Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Sibiu
O mica observatie: desi se mentioneaza renuntarea la troleibuz si tramvai, in viitorul indepartat este propusa achizitia de autobuze electrice...

Anomaliile de genul apar si in Brasov. Asta e tara de idioti in care traim...

Ce mi se pare ciudat este ca pe site-ul primariei este o stire cum ca acest plan a fost publicat, fara nici un link... a trebuit sa caut destul de mult pana sa il gasesc. Oricum, per total, planul este un fel de apa sfintita... sa aratam ca stim sa facem planuri. Nu spune nimeni nimic despre implementarea lui.

Inainte de a se aplica acest plan (daca s-ar aplica vreodata), Tursibul ar face bine sa aplece putin urechea si catre publicul calator. Mi se pare jenant ca duminica seara, ultimul 2 care trece pe la gara este la ora 21:30, asta in timp ce pe parcursul saptamanii, la ore de varf sunt introduse solo-uri care sunt pline pana la refuz, in conditiile in care ei se mandresc cu "mirificul" interval de 10 minute. Pe langa asta, mai este si problema trenuletelor. Iar liniile 10 si 11 ar trebui sa se incadreze in grupa liniilor principale.

Din aceeasi categorie cu planul postat mai sus... ceva general, nu-i rau, dar nici bun, pentru ca nu ofera masuri concrete. Tot ar fi bine daca masurile din anii urmatori vor respecta directiile din plan. Sa vedem...

Ghidul de Dezvoltare al Sibiului pentru următorii 10 ani a fost aprobat

Primăria Sibiu împreună cu Fundaţia Heritas a finalizat elaborarea Ghidului de Dezvoltare al Municipiului Sibiu pentru perioada 2014 – 2024, un document care rezumează direcţiile de dezvoltare ale oraşului pentru următorii 10 ani, acestea fiind stabilite în urma analizei datelor şi consultărilor publice. Prin obiectivele propuse, noul Ghid continuă proiectele celor 10 ani precedenţi.

“Acesta este mai mult decât un simplu act administrativ care exprimă viziunea administraţiei locale. Documentul este în fapt rezultatul unor ample consultări publice pe care le-am organizat atât cu instituţii publice şi specialişti, cât şi cu ONG-uri, diverse asociaţii şi simplii cetăţeni. Pentru noi a fost important să aflăm direcţia în care cetăţenii şi actorii publici doresc ca oraşul să se dezvolte, pentru că sprijinul comunităţii în eforturile administraţiei locale este extrem de important. De aceea, cred că Ghidul este un document reprezentativ şi va fi un instrument foarte bun pentru noi, ajutându-ne să stabilim prioritatea investiţiilor viitoare” a subliniat viceprimarul Astrid Fodor.

Este important de asemenea să subliniem faptul că documentul este sincronizat şi cu tendinţele europene şi internaţionale în domeniul dezvoltării comunităţilor, fiind subliniate mai ales prevederile strategiei Europa 2020 care prevede dezvoltarea inteligentă, durabilă şi incluzivă în domeniul economiei, ocupării populaţiei, creşterii eficienţei energetice, educaţiei, reducerii emisiilor nocive, turismului, culturii şi sportului.

În prima parte a Ghidului este descrisă situaţia actuală a municipiului Sibiu: tendinţele demografice, resursele bugetare, calitatea vieţii, situaţia educaţiei, gradul de dezvoltare urbană, mediul economic, structura forţei de muncă, veniturile populaţiei şi mediul cultural. Sunt analizaţi aici şi factorii care infuenţează calitatea vieţii, implicarea mediului privat în viaţa comunităţii, locuinţele şi spaţiile verzi, infrastructura şi transportul public.

De aici rezultă ariile în care trebuie intervenit pentru ca dezvoltarea Sibiului să fie în continuare armonioasă, iar oraşul să se îndrepte în direcţia corectă. Spre exemplu, mediul economic trebuie orientat spre domenii care au impact direct în comunitate prin crearea de locuri de muncă, trebuie încurajată o implicare mai accentuată a societăţii civile, trebuie creată o ofertă de servicii pentru toate categoriile de vârstă, este necesară creşterea condiţiilor de trai în zonele rezidenţiale, precum şi diversificarea ofertelor de petrecere a timpului liber.

