Vorba spune ca inainte de 77 cam dadeau rasol dar dupa 77 s-au speriat si s-au cumintit(oricum, eu cred ca orice bloc care a supravietuit 77 este bun, chiar daca a fost reparat).
Apoi in 83 geniul a dat directiva de economie si apoi au inceput si blocurile pe prefabricate la care este foarte importanta imbinarea elementelor si la care este foarte usor sa se dea rasol pe santier tocmai la aceasta imbinare(in Anglia a explodat o butelie intr-un astfel e bloc pe la etajul 10 si au cazut bucatariile din toate cele vreo 10 etaje de deasupra, s-a descoperit ca muncitorii in loc sa bage beton intre elemente ei indesau acolo gunoaiele de pe santier si puneau beton doar la suprafata, mai multe blocuri identice au fost "dezasamblate").

Multumesc pt raspunsuri,foarte interesant.

Specialiști: mii de oameni vor muri în cazul unui cutremur de 7,5 magnitudine în București

VIDEO: http://vid2.stirileprotv.ro/2017/10/31/61918962-2.mp4

Bucureştiul, oraşul asupra căruia se poate abate oricând un cutremur catastrofal, zace de peste 20 de ani într-un pericol uriaş pe care îl ascund sub preş autorităţile nepăsătoare.

1500 de imobile, despre care nimeni nu vorbeşte, au fost expertizate şi clasate cu risc seismic, încă din anii ’90. Ele nu sunt însă luate în calcul de Primăria Capitalei, deşi reprezentau o urgenţă de consolidare încă de acum 20 de ani.

Specialiştii în construcţii estimează că un cutremur de 7,5 magnitudine ar duce la pierderea a mii de vieţi omeneşti în Capitală.

După o serie de cutremure din 1990, dintre care cel mai mare a fost de 6,9 magnitudine, în Bucureşti au fost făcute mai multe expertize.

Atunci, peste 1500 de clădiri au fost clasate cu risc seismic, cu grade de urgenţă pentru consolidare: urgenţă 1, 2 sau 3.

În 1996 a fost schimbat codul expertizărilor, astfel încât au apărut clasele de risc seismic, pe care le avem în prezent.

Dar în listele oficiale ale Primăriei Capitalei, clădirile deja considerate un pericol nu au fost echivalate conform noilor reglementări. Şi au dispărut, pur şi simplu, de pe lista celor cu risc.

Iată, de exemplu, un bloc interbelic de pe stradă Vasile Lascăr.

Matei Sumbasacu, asociaţia pentru reducerea riscului seismic: “Dacă ne uităm pe faţada blocului se văd acele crăpături în x, crăpături tipic seismice. Aici blocul asta e cumva mai grav. Crăpăturile se extind până spre colțuri şi e o crăpătură de forfecare destul de gravă. Ideea e că e foarte foarte afectat”
Reporter: “Eu dacă sunt interesată să cumpăr un apartament în acest imobil, eu o să-l găsesc pe lista imobilelor încadrate la clasele de risc seismic?”
Matei: “Nu”

Urgenţelor din anii 90 li se adaugă peste 300 de imobile încadrate oficial de Primărie la risc seismic 1, în care locuiesc aproximativ 12.000 de oameni.

Chiar dacă pericolul este uriaş, consolidările se fac cu viteză melcului. În 27 de ani, au fost consolidate doar 20 de blocuri din bani publici.

Este suficient să privim acest imobil că să ne dăm seama cât de nepăsători sunt bucureştenii în faţă riscului seismic. aici, cele două buline roşii care arată clasa I de risc seismic s-au transformat, odată cu trecerea vremii, în buline albe”

Edmond Niculușcă, preşedintele ARCEN: “Nu suntem conştienţi de ce înseamnă un cutremur mare pentru că generaţia noastră nu a trăit un cutremur mare. Dar un cutremur mare este o catastrofă care durează câteva secunde şi care schimbă vieţile oamenilor, schimbă faţa oraşului şi ce e mai grav e că nu există un plan post seism. Noi nu ştim cum va arata, ce se va salva din oraşul asta post seism”.

Specialiştii spun că pe fondul ignoranţei au apărut şi mituri urbane, false.

Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții: “Că, de fapt, o consolidare mai mult strică decât face bine, că dacă o clădire va trece peste un cutremur va trece şi peste cutremurul următor sau că ea a fost consolidată după 1977. După 1977 nu s-au făcut consolidări, s-au făcut reparaţii, Atât. Consolidare înseamnă să aduc clădirea la o stare mai bună decât era înainte de cutremur”

Să vedem adevărată harta a pericolului seismic e, deocamdată, imposibil. Din 16.000 de clădiri aflate în zonele protejate, adică vechi ale Capitalei, doar 2000 au fost expertizate, susţine Arcen, un ONG care lucrează la un catalog al Bucureştiului, în vederea protejării patrimoniului.

