Este mult mai ieftin sa expropriezi un teren lipsit de constructii decat unul cu constructii.
Iar un morman de moloz NU poate fi considerat "constructie".
(La o adica, proprietarul poate fi amendat pentru "demolare fara autorizatie de desfiintare".... )

In principiu, primaria va putea face foarte multe exproprieri ieftine dupa urmatorul cutremur mare....

Pe de alta parte, valoarea terenului poate sa creasca dupa ce natura a decis sa demoleze nu stiu ce "monument" (Scoala 80 este preferata mea, dar nu va mai fi cazul, dupa cati bani a bagat PS3 in inlocuirea imobilului.... In care eu as baga vreo 300 kg de TNT... ) din simplul motiv ca devine teren liber, nu mai este nimeni obligat sa pastreze "coaja" vechii cladiri.....

Nici nu vreau sa ma gandesc la procesele de expropriri de dupa urmatorul "cutremur adevarat"....

Ghici ciupercă ce-i ?

Expertii japonezi pot izola cladirile de cutremur. In acest timp, un bloc din Captala sta sa cada sub ochii autoritatilor

http://vid2.stirileprotv.ro/2017/03/24/61874873-2.mp4

Exista viata dupa cutremur. Lectia japoneza, partea I: In urma cu trei saptamani v-am aratat cum fac japonezii educatie pentru prevenirea dezastrelor. Asa reusesc sa se apere de miscari ale pamantului uneori devastatoare.

Ne intoarcem in Japonia, ca sa vorbim despre siguranta constructiilor vechi si noi. Si mergem si pe santierele romanesti, pentru a vedea ce ne desparte de situatia din insulele japoneze si cat de sigure sunt imobilele de la noi. Specialistii romani in constructii recunosc ca, atentie, nu avem inca acele coduri si standarde in constructii care sa ne protejeze de seisme cu magnitudine mare. Ne mai lipsesc controlul, care in Japonia se face cu multe firme private, dar si o cercetare minutioasa.
Specialisti avem, care au studiat chiar modelul din Japonia. In Romania sa cumperi o locuinta rezistenta intr-o cladire noua ramane in continuare o loterie.

De 6 ori in 22 de ani. Adica aproape odata la 4 ani. Cu o asemenea rapiditate sunt imbunatatite normativele in constructii din Japonia. Tara Soarelui Rasare are orase cu cladiri semete, blocuri si case de diverse tipuri si marimi, legate prin retele moderne de transport rapid. Sunt aglomerari urbane care astazi par de neclintit, desi la ce seisme lovesc periodic zona insulara ai crede ca le inghite pamantul cu totul.

La cutremure mari, blocurile nu cad in Japonia, se prabusesc doar case vechi, si acelea in special in zone rurale, acolo unde epicentrul se afla sub respectivele localitati si unde se produc modificari de relief.

Au picat insa multe blocuri in 1995, dovada sunt astfel de imagini cu imobile sectionate intre parter si primele doua etaje. E vorba de imobile ridicate din start pentru a permite spatii comerciale la parter, o moda in proiectarea mondiala de acum 50-60 de ani. Sunt tipuri de structuri pe care astazi arhitectii japonezii fie le evita, fie daca le fac le izoleaza seismic.

Expert japonez: "Aceste structuri au fost afectate grav la cutremurul din Kobe. Trebuie avuta mare grija la aceste cladiri."
Reporter: "Trebuie sa le consolidam, avem si noi in Romania."
Expert japonez: "Da, trebuie sa le protejati de fortele seismice."

Iar in Japonia gasesti zeci de solutii pentru izolare seismica. Sub constructiile noi exista sisteme care stabilizeaza cladirea cand totul in jurul ei se misca. Tot ce tine de izolare seismica se naste in laboratoare, prin programe de cercetare finantate de care stat, dar si de marile corportatii nipone din constructii si tehnologie.

Facultatile de constructii sunt printre cele mai apreciate si bine cotate institutii de invatamant din Japonia. Centre precum cele din Tokyo, Yokohama sau Kobe au un renume mondial, pentru ca aici vin studenti din toata lumea si in fiecare an se intrec sa aiba cei mai buni specialisti in domeniu, profesori si cercetatori.

