Sper ca se vor suplimenta tramvaiele altfel va fi o bataie de joc (nu m-ar mira). Capacitatea de transport Tatra vs V3A nu e aceeasi, asta e clar.

Mi-a povestit taica-miu ca atunci cand s-a scos linia de pe Iuliu Maniu au ramas zeci de vagoane blocate in depou, la momentul respectiv neexistand linie pe Valea Cascadelor / Timisoara. Le-au scos pe trailer din depou. S-a actionat fara coordonare. Voi stiti despre patania asta?

Nu le-au scos pe trailere, la foc automat în regim de război s-a făcut legătura pe dincolo, pe Timișoara. Oricum pe majoritatea le-au scos pe cale naturală, pe șinele de pe Iuliu Maniu. Nu știu cât a durat construirea legăturii, maxim 5-6 zile. Iar pe Timișoara parcă era linie.

Niste lucrari de-astea in regim de razboi ne-ar trebui noua la modernizarile de linie. Evident, de o calitate mai buna. Poate niste japonezi? ei se descurca bine la un hei-rup.

Lasa ca s-au demontat pe corpuri si s-au dus pe trailere bidirectionale in Giulesti, ca tot nu se mai termina Pasajul Basarab.

Informatii oficiale despre acest eveniment sint, probabil, imposibil de gasit.
Dar au circulat extins in folclorul urban al vremii, ceea ce le face credibile.
Din ultimii ani ai Epocii sint disponibile pe net destul de multe imagini video de la vizitele de lucru unde se vad clar in planul doi activistii de partid panicati cind Cirmaciul dedea cu mina peste o anumita zona care trebuie "modernizata" si nu intelegeau exact ce/cit trebuie facut. Ca urmare, de multe ori, din exces de zel se luau masuri imediate (cele mai multe ilogice si excesive) care "se corectau din mers".
La momentul dezactivarii, linia de pe Bd. Timisoara nu era operationala.

Am impresia că a fost vorba de aprox 1 km de cale dublă construită de la 0 ( zero ). Cu siguranță n-a durat mai mult de o săptămână. N-au  de-a face 5 bidirecționare leșinate cu depoul Militari. Vorbesc ca și număr de tramvaie.
Folclorul urban va fi valabil peste vreun sfert de secol. La ora actuală mai există destule persoane care au prins vremurile pe viu. Eu  trecusem de adolescență când s-a inaugurat metroul.
Ce înseamnă că nu  era operațională ? Era acolo dar nu se circula pe ea din diverse motive ? ( Lipsă  linie de contact, lipsă tensiune, etc, etc. )

Una peste alta mie unul imi pare rau ca s-a scos linia. Transportul de suprafata e in colaps, ar fi ajutat o linie pe mijloc separata de trafic. Dar nu e subiectul discutiei.

Pot sa va spun ca la momentul desfiintarii liniei din Militari, nu exista linie pe Bd. Timisoara.Linia de pe Militari tocmai fusese reabilitata si era pregatita sa fie inaugurata cu ocazia noului an scolar.A venit tovarasu', a spus ca linia trebuie desfiintata,iar in noaptea urmatoare toate vag.s-au retras in celelalte depouri.De desfiintarea liniei, dupa cate mi-a aduc aminte, s-au apucat a doua zi.Se pare ca ce vag. au ramas defecte in depou, au fost carate cu trailerul,eu unul nu am vazut personal.Pe Timisoara la acea vreme circulau troleibuze.Linia pe Timisoara cred ca a fost gata cam in 6 luni poate mai mult,o data cu strapungerea prin unitatea militara, de vis-a-vis de Afi-Cotroceni.

In Militari circulatia s-a reluat la inceputul lui octombrie, iar plimbatul pe "linia silentioasa" (era ceva dupa troncaneala de pe linia clasica cu piatra si sina cu canal) a durat pana la mijlocul lui noiembrie, pentru ca pasaj Lujerului. Minti luminate, ce sa mai (astia de acum nu sunt unici). Poate ca nu au fost chiar bani aruncati pe fereastra ci doar timp irosit - au luat frumusel dalele si le-au montat pe Timisoara. Ho si Min ca si strapungerea Razoare era un noroi peste care trecea tramvaiul (punem intai tramvaiul si dupa aia soseaua); pe Ho si Min ce mai ramasese asfalt pe partea cu IMEB; Au existat stalpi pe mijloc pana la definitivarea strazii pe partea cu unitatile militare (care au stat pana dupa 1990 cu gardurile provizorii de tabla) si apoi reteaua a fost supendata pe traversee. Ca sa nu mai zic de refugiile statiilor amenajate amatoristic cu dale la nivelul liniei sau cadru de sine vechi umplut cu pietris si asfalt - pana aici aveai de trecut prin transeul noroiat al viitoarelor benzi de circulatie. Tramvaiul a mers un timp pana la desfiintare prin santierul pasajului, ocolind pe o sicana niste sapaturi din mijlocul strazii.