Edmond Niculușcă, preşedintele ARCEN: “Bucureştiul are cea mai mare densitate de patrimoniu modernist din Europa. În cazul unui seism, acest tip de patrimoniu, art deco, interbelic, va dispărea. Și odată cu dispariţia lui şi vieţile oamenilor. Dacă într-o casă locuieşte o singură familie, într-un imobil modernist sunt undeva la 20-30 de apartamente”.

Bucureştiul este oraşul cu cea mai mare densitate din România şi se află în zona de risc seismic. Un cutremur major va duce la pierderea a câteva mii de vieţi omeneşti, susţin specialiştii.

Cam mare, totuși, 7,5 grade...

andrei11 wrote:
Dupa '75 cica s-au refacut calculele de rezistenţă.
Dupa << Cel Mare din martie '977 >> iar s-au refacut calculele de rezistenta, dar dupa '85 cică s-a dat rasol...Eu nu cred ca s-a dat rasol. Singurul care o sa confirme / infirme cum s-a lucrat o sa fie tot << Unul Mare >>, nimeni habar nu are când o sa fie...

Daca s-a dat sau nu rasol in '85 nu stiu, dar nea' Nicu s-a speriat zdravan in august '86, caci cutremurul de la finalul acelei luni l-a "prins" in Bucuresti. Prin urmare, s-au refacut calculele de rezistenta, iar blocurile facute intre '86 si '90 sunt cele mai bune facute in comunism (poate cu exceptia celor sovietice).

Te contrazic zdravan aici. Am facut Urbanism si cunosc foarte bine situatia.
Cele mai zdravene blocuri sunt cele construite intre 79 si 84. Dupa 84 a inceput redirectionarea banilor catre Casa Poporului si bulevardele adiacente. Treptat s-a scazut calitatea materialelor. Blocurile realizate intre 87-90 si mai ales cele finalizate in 91-92 sunt cele mai slab calitative.

Asa este, cu exceptia celor de pe Shant Elizee (Bd. Victoria Socialismului pentru Andrei, Tibi si altii, respectiv Bd. Unirii pentru cei tineri). Acolo urmau sa locuiasca secretarii de partid si specialistii din ministere, ca sa fie aproape de locul de munca, sa poata fi concentrati de urgenta.

Eu am mari intrebari referitor la cladirile noi, la cum se misca Parchetul in tara asta, e clar ca nu mai are nimeni frica de nimic (vezi Colectiv, Hexi Pharma, Bogdan Gigina)... Cred ca blocurile facute dupa '90 sunt cele mai riscante. Ceausescu avea o imagine de zbir care te trimitea sa muncesti la canal daca nu erai cuminte (bine, si daca erai cuminte cateodata, dar asta e alta poveste...).

andrei11 wrote:
Ha ? ( Citat din Goldmund ).
1)ci cad mereu blocurile neintretinute, --> Foarte adevarat.
2)cele construite gresit --> corect.
3) unele construite de curand sub dictatura comunista!
Scuze, au fost numai 3 blocuri care s-au prabusit. ( OD 16 din Militari, blocul din colt de pe Stefan cel Mare / Lizeanu ( fara victime ) si Centrul de Calcul al MTTc. ( tot fara victime )
Evident ca multe au fost avariate dar aici intram in alt capitol, dar de colapsat doar 3 blocuri comuniste au colapsat, si culmea, doua din ele  fara sa faca victime !
4)sau cele (cele mai multe!) al caror stalpi portanti au fost scosi(!) pentru a face loc(!) cofetariilor Casata, Scala sau a cofetariei din Piata Romana, colt cu str. Mendeleev, ca si restaurantului de la parterul si mezaninul blocului str. Biserica Enei colt cu Nicolae Balcescu, toti stalpii scosi dupa 1960.....
Esti in  totala eroare, de unde ai aceasta informatie ? Din proiect s-au prevazut spatii mai mari la parter iar rezolvarea inginereasca a lasat de dorit.

