S-ar mai putea face si guri de zapada.

300.000 de bucureșteni, obligați să plătească o nouă taxă, până la 30 septembrie





În aceste zile, peste 300.000 de bucureşteni primesc în plic invitaţia de a achita, până în ultima zi din septembrie, o nouă taxa locală numită “de salubrizare”.

Este vorba de vechea taxa pentru colectarea gunoiului, pe care oamenii o plăteau lunar, odată cu întreţinerea. Din cauza datornicilor, se colectau însă cel mult jumătate din bani, aşa că noua metodă îi va obliga pe cetăţeni să fie la zi dar şi să stea la o coadă în plus.

De la 8 lei lunar, taxa de gunoi scade, în sectorul 4, la 5, doar că trebuie achitată pe tot anul, iar proprietarul va merge cu foaia primită la primărie, la Direcţia de Taxe şi Impozite.

DANIEL BĂLUŢĂ, PRIMARUL SECTORULUI 4: ’’Miza pe care o avem e ca acest grad de colectare să ajungă la 85 la sută, ceea ce ne-a şi permis să şi micşorăm această taxa de salubrizare. Cei care nu plătesc vor avea poprire pe cont.″

Aşadar, dacă nu primiţi plicul care e alb, fără expeditor, mergeţi singuri la ghişee. Atenţie, primăria nu mai exclude copiii sub 3 ani de la plata salubrizării.

Până la urmă, e de înţeles preocuparea autorităţilor de a colecta mai mulţi bani, pentru a-i dirija spre un element esenţial de civilizaţie: curăţenia. Dar cum stăm astăzi? La câteva zeci de metri de Biblioteca Naţională, alături de cheiul Dâmboviţei şi peste drum de clădirile de sticlă cu birouri moderne avem tabloul ineficienţei sistemului actual de salubritate.

Insule de gunoaie, apărute spontan ori ridicate de firmele de salubritate găsim şi lângă Academia Română.

Începând din 2018, taxa de salubrizare va creşte sau cel mai probabil, se va dubla. Sunt însă în discuţii câteva reduceri, de exemplu, pentru cei care plătesc, până la 1 aprilie, pentru tot anul în curs.

Urmeaza taxa pentru stadioane, taxa pentru iluminat etc. Unde ajungem asa?

Nu-mi amintesc sa fi fost de mult așa jeg pe străduțele laterale. Bine, nici pe cele principale nu e prea ok.

Bucurestiul, in pragul unei crize a gunoiului. Cele trei depozite de deseuri au ramas fara autorizatie de mediu





Garda de Mediu a anuntat recent ca toate cele trei depozite de deseuri din jurul Capitalei - Glina, Chiajna-Rudeni, Vidra - nu mai au autorizatie de mediu, deci in mod teoretic nu mai pot functiona. Primarii de sector din Bucuresti, cei care gestioneaza activitatea de salubrizare, spun ca deocamdata nu este o problema, iar gunoiul colectat din Capitala se depoziteaza in continuare acolo. Si asta in conditiile in care administratorii sunt amendati de Garda de Mediu si se solicita suspendarea activitatii.

Reprezentantii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bucuresti spun ca cele trei depozite de deseuri sunt in procedura de reautorizare pentru inca o perioada de zece ani. Chiar daca vor obtine aceste autorizatii, problema este ca cele trei gropi mai au o capacitate limitata de depozitare, pentru doar cativa ani, iar Primaria Capitalei si Ministerul Mediului inca nu au un plan B legat de gunoiul din Bucuresti.

In mod teoretic, ar trebui sa reciclam gunoiul, tinta fiiind de 50% pana in 2020, insa aceasta nu pare foarte realista in conditiile in care in prezent reciclam doar 5% si nu avem infrastructura necesara pentru colectarea selectiva. Potrivit datelor furnizate de Primaria Capitalei, in 2016, din Bucuresti, au fost depozitate in jur de 1.000.000 tone deseuri la depozitele ecologice.