Un articol de pe site-ul http://www.vice.com, puțin diferit față de monotonia de zi cu zi, având în prim-plan o doamnă care conduce tramvaie la Depoul Militari.

Sursa: https://www.vice.com/ro/article/wj43nz/ ... -bucuresti
Autor: Fadia Alexandra
Autor foto: Eli Driu

10 întrebări pe care ai vrut mereu să i le pui unei românce care conduce un tramvai

Garnitura tramvaiului de pe linia lui 35 arată ca după război, dar femeia care-l conduce prin traficul din București e mai curajoasă ca soldații din prima linie.
E ora 4 dimineața. Bucureștiul e aproape mut și se pregătește greoi de o nouă zi haotică. În timp ce tu te întorci pe partea cealaltă, Georgeta Dumitrache iese din casă și pornește pe drumul obișnuit către muncă. În ceața aia, abia dacă-i mai poți vedea zâmbetul. Ajunge la depoul Militari și urcă în tramvai. Face puțină ordine în cabină, își așază atentă lucrurile pe bord, parfumează garnitura cu un odorizant și își începe tura pe traseul liniei 35.

1.jpeg (105.92 KB; downloaded 7099 times)

Georgeta are 40 de ani și pe ultimii doi i-a petrecut făcând o meserie pe care o asociezi, de obicei, cu o muncă a bărbaților. Este una din cele 85 de femei vatman din capitală, adică 10% din totalul angajaților RATB (mai nou „Societatea de Transporturi Bucureşti” SA) de pe tramvaie, așa că, dacă ai întâlnit-o în trafic, te poți considera norocos.
Am vrut să aflu mai multe despre viața ei și despre cum își petrece o zi normală în traficul din București, într-o cabină rece de tramvai, care îți crește adrenalina.
Am întâlnit-o la Gara Basarab, celălalt capăt al liniei 35. Stătea mândră la cârma unui tramvai ruginit pe mai toate părțile, cu oglinda retrovizoare spartă și ușile îmbătrânite. Mi s-a părut în primele secunde că cineva a făcut o glumă, punând-o la cârma tramvaiului, pentru că radia. Nici când o mașină i-a tăiat calea nu și-a pierdut zâmbetul.

VICE: Cum ai descrie meseria ta?
Georgeta Dumitrache: E foarte frumoasă, dar e și periculoasă. În primul rând din cauza traficului, iar mai apoi din cauza celor care trec printre vagoane sau prin spatele garniturilor. Și mai sunt călătorii care sunt nervoși și își varsă frustrările pe vatman. Însă eu îmi închid ușa și încerc să îi ignor, pentru că nu am cum să le țin piept. Au și dreptate, ei sunt supărați că vin greu tramvaiele.

2.jpeg (119.07 KB; downloaded 7107 times)

Chiar, de ce vin așa greu mijloacele de transport în comun?
În primul rând din cauza semafoarelor, care sunt sincronizate cu cele ale șoferilor. Apoi din cauza celorlalți șoferi, care nu țin cont de faptul că noi avem culoarele care ar trebui să rămână libere. Și mai e vorba de condițiile meteo. Noi avem pauza de masă de 15 minute pe zi, dar atunci când a fost ger, am renunțat la ea și am plecat mai devreme pe traseu, pentru că știam că oamenii așteaptă înghețați în stații.

Și ce faci dacă ți se strică tramvaiul?
În primul rând încerc să îl remediez singură. Trag pantograful și umblu la tabloul de siguranțe. Dacă e vreuna arsă, o schimb, că am la mine mereu unele de rezervă. Motorul tramvaiului arată ca o cuvă a mașinii de spălat. Imaginează-ți 99 de degete intercalate. Când tramvaiul pleacă sau oprește brusc, e posibil să sară mecanismul ăsta și să trebuiască să îl repari manual. Mai dai la telemeu, mai o pedală. Unde nu poți repara, trebuie să aștepți tramvaiul care vine din spate, le cuplezi cu un cui și te duce la depou.