Si primele solutii de izolare moderna a constructiilor au fost aplicate la cladirile universitare. Asa arata Universitatea de Tehnologie din Yokohama, are niste blocuri masive despre care insa speciaistii sustin ca pot avea probleme la cutremure mari pentru ca sunt inalte si ridicate dupa normative mai vechi. Una dintre cladiri deja a fost izolata seismic printr-un sistem inovator care nu a presupus un deranj mare la structura.

Inventia ii apartine profesorului cercetator Akira Wada, o somitate in societatea japoneza. Conduce comisiile de expertiza la imobile atunci cand are loc un seism devastator si face de 50 de ani cercetare in acest domeniu. A fost la Bucuresti si a vazut cum isi risca viata oamenii in cladirile vechi, neconsolidate, in timp ce la nivel national problema e ignorata.

Akira Wada, profesor cercetator: "De cinci ani s-a implementat un sistem legal. Toate cladirile care au fata la drum sunt consolidate ca sa nu cada pe strada si sa blocheze accesul Construiti bine inainte sa vina un cutremur mare. Multi construiesc bine dupa ce vine cutremurul, dar sa faci asta nu e tocmai bine. Dupa ce are loc un dezastru, abia atunci se gandesc sa faca orasul sigur. Nu va ganditi ca urmatorul cutremur vine peste 100 de ani, asa ca, va rog, construiti bine inainte sa vina!"

Profesorul Wada spune ca exista solutii indiferent cat de veche este cladirea, iar metodele nu impun neaparat evacuarea imobilelor sau consolidari care sa modifice estetic structuri cu valoare arhitecturala. Sistemele inventate de specialistul nipon au fost folosite si la Bucuresti, la sediul Primariei si la o aripa a unui spital, ambele fiind acum izolate seismic.

Japonezii s-au orientat rapid catre toate cladirile vechi apartinand institutiilor de stat - scoli, gradinite, spitale si campusuri universitare au primit niste proteze metalice care sa le asigure suficienta rezistenta la seisme mari. Se asteapta ca imobilele vor avea daune, in unele cazuri majore, insa nu se vor prabusi, iar cei din interior vor putea scapa cu viata. Sunt interventii pe exteriorul cladirilor, iar specialistii niponi spun ca la interior nu exista deranj, asa cum se intampla in multe din blocurile consolidate in Romania in ultimul deceniu. La noi se sparge blocul din temelie pana la acoperis, in timp ce oamenii traiesc in praf si zgomot.

In Japonia nici macar nu exista obligatia prin lege ca oamenii sa isi consolideze propriile locuinte. Exista insa imprumuturi de la autoritatea locala pentru cei nevoiasi, in timp ce intreaga societate e impinsa de la spate de cutremure devastatoare, asa incat sa consolideze din proprie initiativa si sa construiasca trainic. Iar japonezii au solutii si pentru imobilele monument, foarte vechi, la care sunt interzise interventii care sa le schimbe aspectul.

Proiectul de la Gara Tokyo de langa Palatul Imperial are in subteran o solutie ingenioasa care a presupus sapaturi si interventii pe sub fundatia uzata a structurii. Intreg subteranul a fost asezat practic intr-un perimetru subteran si cu prinderi flexibile, care sa nu permita cladirii sa se miste la cutremur, fiind considerata prea sensibila. O astfel de solutie ar putea fi aplicata la multe blocuri din Bucuresti, aflate intr-un stadiu avansat de degradare.

Iata un bloc cu patru etaje din cartierul Pajura. E plin de crapaturi chiar si pe colturile cladirii, iar locatarii se plang ca toate aceste crevase se maresc la fiecare nou cutremur. Cele mai multe fisuri sunt vechi de zeci de ani, iar o tanara care locuieste la parter sustine ca la cel mai recent seism, de peste 5 pe Richter, i-a crapat si tencuiala de la interior, dupa ce isi facuse renovare in mai multe randuri.

Are locuinta pe coltul cu crapatura mare, iar blocul a fost expertizat la cererea proprietarilor. Presedintele de bloc sustine ca imobilul a fost incadrat in clasa a doua de risc, neavand o structura mare cu multe etaje, insa oamenii tot se simt in pericol. Clasa a doua inseamna pagube mari la seism, dar risc de colaps mai scazut si nici nu poate intra in programul cu finantare de la stat.

Consolidarea ar costa in jur de 100.000 de euro, adica 10.000 de euro de apartament. Cand presedintele asociatiei a pus in discutie problema, unii dintre proprietari ne-au aratat fluturasi de pensie de 500 de lei, din care jumatate merg la intretinere.