Care este situatia la cele 3 gropi de gunoi din jurul Bucurestiului


• Depozitul Chiajna-Rudeni gestionat de IRIDEX

In data de 01.11.2017, Garda Nationala de Mediu (GNM) a efectuat o actiune de control la depozitul de deseuri Chiajna-Rudeni, iar in urma verificarilor s-a constatat ca operatorul a continuat depozitarea deseurilor pe amplasament, desi valabilitatea autorizatie integrate de mediu expirase. Urmare a acestui fapt, operatorul a fost sanctionat de catre comisarii GNM cu amenda contraventionala in valoare de 60.000 lei. De asemenea, a fost dispusa si sanctiunea complementara de suspendare a activitatii, pana la emiterea unei noi autorizatii integrate de mediu de catre autoritatea competenta, respectiv Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti.
Autorizatia de mediu pentru acest depozit de deseuri a expirat pe 30.10.2017.
Depozitul de deseuri a avut o capacitate de depozitare in cele 7 compartimente de 4.500.000 mc. astfel:
- Compartimentele 1-5 deja au fost umplute si sunt in procedura de inchidere;  
- Compartimentele 6-7 cu o capacitate de 1.598.970 mc, iar pana la data de 01.12.2016 era depozitata o cantitate de 370.000 mc.

http://www.anpm.ro/documents/16241/32976582/IRIDEX+Revizuita+2017.pdf/a1454bef-de49-4b0c-a62e-79b5d50d8eb2


• Depozitul Vidra gestionat de ECOSUD

In data de 25.10.2017, Garda Nationala de Mediu a efectuat o actiune de control la depozitul de deseuri Vidra. In urma verificarilor s-a constatat ca desi valabilitatea autorizatiei integrate de mediu expirase, operatorul a continuat depozitarea deseurilor pe amplasament. Operatorul a fost sanctionat de catre comisarii GNM, cu amenda contraventionala in valoare de 60.000 lei.
De asemenea a fost dispusa si sanctiunea complementara de suspendare a activitatii, pana la emiterea unei noi autorizatii integrate de mediu de catre autoritatea competenta, respectiv Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov.  Reamintim faptul ca operatorul economic a mai fost controlat recent (02-12 octombrie) fiind sanctionat si atunci cu amenda contraventionala de 140.000 lei, dispunandu-se si 15 masuri de remediere.
Autorizatia Integrata de Mediu pentru acest depozit de deseuri a expirat pe data de 15.10.2017.
Capacitate totala autorizata: 6.195.177 mc pentru Celulele 1,2,3 si 4;
Capacitate totala: 11,5 milioane metri cubi

http://prefecturabucuresti.ro/albume/cp_octombrie_2016/Tema%202%20-%20Situatie%20depozite%20deseuri%20Iridex-Ecorec-Ecosud.pdf


• Depozitul Glina gestionat de ECOREC

Autorizatia de mediu pentru acest depozit a expirat pe  01.06.2017.
Suprafata totala a depozitului este 119 ha, iar suprafata de depozitare totala este de 110 ha. Capacitatea totala de depozitare este de 26,4 mil. m3.


Ce spun partile implicate

Simona Aldea, director executiv Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti: "Toate cele 3 depozite de deseuri au autorizatia de mediu expirata. Sunt in procedura de reautorizare, in diverse stadii, dar functioneaza in continuare fiindca au contestat masurile impuse de Garda de Mediu. Autorizatia de mediu are o valabilitate de 10 ani, insa cele trei depozite nu cred ca vor mai functiona atat de mult pentru ca  mai au capacitate de depozitare doar pentru cativa ani".

Sorin Matei, director tehnic Iridex (depozit Chiajna-Rudeni), a declarat pentru HotNews.ro ca depozitul de deseuri functioneaza in continuare, iar daca se va depozita in ritmul actual, groapa va fi inchisa in circa 3-4 ani.
"Noi suntem oameni responsabili, nu vrem sa provocam un accident de mediu. Garda de Mediu a cerut suspendarea activitatii, insa cu mentinerea in functiune a instalatiei. Daca toate cele 3 depozite s-ar opri asa, peste noapte, ar fi un dezastru. Suntem in curs de reautorizare, am facut tot ce ne-au cerut cei de la APM, asteptam decizia finala. Am depus documentele pentru noua autorizatie de mediu inca de acum 6 luni, inainte sa expire vechea autorizatie, dar atat a durat. Daca se va depozita in ritmul actual, depozitul isi epuizeaza capacitatea in 3-4 ani", a explicat acesta.

Daniel Tudorache, primar Sector 1: "Noi avem contract cu Romprest pentru colectarea transportul si depozitarea gunoiului. Este treaba operatorului. Ei transporta la Ecosud din ce stiu eu. Cu siguranta vor fi reautorizate cele 3 depozite de deseuri".