Documentul stabileşte patru direcţii principale de dezvoltare pentru următorii 10 ani:
·        Sibiu – oraş al culturii şi al sportului
·        Sibiu – oraş inovativ şi prosper
·        Sibiu – oraş verde şi responsabil
·        Sibiu – oraş al comunităţilor

Aceste direcţii de dezvoltare vor polariza proiectele de investiţii ale administraţiei locale, iar scopurile următorilor 10 ani se vor referi la păstrarea şi consolidarea identităţii oraşului prin dezvoltarea unor programe în domeniul patrimoniului şi al culturii, susţinerea rolului social al culturii şi sportului, creşterea notorietăţii oraşului la internaţional, promovarea unui mediu economic dinamic, susţinerea unei dezvoltări durabile, integrarea într-un context regional al oraşului şi asigurarea unei bune guvernări a Sibiului.

Mai detaliat, iată câteva dintre obiectivele propuse:

o  Diversificarea ofertei culturale, reabilitarea patrimoniului arhitectural şi a spaţiilor urbane
o  Valorificarea peisajului natural
o  Încurajarea dezvoltării sportului de masă şi diversificarea infrastructurii sportive
o  Încurajarea activităţilor culturale în cartiere
o  Utilizarea instrumentelor specifice sectorului tehnologiei informaţiei ca vector de promovare
o  Dezvoltarea Aeroportului Internaţional Sibiu
o  Susţinerea domeniilor economice care creează valoare adăugată
o  Asigurarea infrastructurii care să atragă noi investitori
o  Creşterea şi diversificarea ofertei de locuri de muncă
o  Stimularea parteneriatelor public – private
o  Susţinerea producătorilor locali şi crearea unei reţele care să promoveze aceste produse
o  Diversificarea infrastructurii culturale
o  Susţinerea dezvoltării unor platforme educaţionale multisectoriale
o  Diversificarea ofertei şi a infrastructurii turistice
o  Stimularea dezvoltării şi diversificării infrastructurii medicale şi susţinerea unor campanii de conştientizare a populaţiei
o  Susţinerea dezvoltării învăţământului dual,
o  Stimularea cercetării
o  Stimularea programelor de formare profesională continuă
o  Stimularea cooperării între administraţiile locale din Sibiu şi zona acestuia
o  Promovarea unor acţiuni pentru regenerarea şi restructurare urbană, extinderea oraşului prin acţiuni de urbanizare
o  Dezvoltarea de tip multifuncţional a diverselor zone a oraşului
o  Extinderea spaţiilor verzi şi protejarea celor existente
o  Colectarea şi gestionarea deşeurilor, reducerea emisiilor de carbon, reducerea consumului de energie şi producţia energiei din surse regenerabile
o  Fluidizarea traficului şi dezvoltarea transportului public, în paralel cu promovarea utilizării bicicletei
o  Implicarea cetăţenilor în procesul decizional şi o mai mare transparenţă a administraţiei locale
o  Promovarea voluntariatului
o  Integrarea persoanelor defavorizate în implicarea lor în viaţa oraşului

Documentul detaliază fiecare dintre aceste obiective care vor duce Sibiul spre o dezvoltare durabilă în următorii zece ani, prin concursul autorităţilor, a mediului de afaceri şi a întregii comunităţi.

Sursa articol: http://www.sibiu.ro/index.php/primaria/comunicat/2381

Planul de dezvoltare (nu il deschideti in browser, salvati linkul, e un document mare!): http://www.sibiu.ro/ro2/pdf2014/hot371.pdf

Adrian Popa a fost înlocuit la conducerea Tursib de către Căprariu

După trei mandate de câte patru ani la conducerea societății de transport public din municipiul Sibiu, Adrian Popa (foto) a fost înlocuit prin decizia noului Consiliu de administrație al Tursib.

Noul director este Dan Căprariu, cel care din martie 2015 a ocupat funcția de director tehnic al societății. Potrivit unui comunicat remis redacției Turnul Sfatului de către Primăria Sibiu, Dan Căprariu a fost șeful departamentului Transport din cadrul aceleiași companii. Mandatul de patru ani al lui Căprariu a început în ziua de 14 februarie. Pentru funcția de director general al Tursib a mai candidat și Eugen Ghimiș. Numele lui Adrian Popa nu apare în ”lista scurtă a candidaților declarați admiși pentru etapa a doua a procesului de selecție pentru poziția de director general al Tursib SA”, publicată pe site-ul instituției.