Locatar: "De unde sa dam?"

Reprezentantul proprietarilor sustine ca blocul a inceput sa se scufunde intr-o parte si de aici toate problemele. De vina ar fi ADP-ul de sector si primaria pentru ca au permis langa bloc o parcare exterioara fara scurgere si toate infiltratiile ajung in jurul cladirii, lucrand la temelia ei.

Seful de bloc spera ca vor avea castig de cauza la tribunal, intr-un proces pe care il vor intenta primariei, si astfel vor obliga administratia locala sa le consolideze blocul. Doar ca si pentru proces trebuie sa voteze in sedinta si unii proprietari au anuntat ca nu vor ca asociatia sa aiba cheltuieli de judecata fara nicio garantie de succes in instanta. De ani de zile oamenii stau cu blocul crapat si nu ajung la un consens in privinta consolidarii, desi e vorba de doar 12 familii. Povestesc in schimb cum traiesc fiecare seism care are loc.

De ani de zile oamenii se obisnuiesc cu ideea ca stau in imobile nesigure. Sunt multe blocuri din Bucuresti care nici macar nu au fost expertizate, pe langa cele 300 incadrate in clasa 1 de Risc Seismic si alte cateva sute in clasele 2 si 3. Cladiri de care toate autoritatile stiu de zeci de ani, dar pentru care se dovedesc incapabile sa gaseasca solutii.

Un boloc de unde ???????

In Japonia, toate cladirile au “termen de valabilitate” la cutremur. Blocul din Cluj in care dezvoltatorul a taiat din grinzi

http://vid2.stirileprotv.ro/2017/03/24/61874867-2.mp4

Exista viata dupa cutremur. Lectia japoneza, partea a II-a: In Romania construim oricum, in orice conditii. Terenul nu e studiat suficient, chiar nu e studiat deloc. Multe controale se fac din birou, cu acte care nu au legatura cu realitatea.

Viciile ascunse ale cladirilor nu mai pot fi observate odata ce imobilul e gata. Inspectia in constructii din Japonia se rezuma la multe firme private cu specialisti bine platiti sa observe orice greseala de executie sau abateri de la proiect. De multe ori sunt contractati chiar de firmele de asigurari, interesate sa cunoasca rezistenta cladirilor si calitatea constructiei. Arhitectii, proiectantii si constructorii care incalca normativele ajung rapid la inchisoare in Tara Soarelui Rasare.

Pentru a fi rezistente la cutremur cladirile trebuie sa fie suficient de rigide la unduirile inainte si inapoi, dar si suficient de flexibile pentru balans.

In Japonia gasesti fundatii cu ramforsari, schelete interioare din metal, amortizoare insurubate, bretele care sa impiedice leganari catastrofale, dar si zidarii modern cu grinzi care absorb socurile. Niponii stiu sa stabilizeze cladirile si sa reduca fortele laterale care pot distruge imobilele. Si nu pare dificil sa cladesti rezistent in Japonia, cat timp la baza sunt normative noi, dar si legi speciale care ii imping de la spate pe dezvoltatori sa construiasca bine.

Tokyo ocupa aproape intreg sudul campiei Kanto, adica cea mai mare suprafata de teren plat din Tara Soarelui Rasare. Este pe buna dreptate unul dintre megacity-urile lumii, intr-un stat in care codurile din constructii sunt imbunatatite cel putin odata la un deceniu. E orasul japonez care rezista cel mai bine la cutremur. Iata cum arata aceste blocuri de la bulevard, ridicate in ultimii ani. Sunt sapte la numar si fiecare dintre ele se afla la distanta unul de celalalt, desi vorbim de un oras definit prin aglomerare urbana excesiva, in care fiecare centimetru de spatiu locativ conteaza. Blocurile nelipite se misca la cutremur, dar nu se ating si raman apoi perfect functionale. Si toate orasele japoneze au harti de hazard seismic afisate public, documente cu informatii vitale de care se tine cont in proiectare.

Modul diferit in care se misca anumite zone este prins in calculul seismic la cladiri. Proiectarea se face diferit in nordul, centrul si sudul Japoniei, sustin specialistii.