Gabriel Mutu, primar Sector 6: "Nu stiu sa fie o problema cu depozitarea deseurilor. Este raspunderea operatorului de salubrizare cu care avem contract, el este obligat conform contractului sa colecteze, sa transporte si sa depoziteze gunoiul".

Rosal Grup, firma de salubrizare care face curat in Sectorul 3: "ROSAL GRUP S.A. in momentul de fata are incheiate un numar de 3 contracte aferente depozitarii deseurilor municipale colectare pe raza Mun Bucuresti cu diferite societati de profil ce deservesc Mun. Bucuresti, printre acesti operatori numarandu-se si cei mentionati de dumneavoastra. In acest sens mentionam ca societatea noastra trebuie sa raspunda cerintelor legale si trebuie sa prezinte anual acest tip de contract in vederea autorizarii activitatii de salubritate, desi se cunoaste situatia autorizarii depozitelor de deseuri ce deservesc Mun. Bucuresti. Ne manifestam public ingrijorarea cu privire la acest aspect, aratand in dese randuri autoritatilor competente ca in primul rand Mun. Bucuresti are nevoie de dezvoltarea unui Sistem de Management Integrat al Deseurilor, asa cum de altfel majoritatea judetelor din tara au realizat, sistem care sa reformeze din temelii domeniul salubritatii pe raza Mun. Bucuresti si nu neaparat de alti colectori de deseuri ce nu prezinta neaparat experienta similara in domeniu. Consideram prioritar in momentul de fata aprobarea Planului National de Gestiune a Deseurilor si ulterior modificarea Strategiei privind Salubritatea la nivelul capitalei, toate aceste masuri trebuie sa aiba astfel ca rezultat final dezvoltarea unui sistem de management al deseurilor unitar pentru Bucuresti care sa prezinte colectorilor variante viabile si ecologice pentru tratarea si eliminarea deseurilor".


Ce solutii sunt

Solutia adoptata de toate tarile civilizate este colectarea selectiva si reciclarea gunoiului, Romania avand  ca tinta 50% pana in 2020 si 100% pana in 2050, deci nu ar mai fi nevoie de depozite de deseuri. In realitate insa noi abia reciclam 5%, avand deschisa procedura de infringement la Curtea Europeana si riscam sa platim sanctiuni de 2.000 de euro pe zi.

Mai mult, autoritatile nu au facut mare lucru pentru a facilita colectarea selectiva, in Bucuresti neexistand o infrastructura adecvata.
In luna august, primarul general Gabriela Firea declara ca vor fi instalate, pentru inceput, un numar de 50 de puncte de colectare a deseurilor, parte din ele complet automatizate, iar celelalte deservite de operatori, care vor prelua de la cetateni deseurile deja sortate, oferind in schimbul acestora stimulente in numerar sau vouchere de reduceri la marii retailer.
In plus, Guvernul a amanat, prin OUG 48/2017, implementarea cu doi ani a taxei la groapa, o masura esentiala pentru preventie in managementul de deseuri, incurajand astfel depozitarea la groapa in detrimentul colectarii selective si reciclarii. Gandita sa inceapa in acest an, taxa era 80 de lei/tona si urma sa creasca la 120 de lei/tona anul viitor.

In aceste conditii este greu de crezut ca nu vom mai avea nevoie de depozite de deseuri.
Reprezentantii ARPMB Bucuresti spun ca nu exista nicio initiativa in acest sens.
Singura propunere vine de la Primaria Capitalei: un incinerator de deseuri.

"Unul din obiectivele Municipiului Bucuresti este sa dea valoare deseurilor identificand toate posibilitatile de  reutilizare a acestora. Un prim pas important il reprezinta demararea proiectului care  va fi finantat din fonduri europene "Instalatie de tratare si valorificare energetica a deseurilor municipale din Municipiul Bucuresti". Aceasta instalatie va avea o capacitate de 300.000- 350.000 t/an deseuri, perioada de functionare de 8000 ore/an si va produce aproximativ 124.400 MWh/an energie electrica si 335.000 MWh/an de energie termica, obtinandu-se astfel energie termica si electrica din surse regenerabile asa cum solicita Directivele Uniunii Europene, contribuind la atingerea tintelor de reducere a deseurilor. Costul acestui proiect este evaluat la 250 milioane euro", declara Primarul General, Gabriela Firea, in aprilie 2017.

Valoarea alocata Municipiului Bucuresti, pentru incinerator, conform rezervarii in POIM, este de 180.000.000 Euro.

