinele merg foarte bine, diferenta este ca la noi camionul este rege in timp ce in tarile civilizate nu mai stiu ce taxe sa-i mai puna.

Combine? Vrei să spui transport combinat, bănuiesc....

10 vagoane pe săptămână? Eu cred că importantă e valoarea bunurilor transportate.

Camionul e rege pentru că încă există "regi ai asfaltului" și tot felul de interese conexe, plus mentalitatea de neam-prost că mijlocul de transport rutier primează, din comoditate. Care pleacă de la dusul plodului la școală cu mașina de familie cât mai mare, eventual cu șofer, până la livratul mărfii fix în depozit, dacă se poate fără nicio investiție în infrastructură.

Cine vrea altfel e luat drept prost în țara asta, comoditatea primează și, din păcate, nu se plătește corespunzător (chiar usturător, unde e cazul) pentru a ți-o permite.

Țară de papuași... Am merita, potrivit nivelului de înțelegere, să cultivăm banane și să fim plătiți cu mărgele colorate...

Sorry de off-topic!