Dincolo de proiect, toti dezvoltatorii trebuie sa respecte in Japonia o lege clara: garantia de 10 ani la vanzare. Concret, vanzatorul raspunde timp de 10 ani pentru avarii la structura locuintei. In cazul constructiilor de lemn garantia este de doar 5 ani. Si nu doar primul vanzator ofera aceasta garantie, ci oricare dintre urmatorii proprietari. Asa ca orice japonez e atent la ce cumpara pentru ca la randul sau va trebui sa ofere garantie cand va vinde locuinta, iar daca stie ca a cumparat un imobil vechi trebuie sa se asigure ca il va consolida, altfel ce garantie sa ofere la randul sau viiotorului proprietar? Iar raspunderea e si civila, adica financiara, si de ordin penal.

In Japonia peste 60% dintre case sunt in proprietate privata, iar in cazul blocurilor in majoritatea situatiilor vorbim de un singur proprietar, o firma sau o persoana fizica. Asa ca e mai usor pentru autoritati sa tina sub control piata consructiilor, fata de alte tari cum e si Romania unde imobilele sunt detinute de asociatii de proprietari, in care nu ai pe cine sa tragi la raspundere in cazul unei catastrofe.

Cutremurele mari si dese au adus in atentia japonezilor si termenul de valabilitate al cladirii. Nu e impus prin lege, ci e o recomandare, dar chiar si asa se tine cont de ea. Unele structuri din lemn au valabilitate 35 de ani, in timp ce blocurile moderne au 80 de ani. Datele oficiale ale Ministerului Dezvoltarii din Japonia arata ca in medie cladirile lor au o durata de viata de 27 de ani, mai putin decat in majoritatea tarilor lumii! Adica nu din obligatie, ci dintr-o constiinta seismica natiunea isi face curat in propria ograda si are grija sa aiba structuri noi, adaptate la miscarile telurice. E ca si cum in Romania s-ar demola constructii din anii 80-90 din grija fata de un seism distructiv.

El este arhitect si a proiectat un bloc ingust intr-un cartier din Tokyo. Imobilul e ridicat pe 30 de metri patrati, fara sa fie lipit de blocurile vecine. E cate o garsoniera pe etaj si abia ai loc sa te invarti in casa, mobila fiind adusa in pachete sau ridicata pe fereastra. La receptie participa o firma privata, pe langa inspectia de stat si primarie, iar arhitectul spune ca intreg blocul e din prefabricate din beton armat, fiind considerate mai sigure. Cladirea va avea o valabilitate estimata de 60 de ani, nu are subsol si a primit stampila de trecere din punct de vedere al rezistentei seismice.

ERI este o firma privata care gireaza practic constructia si care controleaza toate fazele proiectului. Sunt 148 de companii acreditate in tara si acolo unde santierul e sigur firmele respective pun o cruce verde inca de la turnarea fundatiei, sa stie oamenii ca viitorul blocul va fi sigur.

In Romania poti sa iei autorizatie pentru ceva si sa ridici altceva. Proiectul sa fie intr-un fel si apoi sa il modifici prin note si anexe dupa bunul plac al investitorilor. Iata o situatie de la Cluj, oras in care piata imobiliara a explodat in ultimul deceniu. Cativa arhitecti adunati intr-un ONG au sesizat in presa ca acest bloc nou are probleme la structura, dupa ce au aflat ca din proiect au fost eliminate niste grinzi care ar fi trebuit sa confere rezistenta cladirii.

Inspectorii clujeni in constructii s-au sesizat abia dupa ce informatia a aparut in presa si au mers in control la cladire. Asa au aflat ca proiectantul inclusese initial grinzile, insa in faza de executie a decis sa le dea jos pentru o mai usoara compartimentare a imobilului. A facut asta printr-o nota suplimentara cu putere de proiect, sustine inginerul de santier. Omul spune insa ca pana la urma grinzile au fost montate, asa cum era prevazut initial, si acum blocul nu are nicio problema de structura, fiind extrem de sigur.

Inspectia de stat in constructii a amendat initial firma constructoare, dar ulterior montarii grinzilor a dat aviz ca lucrarile pot continua, constructia fiind sigura.

Nimeni nu poate spune insa in cate alte blocuri din Romania s-au modificat proiectele, in cate se renunta la elemente importante sau se folosesc alte materiale decat cele precizate initial. Nimeni nu stie daca structurile ascund adevarate pericole.