Din aprilie si pana in prezent, Primaria Capitalei a  derulat procedura de licitatie deschisa si s-a incheiat contractul de Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectului ''Instalatie de tratare termica si valorificare energetica a deseurilor municipale din Municipiul Bucuresti'' cu Asocierea S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE SRL-RAMBOLL DANMARK A/S., contract ce are ca obiective, potrivit sursei citate:

-  Realizarea unui Master plan pentru un sistem integrat de management al deseurilor la nivelul Municipiului Bucuresti, care sa propuna un plan de investitii pe termen lung (pentru o perioada de 30 de ani) si o prioritizare a investitiilor cu un calendar de implementare clar, pornind de la infrastructura existenta pentru managementul deseurilor si tinand cont de orice alta infrastructura de management al deseurilor deja identificata/aprobata.
-  Actualizarea studiilor tehnice disponibile si stabilirea optiunii optime pentru dezvoltarea proiectului de investitii (in baza Analizei Institutionale), propunand o solutie realista pentru strategia de implementare a Proiectului.
-  Realizarea cererii de finantare a proiectului in cadrul POIM 2014-2020 si a tuturor modificarilor care se impun pana la semnarea contractului de finantare, atat in limba romana, cat si in limba engleza
-  Asigurarea asistentei tehnice in vederea elaborarii documentatiei tehnico - economice, faza de proiectare SF si pregatirea tuturor documentatiilor tehnico - economice la nivelul la care Beneficiarul sa poata depune o cerere de finantare pentru realizarea proiectului de investitie in perioada de programare financiara 2014-2020.
-  Obtinerea acordului autoritatii locale competente in privinta conditiilor concrete de dezvoltare a proiectului.

In acelasi timp s-a derulat procedura de licitatie pentru managementul proiectului. Procedura s-a incheiat prin atribuire, in prezent aflandu-se in etapa de contestatii la Cureta de Apel Bucuresti.

"In prezent, consultantul asocierea S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE SRL-RAMBOLL DANMARK A/S a predat Master Planul. Acesta a fost analizat de Directia Utilitati Publice si transmis pentru verificare (tradus in limba engleza) catre Jaspers (consultantul pentru Romania al Comisiei Europene). Primul set de comentarii a fost transmis de catre Jaspers, in prezent desfasurandu-se activitatile de armonizare a acestor comentarii in textul Master Planului. Dupa finalizarea acestei activitati, Master Planul va fi re transmis catre Jaspers pentru o noua verificare. Forma finala a draftului de Master Plan va fi supusa spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti", se arata in raspunsul trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Totusi, deocamdata nu s-a stabilit terenul pe care se va face incineratorul, locatia si costurile urmand sa fie date dupa realizarea studiului de fezabilitate. Constructia incineratorului va incepe daca se vor obtine aprobarile necesare, iar lucrarile se estimeaza ca vor dura 3 ani.

Intrebati despre alte investitii in acest domeniu, reprezentantii Primariei Capitalei spun ca nu sunt.

"Orice investitie in domeniul gestiunii deseurilor este prevazuta in Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD). Actualul draft al PNGD, care a fost supus dezbaterii publice, nu prevede alte investitii pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare la depozite ecologice", se arata in raspunsul trimis de municipalitate.
 
Studiu caz: Cluj

In 2015, Primaria Cluj-Napoca a fost nevoita sa transporte deseurile municipale la groapa de la Alba Iulia si de la Oradea, cateva sute de km, deoarece groapa de gunoi a orasului, ce apartine de Consiliul Judetean, a fost inchisa, iar noua groapa de gunoi, ecologica, construita tot de CJ, nu a fost finalizata.



Infringement pentru gropile de gunoi neconforme

Lista gropi de gunoi neconforme

Comisia Europeana a trimis, in februarie 2017,  Romania in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pentru ca tara nu a inchis si ecologizat 68 de depozite neconforme de deseuri ce constituie un risc grav pentru sanatatea umana si pentru mediu. Vezi aici lista.

Dupa demararea procedurii, Garda de Mediu a efectuat controale la cele 68 de depozite de deseuri, iar in septembrie situatia statea in felul urmator:
- 10 depozite municipale si 2 depozite industriale au fost inchise/ecologizate
- 6 depozite municipale si 7 industriale au inregistrat progrese in ceea ce priveste procesul de inchidere, aflandu-se in diferite stadii.