Primarul Sibiului, Astrid Fodor, anunță că așteaptă de la noul director să modernizeze flota de autobuze, printre altele. “Felicitări domnului Căprariu și mult succes în activitatea sa. Transportul public are un rol tot mai important în orașele moderne europene, iar Sibiul dorește să se alinieze acestor practici menite să îmbunătățească mobilitatea locuitorilor într-un mod prietenos cu mediul, dar și confortabil și punctual. În acest context, în care dorim să punem un accent mai mare pe transportul public în defavoarea transportul motorizat privat, noul director va trebui să modernizeze flota de autobuze și să eficientizeze traseele și orarul de circulație pentru a acoperi mai bine nevoile de transport ale sibienilor”, declară Astrid Fodor, potrivit comunicatului citat.

Noul director va trebui să gestioneze și procesul de mutare a autobazei de pe Calea Dumbrăvii în noua autobază amenajată în Zona industrială vest. Terenul de pe Calea Dumbrăvii ar urma vândut dezvoltatorilor imobiliari. Din banii astfel obținuți ar urma acoperit creditul accesat pentru construirea noii autobaze și achiziționate noi mijloace de transport în comun, conform planurilor inițiale.

http://www.turnulsfatului.ro/2017/02/14...-caprariu/


Ca fapt divers, directorul din anii '80, cel care a introdus troleibuzele in oras, se numea Dumitru Caprariu.

Sa înțeleg ca avem o speranța...
Apropo de tramvaiul din Rășinari ce se mai aude?

Speranta la troleibuze? Ma indoiesc. Nu prea le mai vrea nimeni, nici in Tursib, nici in primarie. Observatia mea a fost doar asa, un fapt divers, fara aluzii sau sperante de vreun fel. Singurul argument pentru troleibuze ar fi ca ii costa mai putin daca le iau pe fonduri europene. Ala cu ecologia n-a tinut niciodata la Sibiu... Doar ca primaria sta pe un sac de bani (au un excedent bugetar enorm ca nu si-au cheltuit banii anul trecut), la fel si Tursib-ul (care e SA si are autonomie mai mare decat o regie "autonoma" si care tocmai si-a vandut garajul vechi). Deci daca vor sa cumpere, ar avea bani de autobuze, fara "complicatii".

La Rasinari nu au nici banii, nici tehnologia si nici cunostintele sa repuna tramvaiele in functionare. Nu exista nici o colaborare intre autoritatile din Rasinari si Tursib (care ar avea ceva-ceva experienta cu ele, totusi). Daca se va intampla vreodata, va fi cu adevarat noroc chior. Ei incearca, dar tot incearca de vreun an si ceva, si degeaba...

Da, păcat ca nu se mai vor troleibuzele...
Multumesc pentru lămuriri, inclusiv cele referitoare la tramvaiul din Rasinari.

Sper că e topic-ul potrivit să îmi povestesc experiența cel puțin dubioasă.

E o perioadă destul de aglomerată și pe fugă a anului pentru mine, iar în weekend-ul care abia s-a sfârșit a fost rândul Sibiului să fie vizitat de mine și mai mulți elevi din țară cu ocazia fazei naționale a unui concurs de IT.

Ei bine, la prima vedere, totul super fain - afișaje și automate de bilete în stații, hărți cu traseele, mijloace de transport curate și echipate cu sisteme de informare (unele), și chiar și... plata contactless cu cardul bancar direct la bord! Feature prezent în autobuze și intens mediatizat prin panouri publicitare în oraș.

Ca într-o capitală culturală europeană care se respectă, eu și 2 colegi ne-am urcat în autobuz și am folosit sistemul de plată contactless după cum urmează:

• Eu am apropiat cardul VISA Electron de validatorul cu însemnele BRD și al unor tehnologii de plată fără contact. Mi s-au aprins lumini verzi și mi-a scris pe ecran BILET ACHITAT
• Colegul 1 a apropiat cardul după mine la același validator. Tot VISA Electron, tot același comportament - sunet de confirmare, lumini verzi, BILET ACHITAT.
• Colegul 2 - cu Mastercard: a apropiat cardul de același validator, i-a afișat doar Așteptați. A încercat apoi la alt validator și a primit și el BILET ACHITAT.