In Japonia, dirigintii de santier risca inchisoarea daca ar inchide ochii la modificarea proiectelor. Sunt de multe ori angajati ai firmelor care fac controlul, asa ca nici dezvoltatorul, nici proiectantii sau constructorul nu ii pot fenta in cazul in care ar vrea sa faca rabat la calitate.

Profesor de constructii din Japonia: "Daca nu sunt facute dupa cod, evident esti vinovat. Cazul Aneha…"

Acest profesor in constructii vorbeste despre un caz care a modificat legislatia acum 12 ani. Un arhitect celebru la ei a inselat autoritatile, modificand proiectele, pentru a obtine costuri mai mici de construire. Blocurile s-au crapat la cutremure, iar barbatul si echipa sa au primit cate 7 ani de detentie. Imobilele au fost evacuate, insa proprietarii nu au putut fi despagubiti pentru ca dezvoltatorul a dat faliment. Un an mai tarziu autoritatile au inasprit controlul. Pentru cladiri cu mai mult de 3 etaje trebuie depus un depozit, vreme de 10 ani, o cota parte din costul cladirii, bani pe care dezvoltatorul ii primeste inapoi dupa un deceniu!

La noi e un sistem subred in care investitorul neresponsabilizat urmareste doar profitul, in care proiectantii seriosi sunt evitati si in care reteta dezastrului mai include furtul din materiale si proasta executie, cu firme fara experienta.

Tari ca Pakistan, Turcia si China au trait astfel de tragedii pentru ca nici acolo nu exista controale si sanctiuni severe. Dezinteresati, inconstienti, guvernantii nostri permit incoerenta legislativa in constructii, sperand ca norocul va fi de partea noastra. Si daca nu va fi oricum nu conteaza: numele vinovatilor se va pierde in hatisuri de documente si legi facute parca impotriva noastra.

"Lectiile japoneze" despre cutremure, predate premierului, ministrilor si primarilor. Care au fost reactiile lor

http://vid2.stirileprotv.ro/2017/03/24/61874879-2.mp4

Exista viata dupa cutremur. Lectia japoneza, partea a III-a: Guvernantii nostri au alocat si in acest an 25 de milioane de lei pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic. Programul inainteaza cu viteza melcului.

In ritmul de acum avem nevoie de 150 de ani pentru consolidarea imobilelor cu grad de pericol, iar autoritatile vor mai nou sa modifice Constitutia, pentru evacuarea fortata a locatarilor.

La Ministerul de Interne se discuta achizitia de simulatoare mobile in care romanii sa simta forta unui cutremur, iar ministrul Educatiei vrea sa introduca pregatirea pentru dezastru drept materie optionala in scolile din Capitala. Toate sunt deocamdata promisiuni facute dupa ce PRO TV a inmanat tuturor autoritatilor responsabile aceste materiale video cu lectia japoneza. Cerem ca romanii sa fie informati, pregatiti, si protejati in cladiri sigure!
E sambata dimineata la Tokyo si orasul nu are nici pe departe furnicarul din timpul saptamanii. Strazile au trafic lejer, iar pe trotuare lumea incepe sa iasa la plimbare. In fata unei parcari supraterane 5 agenti de paza fluidizeaza circulatia. Adica sunt pe post de semafor intre oamenii de pe trotuar si masinile care vor sa intre in parcaj. E doar un exemplu despre cat de atenti sunt japonezii la modul in care se organizeaza in societate. Iar disciplina de pe strada se regaseste peste tot, si mai ales in disciplina in constuctii, acolo unde e vorba de viata oamenilor.

Desi au periodic cutremure mari, japonezii nu se lamenteaza si nu stau cu mana intinsa catre autoritati. Intreaga natiune se autoeduca si fiecare vrea sa faca ce-i sta in putere in lupta cu undele distructive. Consolidarea unei cladiri vechi de exemplu este o prioritate in Japonia, desi teoretic nicio lege nu-i obliga pe niponi sa faca asta in mod expres.

Profesor de constructii din Japonia: "Aproape 100% din cladirile vechi de dinainte de anii ’80 au fost consolidate. Au rezistat la cutremurele din Tohoku si Kumamoto. Au salvat vieti, dar au avut avarii majore. Daunele mari pot aparea si chiar colaps."