"Precizam ca depozitele de deseuri municipale din judetul Vaslui, comuna Negresti si orasul Barlad, sunt inchise si ecologizate. In urmatoarea perioada, vor fi efectuate receptia si inspectia finala cu privire la inchiderea acestora, iar Comisia Europeana va fi notificata. In ceea ce priveste depozitele care nu au demarat procedura de inchidere, sunt analizate in prezent solutiile pentru inchiderea si ecologizarea acestora. GNM continua seria controalelor saptamanale la toate depozitele de deseuri neconforme din tara aflate pe lista de infringement, inchiderea acestora ramanand o prioritate in activitatea Garzii Nationale de Mediu", se arata intr-un comunicat de presa emis de Garda de Mediu in septembrie 2017.

Intrebare: cum poti sa reciclezi in acest oras si sa ai garantia ca gunoiul selectat chiar va fi valorificat corespunzator? Avem o tinta europeana pe care daca nu o atingem, vom fi ingropati in amenzi, iar sectorul 3 decide sa scoata toate containerele de reciclat de pe raza sectorului. Eu ce fac?

Firea promite maşini de topit zăpada şi freze speciale. Nu se știe însă când le vom avea

VIDEO: https://vid2.stirileprotv.ro/2017/11/22/61923757-2.mp4

Bucureştiul va avea maşini de topit zăpada şi freze speciale pentru deblocarea trotuarelor. Reprezentanţii primăriei au făcut acest anunţ, însă nu au precizat cât vor costa utilajele şi nici dacă vor reuşi să le cumpere până la prima zăpadă.

O maşină de topit zăpada poate fi folosită acolo unde există munţi uriaşi: în pieţe sau pe bulevardele mari. Avantajul este că traficul, şi aşa aglomerat, nu este îngreunat şi mai mult de utilaje şi camioane.

Un dezavantaj îl reprezintă însă preţul destul de mare. Primăria are de ales. Poate cumpăra maşini uriaşe de topit zăpada. Una foarte mare reuşeşte să transforme în apă 200 de metri cubi de zăpadă într-o oră. Costul este pe măsură, de peste 100 de mii de euro. Cele mai mici topesc 9 metri cubi pe oră şi costă 30 de mii de euro.

Pentru a transporta la marginea oraşului cantitatea de zăpadă topită de o maşină mică într-o oră este nevoie de două camioane. În schimb, cele mari fac munca a zece camioane.

Bucureştiul nu are astfel de utilaje. Cele folosite în trecut erau închiriate.

Gabriela Firea, primarul Capitalei: “In premieră anul acesta, în Capitală, vor acţiona şi câteva maşini pentru topit zăpada şi un număr mai mare de utilaje de tip freze pentru înlăturarea zăpezii pe trotuare. Acestea două au fost problemele cele mai importante si mai apăsătoare pentru bucureşteni”.

Cei din primărie nu au anunţat câte utilaje vor cumpăra. În schimb, susţin că au plătit în avans pentru gazele folosite pentru producţia de energie termică. Astfel, promite Gabriela Firea, facturile nu vor creşte iarna aceasta.

Este vorba doar despre cei racordaţi la RADET. Cei care au centralele lor vor da mai mult, după ce s-au scumpit gazele şi electricitatea. În plus, meteorologii anunţa deja o iarnă grea, cu viscole şi perioade lungi de ger.

Ce cumpara ea acum e inca unul din lungul sir de chestii pe care trebuia sa le fi avut deja de ani buni (minim 10 daca nu mai multi). Nu vorbesc de aparatele de topire a zapezii, ci mai degraba de trotuare. An dupa an pentru pietoni a fost o mare bataie de joc in timpul iernii. Pana sa si faca ceva, e doar una din stirile alea de genul "vom avea... vom face....". Oare cand o veni cineva cu frezele alea in curte si sa zica direct "uite ce am luat, sunt jos duceti-va sa vedeti minunea". Pariez ca vine zapada si ii ia prin surpriza.

Capitala, curățată cu 12 de maşini de topit zăpada. Utilajele, prezentate de primarul Firea





Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a prezentat joi 12 maşini pentru topit zăpada, care acţionează în toate sectoarele Capitalei, menţionând că utilajele au o mare capacitate de topire şi sunt prevăzute cu filtre antipoluante.

“Pe platforme betonate din Capitală strângem mormanele de zăpadă şi, în premieră, avem 12 utilaje pentru topit zăpada, care vor funcţiona pentru a o topi înainte să capete un aspect inestetic. Sunt trei în Piaţa Constituţiei, una în Piaţa Victoriei, pe bulevardul Timişoara, la Parcul Carol şi la Bucur Obor. Capacitatea este de 10 metri cubi, avem filtre, nu e posibilitatea de a îngheţa canalizarea, apa este caldă”, a declarat Firea în Piaţa Constituţiei, unde a avut loc prezentarea.