Dar ceva a fost diferit. Când colegul 2, cu Mastercard a validat, pe lângă lumini verzi și BILET ACHITAT, a primit și chitanță. Noi nu am primit nici de confirmare nici de respingere, una peste alta era BILET ACHITAT pe validator. Am pus-o pe seama lipsei de hârtie. Chiar urma să verific pe internet banking, dar nu am mai avut când.

2 stații mai departe, o scenă desprinsă din filme - o dubă fugind din spate acostează autobuzul și îl oprește undeva la întâmplare - CONTROL TURSIB. Dar de ce să ne speriem, dacă am achitat biletul la urcare și avem BILET ACHITAT? Sigur există o modalitate de a controla. Ei bine, ne-am înșelat amarnic.

Am prezentat toți 3 cardurile, și am primit un răspuns șocant. Nu aveați cum să plătiți cu VISA - sistemul merge doar cu Mastercard sau Maestro, și ați și blocat validatorul făcând asta! Domnii ne iau buletinele și ne dau jos. Și autobuzul rămâne pe loc pentru că aparent apropierea unui card VISA a blocat sistemul de taxare și trebuia resetat.

Un domn cu o poziție de mare înțelept și o figură de jurist autoproclamat tolănit pe bancheta din spate a dubei recita articole din dispozițiile primarului și ne explică faptul că „nu există un mesaj de eroare”. Dacă am apropiat cardul, aparatul a scris că am plătit. Nu eliberează chitanță nici de confirmare nici de respingere deși mi-a citit datele EMV contactless de pe card. Deci a scris că am plătit, dar nu am plătit (tranzacția bancară / biletul lui Schrödinger????) și le-am și blocat aparatul de validare și control. Sistemul e blocat să folosească doar VISA pentru că Mastercard „nu a vrut să suporte diferența de 60 de bani”.

• Nu puteam suporta eu, ca și călător diferența de 60 de bani? (să apară... 1.40 Mastercard | 2.00 VISA)
• Nu ar fi trebuit să existe un mesaj de eroare dacă nu s-a putut bloca suma / procesa tranzacție? Aș fi coborât imediat și aș fi luat bilet de la primul ghișeu. Aparent mesaje există: http://www.tursib.ro/page/cardc_validare, dar noi am primit BILET ACHITAT (iar controlorii erau conștienți de acest comportament al aparatelor - „nu noi le facem, noi încasăm suprataxa”).
• Dacă mi s-a citit cardul dar nu s-a putut face tranzacția, nu ar trebui să mi se elibereze o chitanță de respingere/neautorizare?
• Nu ar trebui să se specifice clar pe instrucțiuni și pe toate panourile din oraș că plata contactless se poate face doar cu Mastercard? Menționarea tehnologiei contactless, a băncii care a emis chiar cardul meu (BRD), a plății direct la bord și a diverselor tehnologii proprietare pass/wave prezente pe POS-urile folosite de obicei fără probleme m-au consins pe mine și pe colegii mei că putem plăti fără probleme. Împreună cu mesajul de confirmare de pe validator.

Ei bine, cu toate acestea, am fost nevoiți să plătim suprataxa de 50 de lei și să ne continuăm călătoria pe jos. Echipajul a avut un comportament pe care l-aș descrie ca reticent spre agresiv, dând vina pe fabricantul aparatelor și punându-ne să semnăm niște procese unde noi ne-am menționat experiența, pe care apoi aparent le-au anulat. Am rămas cu un tichet de suprataxă pe care ne-au invitat să îl contestăm la tribunal luni (când noi trebuia să fim deja în București - aparent contestația se poate depune doar acolo sau la sediul lor).