Japonezii si-au consolidat mai intai unitatile de invatamant si spitalele vechi si abia apoi au trecut la blocurile de locuit, insa fara sa oblige pe cineva, vazand experienta altor tari in care metoda fortata nu a reusit. Statul japonez a oferit oamenilor multe solutii privind consolidarea, a inventat pana si pereti de umplutura, care sa fie montati eficient in imobile subrede.

Profesor de constructii din Japonia: "In prezentele regulamente ne gandim la siguranta oamenilor!"

Japonezii au declarat prioritate mentinerea functionalitatii structurilor. Asa au aparut ramforsari moderne la poduri si pasaje, la tuneluri si autostrazi.

Inginerii lor au inteles ca dincolo de salvarea de vieti e vorba si de evitarea unor pagube economice uriase. Un cutremur devastator poate aduce colaps financiar in societate. E mai greu sa consolidezi dupa un seism mare decat inaintea lui, sustin japonezii, care au vazut ce s-a intamplat in 2011, la cutremurul de peste 9 pe Richter.

Profesor de constructii din Japonia: "Economia s-a oprit pret de cateva luni. Cercetarea e pentru imbunatatirea codurilor. Faceti ce gandesc oamenii, trebuie gasite solutii. In Japonia daca costa mai mult consolidarea, mai bine o demoleaza si fac una noua."

In Japonia se procedeaza inclusiv la declasarea unor cladiri cu valoare de monument, daca nu a existat alta solutie decat demolarea pentru blocuri vechi, dupa coduri din alte vremuri. Insa legea japoneza nu te obliga sa le demolezi, dar statul te face sa intelegi ca trebuie sa apelezi la solutii inteligente pentru consolidare.

Asa se face ca in mediul rural din Japonia exista multe constructii avariate la cutremure mari si este practic o selectie naturala a cladirilor care rezista. Familiile nevoiase sunt ajutate cu bani la reconstructie, insa daca expertizele arata ca de vina nu sunt codurile vechi, ci exista greseli de executie sau proiectare atunci intervine legea penala.

In Romania programul de consolidare se deruleaza in ritm de melc. Legislatia nu prevede dreptul de a trece peste semnatura proprietarului atunci cand acesta refuza sau cand nu poate fi gasit. In 2010 va prezentam la Pro TV situatia unui bloc de pe strada Brezoianu, la nr. 38A. Presedintele asociatiei mergea din usa in usa sperand sa obtina acordul locatarilor.

Presedintele de bloc Ioana Cantuniari spera in 2010 ca imobilul va intra la un moment dat in santier. Si s-a stins cu aceasta speranta anul trecut, n-a mai apucat sa-si vada dorinta indeplinita. In 2017 am gasit blocul in aceeasi stare jalnica, iar un afis pus la lift arata ca nici pana azi nu s-a intrunit acordul tuturor proprietarilor.

Cladirile incadrate in clasa I de risc seismic nu sunt consolidate cu bani de la bugetul de stat. Statul contracteaza o firma de constructii prin intermediul primariei si apoi recupereaza banii de la proprietari. Oamenii achita in maxim 25 de ani, cu rata fixa, fara dobanda. Iar in situatia in care veniturile medii nete pe membru de familie sunt sub salariul mediu net pe economie, proprietarii sunt scutiti de plata ratelor pe toata perioada cat realizeaza aceste venituri. Actualul presedinte de la Brezoianu 38 spune ca in legislatia de acum consolidarea e aproape imposibila.

Legislatia permitea pana in 2016 firmelor de constructii sa pretinda pana la 800 de euro pe metrul patrat, iar locatarii se plangeau ca vor avea de platit prea mult, in jur de 70.000 de euro la un apartament de 3 camere. Cu acesti bani poti ridica un bloc nou, din temelie. Din 2017 s-a schimbat, exista un plafon de pana la 300 de euro pe metrul patrat si nu se mai inghesuie constructorii.

Actualul presedinte de bloc: "Sa fie cumva prioritate nationala, adica facem prioritate din anveloparea blocurilor si nu din consolidarea lor."

In blocurile din Bucuresti, consolidarea se rezuma la eternele discutii dintre oameni.

Locatar: "Nu sunt de acord, nu facem consolidare, pana nu se schimba legea."

Si in timp ce noi inca ne impotmolim in motive sa nu facem consolidare, japonezii invata permament din experienta altor tari. Statul nipon aloca fonduri uriase pentru studiul efectelor produse de cutremur in alte state. Adica specialistii lor studiaza cum construiesc altii, bine sau rau, si predau mai departe rezultatele cercetatilor.