Ea a menţionat că s-a intervenit toată noaptea şi pe parcursul zilei de miercuri în Capitală, deşi a nins continuu, pentru a fi deszăpezite zonele centrale, marile bulevarde, dar şi străzi secundare.

″În acest moment, deşi s-a lucrat în condiţii dificile de iarnă, se circulă, nu sunt blocaje, chiar dacă se circulă puţin mai greu. Sunt foarte multe artere, aproape 90%, care au fost curăţate complet şi care nu creează niciun fel de probleme. Iar în ceea ce priveşte străduţele şi arterele secundare, se fac şi în acest sens eforturi pentru ca toate să fie curăţate”, a afirmat Firea.

Edilul şef a făcut un apel atât la societăţi, cât şi la cetăţeni să sprijine eforturile autorităţilor şi să încerce să cureţe, pe cât posibil, trotuarele din faţa caselor sau din faţa firmelor, menţionând că se pot adresa solicitări “serioase” la numărul de telefon menit să-i ajute pe părinţii care nu pot sta acasă cu cei mici în perioada în care nu merg la şcoală.

“Am primit până aseară târziu până în 150 de apeluri atât la telverde, cât şi la direcţiile de asistenţă socială. Toate persoanele care au sunat au fost sunate înapoi. Din nefericire, foarte puţine persoane s-au dovedit a dori în mod real să fie ajutate. Altele doreau să afle dacă funcţionează acest serviciu”, a spus Firea

1) N-a nins în adevăratul sens al cuvântului.
2) În trecut se arunca zăpada în Dâmbovița. Se topea moka.

Intrebare.....astea sunt datele echipamentelor cumparate de primarie?
Date luate de la RATB....
Ce sa spun....jenant. consum de pana la 30 litri pe ora pt 10 mc? Unde este randamentul...o basculanta ia 40 mc si are acelasi consum si poate face mai multe drumuri.....
Le avea cineva pe stoc?
Plus ca trebuie alimentate constant cu zapada de un buldozer...
Stiu, sunt eficiente dar in alte conditii....si la alte capacitati...astea sunt pt hipermarketuri sa topeasca zapada din parcari, nu de pe straziile unor orase...


PS. Am gasit...sunt cele mai mici din oferta ptoducatorului...roman se pare...daca tot au luat de ce nu au luat mai mari?
Cum spuneam, pt supermarketuri...
http://www.tariasi.ro/produse/masina-de ... a--52.html

Nu poti sa arunci cu camionul zapada in rau sau pe camp, zapada aia este plina de poluanti(lesie antiderapanta, ulei, motorina si toate celelalte mizerii de pe strada), apa topita de topitor se duce in canalizare si de acolo la statia de tratare.
(La Berlin au conectat bazinul unei cariere de piatra la reteaua de canalizare asa ca arunca acolo cu camionul iar la primavara se topeste si curge in canalizare, da aia sunt destepti.)

De asta stiti?
https://www.facebook.com/RosalGroup/pos ... __tn__=C-R

Bucureștiul, transformat într-o enormă groapă de gunoi. Soluţia primarilor: taxe noi

VIDEO: https://vid2.stirileprotv.ro/2018/10/19/61994402-2.mp4

Pe lângă problema închiderii gropilor de gunoi, autoritățile gestionează prost și curățenia localităților, spun activiștii de mediu.

În timp ce alte țări europene câștigă bani din gunoiul produs, la noi se reciclează doar 6%. În lipsa unor contracte ferme şi în lipsa unor penalizări, zeci de milioane de tone de deșeuri rămân pe străzi și în spațiile verzi.

România produce, anual, aproape 300 de milioane de tone de gunoi. Primăriile nu reuşesc să strângă însă mai mult de 270 de milioane de tone. Restul de 30 de milioane pot fi văzute cu ochiul liber pe unde vă aşteptaţi mai puţin.





Bucureştiul, de exemplu, produce 1,1 milioane de tone de gunoi pe an. O cantitate imensă, se pare, pentru autorităţile locale care nu sunt în stare, de 12 ani, să introducă colectarea selectivă. Până în 2020, întreaga ţara ar trebui să recicleze 50 % din gunoiul pe care îl producem. Ori noi în prezent nu reciclăm nici 6%.