Deci am rămas cu banii de suprataxă dați pentru că am fost cinstiți - am validat cardurile, ni s-a spus BILET ACHITAT și ni s-au prezentat lumini verzi exact cum scria în instrucțiuni, apoi când ni s-a cerut ne-am legitimat și am explicat situația. Cine să înțeleagă? Inspectorii TurSib? Dezvoltatorii care dau mesaje de confirmare fără să fi validat o operațiune de plată și nu au eliberat un bon după ce mi-au citit cardul? Sigur că nu.

Deci, o facilitate folosită cu succes în alte țări mi-a adus o amendă într-un oraș de-al nostru cu care aș fi vrut să mă mândresc.NEVER AGAIN.

P.S.: din perspectiva de dezvoltator de software și administrator de sisteme IT - cine nu face error handling când lucrează cu date bancare?????????? E o glumă proastă chestia asta cu plata în Sibiu?!

A fost aprobat planul de mobilitate durabila (PMUD) al Municipiului Sibiu: http://www.sibiu.ro/ro2/pdf2017/hot228.pdf

Pacat ca nu se are in vedere revenirea la un transport public electric...

Premieră în România: o primărie a plănuit topirea zăpezii de pe străzi la iarnă. Firmele de deszăpezire n-au vrut





Administraţia unui oraş din România a intenţionat să înlocuiască, cel puţin parţial, deszăpezirea clasică. Însă nu a găsit firme dispuse să facă acest lucru

Pentru prima dată la nivel naţional, administraţia unui oraş a alocat mai bine de 1,2 milioane de euro pentru ca, în iernile care urmează, zăpadă căzută pe străzi să nu mai fie doar transportată pe câmpuri, ci şi topită. Răspunsul firmelor din domeniu a fost, însă, altul.

5,6 milioane de lei, fără TVA, este valoarea alocată de Primăria municipiului Sibiu pentru deszăpezirea străzilor oraşului în următoarele trei ierni. Suma este considerabil mai ridicată decât cea a contractului aflat încă în vigoare, semnat tot pentru trei ani, pentru suma de 3,8 milioane de lei, fără TVA.   Spre diferenţă de vechiul contract, administraţia locală a decis să aducă mai multe modificări, printre care cea mai importantă este cea referitoare la eliminarea cantităţilor de zăpadă. Astfel, în caietul de sarcini al procedurii lansată pentru încredinţarea noului contract, printre utilajele solicitate celor care se înscriu la licitaţie se numără şi o instalaţie specială de eliminat zăpada prin topire. Această instalaţie trebuia să să aibă o capacitate de a topi minim 200 de mc de zăpadă pe oră. „Aceasta va fi utilizată în zonele în care este fezabil din punct de vedere tehnic”, se arată în caietul de sarcini al licitaţiei. Care mai prevedea că  evacuarea apelor rezultate urma realizată în căminele de canalizare indicate de reprezentanţii administraţiei locale.

Răspunsul firmelor: zero

Licitaţia pentru noul contract a fost lansată pe 27 iulie 2017, termenul de depunere a ofertelor fiind stabilit pentru ziua de 28 august. Dată la care demersul Primăriei din Sibiu s-a dovedit a nu fi atractiv pentru societăţile comerciale. Astfel, deşi două companii locale s-au înscris la licitaţie, în cele din urmă au decis să nu mai depună nicio ofertă. Prin urmare, administraţia locală s-a văzut nevoită să anuleze procedura de achiziţie.   Actualul contract de deszăpezire al Sibiului, semnat în 2014, a fost atribuit în urma unei proceduri la care s-au înscris patru companii sau asocieri de firme. Contractul va expira pe 8 decembrie 2017, dată până la care Primăria va trebui să găsească un alt operator care să deszăpezească străzile şi să acţioneze împotriva poleiului.

Prea puţini bani

O instalaţie de topit zăpada cu o capacitate precum cea solicitată de administraţia din Sibiu are preţuri care pornesc de la aproximativ 170.000 de dolari. Iar firmele interesate de contractul de deszăpezire al oraşului au considerat că o astfel de investiţie ar fi prea mare. „Pentru ce să cheltuiesc atâţia bani? Eu nu trăiesc doar din deszăpezire, aceasta este doar o activitate sezonieră, câteva săptămâni pe an, cel mult. Prin urmare, nu merită să dau banii pe o astfel de instalaţie, pentru că în trei ani de contract nu mi-aş amortiza investiţia“, a declarat pentru „Adevărul“ reprezentantul uneia din companiile interesate de contract.