3.jpeg (79.81 KB; downloaded 7101 times)

Tramvaiele astea sunt definiția murdăriei. Cum ar fi să lucrezi pe un tramvai nou?
Ar fi minunat, dar cred că trebuie să așteptăm până la alegerile următoare. De când lucrez ca vatman, nu s-au făcut decât recondiționări, nu s-a cumpărat nimic nou. Eu trebuie să vin cu un prosop la muncă cu care să mă protejez, pentru că scaunul ăla pe care stau e un focar de infecție.

Cum e traficul din București pentru tine?
Atunci când e câte un polițist în intersecție care să dirijeze, e mai bine, dar dacă e doar semaforul, poate deveni foarte agasant, pentru că îți taie mulți calea. Trebuie să anticipez mereu mișcările șoferilor, de multe ori i-am salvat de la a face accident cu tramvaiul în care eram.

Ai avut vreodată un accident cu tramvaiul?
Bineînțeles. Primele cinci luni în meseria asta au venit cu cinci accidente. Intrau în fața mea și nu mai apucam să opresc, că tramvaiul nu poate opri ca o mașină. Întotdeauna accidentele cu tramvaie sunt din cauza șoferilor, nu a vatmanilor, sau cel puțin cele pe care le-am avut eu.

4.jpeg (101.49 KB; downloaded 7102 times)

Cum te privesc ceilalți participanți la trafic?
Cei mai mulți se uită mirați, nu se așteaptă să vadă o blondă lucrând ca vatman. Câțiva îmi trimit și bezele. Nu am întâlnit șoferi misogini, care să își permită să nu fie disciplinați din cauza asta. Ba chiar am impresia că sunt mult mai respectată, fiind femeie. Chiar am avut oameni care m-au întrebat ce caut aici, de ce mi-am ales să fac asta. Dar nu pot explica nimănui cât de fericită sunt în meseria asta. Nu știu de ce nu m-am gândit să fac altceva, că înainte să vin la RATB, am lucrat în marketing, pe vânzări.

Crezi că lucrezi într-un domeniu al bărbaților? Colegii te privesc altfel?
Nu cred că este o lume a bărbaților. Din contră, ne comportăm de la egal la egal. Mi-au scos și o poreclă: Clopoțica. Când am făcut cursurile de pregătire, un viitor coleg mi-a spus că e mai bine să dau un claxon când ajung în intersecții mai dificile. Așa că eu anunț destul de des că sunt acolo, că poate un șofer a uitat că are tramvaiul în stânga, care așteaptă la același semafor.

5.jpeg (87.78 KB; downloaded 7106 times)

Nu îți este greu să te trezești atât de devreme?
Crede-mă că în doi ani de când lucrez ca vatman nu am simțit în nicio zi oboseala sau greutate în a mă trezi. Mă ridic din pat la trei și sunt seri în care nu pot adormi până la 12, dar nu am nevoie de cafea ca să fiu fresh după trei ore de somn. Probabil așa se manifestă cineva care face ceea ce îi place.

Cum arată Bucureștiul la ora 4 dimineața? Cum îl găsești?
Câteodată poate fi sinistru, pentru că ești aproape singur pe străzi și te poți speria puțin de peisaj. Mai ales în diminețile de iarnă și mai ales în zonele de periferie, unde ajungem la depou. Te bucuri când vezi oamenii care te așteaptă în stație și abia aștepți să se lumineze de ziuă. Și chiar dacă e traficul mai lejer decât în timpul zilei, accidente se pot întâmpla și la ora aia, ba chiar cu singura mașină de pe stradă.

Cum arată viața ta după muncă?
Când nu sunt pe tramvai, sunt cea mai casnică femeie din lume. Deși nu gătesc zilnic, îmi place să fiu cât mai mult alături de familia mea. Am un fiu de 20 de ani și o fată de 15. Împreună cu ei și soțul meu sunt fericită. Anul trecut am împlinit 20 de ani de la căsătorie, iar soțul s-a gândit să sărbătorim diferit. Așa că am fost în Tenerife. Mi-a plăcut foarte mult, dar nu aș pleca niciodată din România.

Felicitari! Ar arata mai bine intr-un Bucur LF.

Cata vreme e la Militari, nope. Poate pe Bucur 1.
(Offtopic)
Oricum felicitari pentru Fadia Alexandra, dovada ca la VICE inca mai exista jurnalisti cu picioarele pe pamant.*
*ma refer la faptul ca ea nu face gargara cu political correctness cum e norma pe vice, dar ma rog

Chiar este un articol frumos.
Cei de pe Tatre solo cred ca au salariul destul de mic din cauza lipsei unui vagon.