Dan Trifu, vicepreşedinte ECOCIVICA: „Dacă vrei să faci ceva civilizat în oraşul ăsta, înseamnă pierderi de voturi.”

Dan Trifu, vicepreşedintele Ecocivica, susţine că în ultimii 20 de ani a asistat neputincios la transformarea Bucureştiului într-o imensă groapa de gunoi. Focarul începe chiar din inima Capitalei, din Centrul Vechi.

Tudor Maxim: „E o glumă ce se întâmplă acum la nivel de curăţenie în Centrul Vechi. În alte ţări sunt maşinuţe care au perie, dau cu detergent, dau cu apă măcar o dată la o saptămână, dacă nu zilnic.

În lipsa unor astfel de intervenţii, tomberoanele dau pe afară, sacii de gunoi sunt împrăştiaţi la fiecare colţ de stradă, iar resturile putrezite de mâncare sunt peste tot. O imagine ruşinoasă, după cum recunoaşte şi primarul general al Capitalei.

Gabriela Firea: „Am aşa un teanc de fotografii care nu ne fac cinste şi sunt sute de mii de turişti care vin anual în Centrul Vechi. Este o ruşine, nu e posibil aşa ceva. În centrul istoric, ziua în amiaza mare saci cu gunoi.”

Printre măsurile propuse de Gabriela Firea se afla şi colectarea selectivă a deşeurilor. Deşi noul regulament a fost aprobat încă de la începutul lunii mai, gunoaiele sunt tot pe străzi - din Piaţa Revoluţiei, până la periferie.





Primăria Capitalei a transmis echipei Inspectorul PRO că pentru nerespectarea normelor de salubrizare şi igienizare, dar şi de protecţie a spaţiilor verzi, poliţia locală a dat anul acesta 651 de amenzi în valoare de aproximativ un milion de lei.

Turist: „E foarte murdar. Văd gunoi, văd graffiti, demolări. Foarte, foarte rău. Locuiesc în Lisabona, acolo e mult mai curat decât aici, mai bine conservată.”

Edilii din Sectorul 1 dau vina pe firma de salubritate. Are contract pe 25 de ani, în valoare de 450 de milioane de euro fără TVA, semnat în 2007.

Reporter: „De ce nu e curat în zona aceea?”

Ionuț Deaconu, Poliția Locală din Sectorul 1: „E şi o zonă turistică. Compania care prestează servicii în Sectorul 1 are programe zilnice de curăţenie. Urmează să-i mai controlăm să îşi facă treaba cum trebuie.”





Firma a fost amendată de nenumărate ori, dar niciodată nu s-a pus în discuţie rezilierea contractului.

Reporter: „Vor fi sancționați?”
Ionuț Deaconu, Poliția Locală: „Nu, întâi îi controlăm, le facem solicitare să intervină şi dacă nu iau măsurile de a curăţa zona îi putem sancţiona.”

Sectorul 1 nu este o excepţie, ci o regulă. La fel se întâmplă în toate sectoarele Bucureştiului.

Dan Trifu, vicepreşedinte ECOCIVICA: „Asta e groapa de gunoi a Sectorului 4, ilegală.”

Față în faţă cu imaginile relevante, primarul Sectorului 4 recunoaşte că a pierdut pariul cu salubrizarea.

Daniel Băluță, primar Sectorul 4: „Vina numărul 1, pentru că de asta suntem aleşi de cetăţeni, este a autorităţii publice pentru că nu identifică soluţii de combatere a unor astfel de probleme. Realitatea este cea pe care o prezentaţi, chit că vrem să o coafăm sau să găsim explicaţii pentru ea. Ea asta este.”

Daniel Băluţă a luat o măsură nepopulară şi a mărit taxele de gunoi: până la 9 lei, pe lună, pentru fiecare cetăţean. Şi până la 80 de lei, pe lună, pentru fiecare societate. Banii încasaţi nu se regăsesc însă în curăţenie.

Edilul dă vina pe proprietarii de terenuri. Firma de salubritate nu e obligată să strângă gunoiul de pe proprietăţile private, dar legea îi obligă însă pe primari să-i amendeze pe aceia care-şi lasă terenurile neîngrădite şi murdare.





Daniel Băluță, primarul Sectorului 4: „Am crescut de 5 ori impozitul pe teren, pentru terenurile care sunt neîngrijite. Din nefericire, Sectorul 4 are 56 % statistic din totalul terenurilor neîngrijite din municipiul Bucureşti.”