Acesta mai arată că, în afară de solicitarea referitoare la aceste utilaje, caietul de sarcini mai avea şi alte câteva omisiuni, care l-au determinat să nu mai depună ofertă. „Am mai discutat şi cu alţi colegi din domeniu, nici ei nu erau tocmai împăcaţi cu toate cerinţele din documentaţia de atribuire. Şi, din câte văd, cu toţii avem aceeaşi părere“, a mai adăugat omul de afaceri.

Rămâne doar o idee

Cum procedura de atribuire a acestui contract era estimată să dureze cel puţin 60 de zile, autorităţile locale ale municipiului Sibiu se văd nevoite să relanseze degrabă o nouă licitaţie pentru deszăpezire, având în vedere că actualul contract multianual expiră în 8 decembrie. „Adevărul“ a solicitat Primăriei Sibiu, în scris, dacă va elimina la viitoarea procedură cerinţele referitoare la topirea zăpezii. Până la redactarea acestui material nu a fost oferit un răspuns, însă surse oficiale au arătat că acest lucru se va întâmpla. „Devenim presaţi de timp şi nu mai putem aştepta. Vom renunţa la a mai cere topirea zăpezii, pe lângă alte mici modificări ale caietului de sarcini“, au arătat reprezentanţii administraţiei locale pentru „Adevărul“.

Primăria Sibiu cumpără 10 autobuze noi

Primăria Sibiu a inițiat o procedură de achiziție pentru cumpărarea a 10 autobuze noi. Aceste mijloace de transport vor fi transmise în folosința societății de transport public SC Tursib SA.

“Începem modernizarea flotei societății de transport public. Anul acesta inițiem achiziționarea a 10 autobuze din fondurile bugetului local, iar anul viitor intenționăm să cumpărăm alte câteva zeci de autobuze ecologice din fonduri europene. La acestea se vor adăuga 50 de vehicule pe care le va achiziționa societatea de transport public. În acest fel vom reuși să ridicăm calitatea serviciilor de transport.” (Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu)

Cele 10 mijloace de transport vor fi autobuze de 12 metri lungime, cu podea joasă și facilități pentru accesul pasagerilor cu mobilitate redusă. Vehiculele vor fi dotate cu motoare cu nivel de poluare Euro 6, vor avea trei uși duble pentru accesul călătorilor și o capacitate totală de transport de minim 92 de locuri pe scaune și în picioare.

Primăria Sibiu a impus prin caietul de sarcini o serie de sisteme care vor asigura confortul sporit al pasagerilor, dar și eficiența transportului public. Autobuzele vor fi dotate cu următoarele:

- Un sistem de climatizare (încălzire, ventilație și aer condiționat)
- Un sistem informatic conectat la baza Tursib care va monitoriza autovehiculul și conformarea acestuia cu programul de circulație.
- Instalații de numărare a călătorilor la fiecare ușă
- Un sistem audio-video de informare a călătorilor, alcătuit din indicatoare de traseu, ecrane și un sistem audio pentru informarea verbală a călătorilor
- Un sistem de supraveghere video cu camere la exteriorul și în interiorul autobuzului
- Sisteme electronice de validare a plății călătoriei, atât pentru biletele, cât și pentru cardul contactless
- Locuri rezervate pentru pasageri cu nevoi speciale (vârstnici, invalizi, femei însărcinate sau cu copii în brațe). Pentru aceste persoane vor fi rezervate minim patru locuri. In zona ușii, acolo unde este plasată rampa destinată accesului pasagerilor cu mobilitate redusă, un spațiu va fi rezervat pentru cărucioare pentru persoane cu dizabilități.

Valoarea investiției este estimată la 13,7 milioane de lei. Termenul de livrare este de 4 luni de la semnarea contractului.

http://www.sibiu.ro/index.php/primaria/comunicat/5119

Obs: astea sunt din excedentul bugetar. Mai urmeaza 50-60 de bucati ce vor fi achizitionate direct de Tursib din banii de la vanzarea vechiului garaj plus ceva pe fonduri europene (probabil autobuze electrice). Cam astea sunt planurile pe urmatorii 2 ani aproximativ.