Statistica Pamantului iti poate arata zonele nesigure, care pot fi evitate. Constructorii si proiectantii japonezi au la dispozitie o baza imensa de date din care pot afla cum se comporta imobilele, care se preteaza pentru fiecare tip de teren si ce suprafete merita exploatata pentru cartiere noi.

In Bucuresti, pana se schimba legea situatia ramane dezastruoasa. Din 2001 pana astazi primaria a consolidat doar 18 cladiri. Adica doar 2% din totalul celor care au nevoie urgenta de interventii.

In ritmul actual consolidarea tuturor imobilelor cu risc din Bucuresti ar dura in jur de 150 de ani.

Florin Enache, arhitect: "Daca nu vezi multe buline rosii prin oras, pe cladiri, nu inseamna ca cele care nu au bulina sunt ok."

Am vrut ca intreaga lectie japoneza sa ajunga pe masa tuturor autoritatilor care gestioneaza acest domeniu. Am pretins tuturor sa ia masuri urgente, pe modelul japonez. Materialele video cu toate reportajele Campaniei au ajuns la Presedintie si la premierul Romaniei.

Sorin Grindeanu, premierul Romaniei: "Este o initiativa foarte buna si va felicit."
Reporter: "Putem sa incepem cu niste lucruri, si pe partea de scolarizare, si pe partea de imbunatatire a legislatiei?"
Premierul Romaniei: "Noi avem bani prevazuti in buget pentru anul acesta, pe acest domeniu. Sunt 25 de milioane de lei, sigur ca vor fi si pentru scolarizare."

Am ajuns si la secretarul de stat Raed Arafat, seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta din Ministerul de Interne.

Raed Arafat, seful DSU: "Incepem educarea de la copii, ajungem la adulti. Trebuie sa lucram cu primariile."

A invitat ulterior o delegatie de experti japonezi la Bucuresti si a promis ca va face demersuri pentru achizitionarea unui simulator mobil pentru antrenarea populatiei.

Ministrul Educatiei a promis ca incepand cu luna aprilie, cand se va discuta noua programa scolara, va propune pregatirea in caz de dezastru ca materie optionala in scoli. Un program pilot ar putea incepe de la toamna, in Capitala.

Pavel Nastase, ministrul Educatiei: "Am putea sa introducem o disciplina optionala care sa insemne tocmai aceasta pregatire pentru situatiile de dupa cutremur."

Am cerut o implicare activa si masuri urgente si la prefectul Capitalei, dar si de la primarii de sector, precum si la Inspectoratul Scolar si la directorii celor 12 scoli din Capitala desemnate sa primeasca sinistrati in cazul unui cutremur catastrofal.

Ministrul Dezvoltarii Sevil Shhaideh nu a dorit sa primeasca documentarul realizat de Pro TV, spunand ca este prea ocupata. Am mers pe linie de partid la superiorul ministrului, in Parlament, institutie unde ar trebui sa ia nastere legi clare, in domeniu.

Liviu Dragnea, presedintele Senatului Romaniei: "Ministerul Dezvoltarii este principalul actor impreuna cu ISU. Cred ca vor fi in stare in termen foarte scurt impreuna cu noi sa elaboram acest program."

La scurt timp dupa aceasta discutie un nou proiect de lege a fost introdus in dezbatere publica si prevede ca primarii pot evacua fortat proprietarii care nu accepta consolidarile. Mai e mult pana devine lege si mai ales una care sa se aplice corect si eficient.

Am discutat si cu Rectorul Universitatii de Constructii, care este in acelasi timp si seful Centrului National pentru Reducerea Riscului Seismic din ministerul Dezvoltarii. Radu Vacareanu, care a studiat mai multi ani in Japonia, sustine ca putem imbunatati coduri, putem face cladiri mai rezistente si controlate mai temeinic daca vor exista o asumare si o vointa politica generala.

Prof. Dr. Radu Vacareanu, rectorul Universitatii de Constructii Bucuresti: "Am trimis o scrisoare din partea Comisiei Nationale de Inginerie Seismica in care am cerut Ministerului Dezvoltarii sa isi assume promovarea unui astfel de program national. Trebuie sa fie un program asumat atat de Parlament, cat si de Guvernul Romaniei. Tot ce inseamna parte de cercetare, dezvoltare, inovare, transfer de cunostinte catre industrie este finantat separat, coerent."