Nici Sectorul 2 nu se laudă cu zone mai curate. Oamenii reclamă mizeria de pe aleile dintre blocuri, dar şi din parcuri. Problema pleacă tot de la un contract de salubrizare incomplet.

Reporter: „Cum stăm la capitolul curăţenie în Sectorul 2?”
Cristian Popescu, viceprimar Sectorul 2: „Stăm prost.”

Autorităţile se gândesc şi aici să scoată pârleala cu cetăţenii și să introducă o taxă de salubritate de aproximativ 14 lei pe lună, pe modelul celei din Sectorul 4.

Cristian Popescu, viceprimar Sectorul 2: „Aproximativ un sfert din populaţia Sectorului 2 nu are contract pentru gunoiul menajer. Nu are contract.”

Contractul de salubritate din Sectorul 5 a fost încheiat în 2008 de Primăria Capitalei, iar primarul de Sector spune că s-a străduit în ultimii doi ani să organizeze o nouă licitaţie, dar cele două firme înscrise s-au contestat la infinit.

Daniel Florea, primar Sectorul 5: „Firmele care se contestă între ele să fie firme care au capacitate să se înscrie la licitaţie. Și în cazul în care nu câştigă licitaţia şi au făcut-o cu rea credinţă, să răspundă într-un fel. Pentru că foarte multe dintre contestaţii sunt respinse pentru că sunt făcute din motive puerile.”





Într-un final, primăria de sector a reuşit să încheie un nou contract pentru curăţenie.

Daniel Florea: „Am semnat primul contract de salubrizare din Sectorul 5.”

Se pare că e foarte greu să fie curățat oraşul. Care este situația în Sectorul 6, într-o zonă care rivalizează cu una turistică.

Dan Trifu: „Suntem pe malul lacului Morii, deci undeva la 300 de hectaere de spaţiu verde pe care îl putem folosi ca agreement.”

Reporter: „Consideraţi că aţi putea face mai mult?”
Dănuț Niță, purtător de cuvânt al Poliției Locale din Sectorul 6: „Bineînţeles!”
Reporter: „Şi de ce nu faceţi?”
Dănuț Niță: „O să încercăm să...”
Reporter: „O să încercaţi cum?”
Dănuț Niță: „Va trebui armonizată legislaţia, în aşa fel încât să ne permită să luăm şi noi măsurile care ar fi nu ştiu benefice.”
Reporter: „Eu nu înţeleg de ce nu aţi încercat deja?”
Dănuț Niță: „În viitor, nu ştiu, cred că se vor căuta totuşi metode mai eficiente pentru a stopa.”
Reporter: „De ce nu s-au căutat deja? Totuşi de atâţia ani se aruncă în aceleaşi zone.”
Dănuț Niță: „Noi am avut şi campanii.”
Reporter: „Avem totuşi gunoaie.”
Dănuț Niță: „Aşa este.”
Reporter: „De ce? Înseamnă că nu vă faceţi treaba cum trebuie dacă în continuare găsim gunoi acolo.”
Dănuț Niță: „Nu facem noi legile. Doar le punem în aplicare.”





Cu umerii ridicaţi în semn de neputinţă, edilii dau vina, aşadar, pe moştenirea trecutului. Şi se plâng ca nu au oameni suficienţi şi pârghii legale ca să-şi poată respecta promisiunile electorale. Cetăţenii nu au însă nevoie de lamentări, ci de soluţii.

Şi poate că n-ar fi o idee rea să transformăm gunoiul într-o activitate rentabilă; voinţa să fie. Și am putea produce din deşeuri energie, cum face şi Iuliean Hornet, inventator de utilaje pentru reciclarea şi refolosirea deşeurilor în domeniul energetic.

Iuliean Hornet: „Putem să devenim un model în Europa cu selectare şi procesare 100 % în doi ani, cu 60 milioane de euro. 60 de milioane de euro înseamnă 300 de staţii de fabricat peleti care procesează întreaga cantitate de deşeuri a României. Mă duc şi fac un depozit de combustibil în loc de groapă de gunoi.”

Şi astfel, în loc să cheltuim enorm pentru o salubrizare incompletă şi ineficientă a oraşelor şi, în loc să fim amendaţi constant de Uniunea Europeană din cauza necolectarii selective, am putea să facem bani din cele 270 de milioane de tone de gunoi pe care le producem în fiecare an.