Cutremure, oricand pot fi de actualitate, asa ca am luat un text din...trecut pt- actualizare.
1-excludem din start "greselile facute sub comunisti'" si asta mi se pare cel putin bizar, subiectiv(din partea ta) daca vrei. Sa inteleg ca doar sub o dictatura nu se fac greseli?!
2- in anul 1976 am petrecut multe duminici in cele doua mari cofetarii de pe Magheru cu prietenii(ori la terasa, sau cand era mai frig, in cofetarii) Dupa ce au cazut cele doua blocuri, arhitectii si constructorii au dat explicatii prin ziare(atata cat aveau voie din cauza sistemului opresiv si al cenzurii omniprezente) si deduceam  intr-un fel(am fost f. atent la explicatii, mai ales ca eu cunosteam bine "locurile_").) care era adevarul. Cele doua blocuri rezistasera la cutremurul din 1940 cu brio, cutremur care de fapt a fost mai brutal decat cel din 1977..."Oficial" , mai tarziu nu a mai "transpirat" mai nimic, dar tot orasul vorbea atunci, prietenii mei, multi locuitori ai zonei, care stiau unele dedesupturi...
Oficial, si acum exista varianta cu dezastrul din 1940 pe care comunistii l-au subestimat si ca atare nu au refacut blocurile afectate de primul mare cutremur din Romania moderna...
"„Structura sa de rezistenţă a fost avariată în timpul cutremurului din 1940. Nimeni nu s-a ocupat să consolideze această clădire. Ca atare, pe 4 martie 1977, blocul Scala s-a prăbuşit în totalitate. De fapt, dacă o să ne uităm în ilustratele din anii 50-60 cu bulevardele Băcescu şi Magheru se văd crăpături imense pe faţada blocului Scala, ceea ce arăta starea de degradare în care ajunsese clădirea”, spune Cristian Radu."  https://www.digi24.ro/special/campanii- ... 977-681338

Revin cu intrebari despre structura/rezistenta pentru doua tipuri de blocuri (de garsoniere). Intreb din postura de doritor de achizitie garsoniera, si in zona mea de interes cam astea sunt tipurile de bloc construite dupa 77 in care am intalnit garsoniere.
Dau o bere virtuala sau chiar fizica daca o sa ne intalnim fizic.  

Ca si exemplu pentru primul tip este unul pe  Constantin Brancusi (cu mai multe scari tip) si doua exemplare pe Bd. Chisinau, cu doua scari. Din ce stiu, cel de pe Brancusi e facut in 77-78, iar cele de pe Chisinau sunt cu 2-3 ani mai noi, insa la prima vedere par aproape identice.
https://goo.gl/maps/o2pphGLxKet

Al doile tip e mai recent, dupa anul 1985 si un exemplar este la Costin Georgian. Seamana cu multe blocuri pe care le-am vazut in zona 13 Septembrie si in zona Vitan, nu sunt sigur daca sunt la fel insa.
https://goo.gl/maps/aEMhuhgCcms

Multumesc mult pentru consiliere! Cer scuze anticipat daca e nepotrivita cererea mea.

Daca e 77-78 nu iti recomad. daca e 79/80 - 86/87 e ok!

Merci de raspuns. Exact cel de pe Constantin Brancusi are o inscriptie cum ca ar fi facut intre Aprilie 1977 si Mai 1978 (de catre Trustul de Constructii Hunedoara - Deva)

Hm...Aici o să-l contrazic puțin pe colegul Robert 24, da, așa este ca și recomandare generală, dar cele de pe Constantin Brâncuși  aici sunt " beton ".  Știu proiectul lor și practic sunt indestructibile.
Desigur, cu 2 condiții,
a) Calitatea betonului
b) Să nu se fi apucat cineva să facă modificări interioare.
Scările / lifturile sunt poziționate practic în afara blocului, nu există o discontinuitate în structura de rezistență  a blocului ca să facă loc scărilor / lifturilor.
_______________
Celălalt tip de blocuri nu mă pronunț dar ca și structură de rezistență cred că sunt concepuți pe stâlpi și grinzi.
______________
Blocurile de pe Brâncuși au fost realizate ca și ajutor după cutremurul din 1977 și sunt aproape convins ( 99,99 % ) că au fost foarte atenți la calitatea betonului.
______________
Eu sunt cu apa minerală pentru că nu mai am voie alcool de ceva ani.  

Merci frumos. Inteleg că proiectul de fapt e bun, și caracteristicile sale sunt prezente in toate blocurile de acest tip, ca de exemplu cel de pe Chisinau https://goo.gl/maps/SP7sb2URBUA2 sau de pe 1 Decembrie https://goo.gl/maps/3nnRDHjo6qv
Evident nu am cum sa stiu ca nu a demolat cineva pereti sau nu s-a respectat reteta betonului, doar de proiect întreb.

Referitor la cel de la Georgian, mai nou, sa înteleg că tipul de structură pe stâlpi și grinzi, dacă e corect proiectat și executat e in regulă?

Am găsit pe alt site o serie de poze care surprind construcția mai multor blocuri din perioada 70-80, poate ar fi utilă postarea lor pentru cei care nu sunt deloc experimentați cu tipurile de structuri (cum sunt și eu). Nu sunt sigur dacă le pot posta direct cu menționarea sursei sau doar ca și link.

Dau un Borsec în cazul ăsta.