Am solicitat expertilor seismologi din Romania o mai buna colaborare cu autoritatile locale. Directorul Institutului pentru Fizica Pamantului ne-a spus ca institutia sa ar putea ajuta mult mai mult cu informatii, daca ar fi ajutati de cei din primarii si Inspectia in Constructii. Legislatia prevede ca toate cladirile inalte sau cele cu suprafata mare sa aiba aparatura care sa detecteze miscarile la cutremur. Toate datele ar trebui centralizate pentru a-i ajuta pe seismologi sa faca o harta de hazard precisa pentru Bucuresti. Legea nu are norme de aplicare, nu exista amenda pentru lipsa, asa ca obligatia e trecuta cu vederea la receptiile cladirilor. Culmea, printre cei care nu se conformeaza sunt chiar cei din primaria Capitalei.

Constantin Ionescu , directorul INFP: "Primaria Capitalei cand a facut proiectul de consolidare si izolare seimica, prima chestie la care au renuntat a fost acest dispozitiv. Cate blocuri din Bucurersti au asa ceva? Niciunul!"

Am vrut sa oferim materialele video pentru studiu si Primarului Capitalei, doar ca doamna Firea a anuntat ca e prea ocupata.

Trebuie ca autoritatile sa se dezmeticeasca. E nevoie de actiuni urgente, nu de promisiuni si programe de durata, care de zeci de ani se blocheaza in legislatie ambigua si incalcita. Trebuie ca autoritatile sa colaboreze activ pentru oameni, nu doar de dragul de a puncta masuri pe hartie si vorbe frumoase la televizor. Stirile PRO TV vor urmari foarte atent acest subiect, vom pune presiune pe autoritati sa isi faca treaba.

Lectia japoneza ne arata cat de nepregatiti suntem ca natiune, desi suntem o tara cu risc seismic. Romanii trebuie sa fie educati si antrenati, sa stie cum sa isi protejeze vietile, iar statul sa creeze acel cadru eficient pentru cladiri foarte sigure, fie ca sunt noi sau vechi. Un seism catastrofal poate lovi oricand si toti cei care ne conduc si ne-au condus vor fi considerati responsabili pentru o eventuala tragedie de proportii.

Am mai spus-o odata aici, nu comparam Japonia cu Romania la cutremure...
In Romania termenul normal de exploatare a unei constructii este de 100 de ani. Dupa 100 de ani ar trebui sa fie dată jos.
Nu mi-ati raspuns la intrebare...Ce reprezinta poza de aici ?
viewtopic.php?f=104&t=454&p=234580#p234528

@punmeister

Crezi ca esti doar "mai mult sau mai putin vulgar"? Eu zic sa te mai gandesti.
Mesajul se elimina! Nu acceptam un asemenea limbaj pe forum.
Si considera acesta un avertisment!

O sa am grija data viitoare sa nu se mai intample asa ceva. Multumesc oricum.

OK. Multumesc si eu pentru intelegere!
Seara placuta!

Oricum au explodat ponderat...Dimensiunile apartamentelor sunt dupa standardele proletaro-sovietice...S-a mai schimbat optica intre timp.
Si la un mic calcul, blocurile de acolo au aproape 60 de ani. Multe sunt chiar confort II. Si mai multe nici nu au lift. Nu stiu cat poate sa explodeze un apartament la etajul 2 - 4 fara lift...( si având asa cum am spus aproximativ 60 de ani, daca nu si mai bine).

Blocurile vechi nu se evita, se evita blocurile '75-'77 si '85-'90, in rest locatia poate dubla pretul unui apartament daca esti langa metrou / parc / mall, nu la bulevard si nu inconjurat de alte blocuri de 10 etaje(sa vezi la Grigorescu apartamente vandute la 85k la etajul 3/4 bloc vechi fara lift langa parc).

M-ai facut curios de ce se evita blocurile construite intre anii pe care i-ai mentionat ?

Dupa '75 cica s-au refacut calculele de rezistenţă.
Dupa << Cel Mare din martie '977 >> iar s-au refacut calculele de rezistenta, dar dupa '85 cică s-a dat rasol...Eu nu cred ca s-a dat rasol. Singurul care o sa confirme / infirme cum s-a lucrat o sa fie tot << Unul Mare >>, nimeni habar nu are când o sa fie...