L.M.A. - urile la rubrica dedicata !
Multumesc.

Marile proiecte din epoca Ceaușescu. Cum au rezistat după căderea comunismului – VIDEO






Epoca Ceaușescu a adus proiecte mamut menite să industrializeze România, să pună la punct infrastructura țării sau să consolideze puterea conducerii.


Zeci de mii de oameni au fost implicați în proiectele de anvergură și miliarde de dolari au fost cheltuite.

Multe investiții s-au dovedit a fi ineficiente, devenind o povară după căderea comunismului, altele sunt utile și în ziua de astăzi.


Casa Poporului (Palatul Parlamentului)






Construcția Casei Poporului a început în 1984, urmând să fie ”bijuteria” unui viitor centru civic al capitalei, conform planurilor de sistematizare a Capitalei. Pentru ridicarea acesteia a fost demolat un cartier întreg.

Termenul inițial de finalizare fiind 1986. Lucrările s-au extins, însă, până în 1990, construcția fiind și în prezent nefinalizată.

Palatul Parlamentului are o suprafață de 365.000 de metri pătrați și un volum de 2.555.000 de metri cubi.

Potrivit arhitecților care au lucrat la construcție, presiunea de a finaliza la timp construcția și-a pus amprenta în ceea ce privește calitatea.

De exemplu, diferența de nivel la un etaj poate fi și de 1,7 metri, dintr-un capăt în altul, însă este greu de observat, dat fiind că un etaj se întinde și 400 de metri. De asemenea, nu s-au respectat anumite standarde (ușile nu au aceeași dimensiune, aripile nu au simetrie arhitecturală etc).

În prezent, din cele 1.100 de camere ale Palatului Parlamentului, doar 400 sunt funcționale.

Se estimează că bugetul construcției s-a ridicat, la nivelul anului 1989, la 1,75 de miliarde de dolari.

Greutatea enormă a construcției face ca aceasta să se scufunde cu 6 milimetri în fiecare an.

Palatul Parlamentului găzduiește în prezent Camera Deputaților și alte instituții ale statului.

Costurile de întreținere se ridică la peste un milion de euro, anual. Palatul Parlamentului înghite în fiecare an aproximativ 140.000 de metri cubi de apă și în jur de 6 milioane de kWh.


Combinatul de la Krivoi Rog






În 1986, România, URSS, Cehoslovacia, Republica Democrată Germania și Bulgaria decideau să ridice în orașul ucrainean Krivoi Rog un combinat de minereuri acide.

Ideea era ca țările din lagărul socialist să beneficieze de pe urma acestui combinat de produse pentru industria siderurgică.

Partea română a fost desemnată antreprenor general – atât combinatul, cât și lucrările de infrastructură au fost realizate de specialiștii români. Investiția României – echivalentul a 800 de milioane de dolari.

După prăbușirea lagărului socialist, lucrările la construcția combinatului au încetinit serios din ritm. În 1996, lucrările erau sistate definitiv.

Guvernele României încearcă de atunci să recupereze ce se mai poate din investiția inițială, însă negocierile cu partea ucraineană, care nu recunoaște că ar avea o datorie, stagnează.

De-a lungul timpului au existat încercări repetate de privatizare a combinatului, însă nimic nu s-a concretizat.


Metroul din București






Planuri pentru construirea unui sistem de metrou în București datează din anii 1930, însă proiectul a fost pus pe picioare abia începând cu anul 1975.

Nevoia unui sistem de metrou a apărut după ce sistemul de transport public de suprafață nu mai făcea față traficului ridicat de persoane.

Lucrările la metrou au început în 1975, primul tronson Semănătoarea (acum Petrache Poenaru) – Timpuri Noi fiind inaugurat în 1979.

Până în 1989, rețeaua de metrou însuma ceva mai mult de 49 de kilometri.

După 1989, sistemul de metrou s-a mai extins cu aripile Gara de Nord 2 – 1 Mai, Nicolae Grigorescu 2 – Anghel Saligny și 1 Mai – Parc Bazilescu.

Magistrala 5, proiectată să aibă 6,2 kilometri și care trebuie să lege cartierul Drumul Taberei de centrul orașului ar trebui să fie finalizată la sfârșitul anului viitor, potrivit ultimelor estimări.

Lucrările au început în 2011, termenul inițial de finalizare fiind 2014.


Autostrada București – Pitești






Planurile pentru realizarea de autostrăzi în România au fost întocmite începând cu 1967 de către Institutul de Proiectări în Transporturi.

Planul general viza construirea a 3,200 de kilometri de autostradă care să lege estul țării de vest și sudul de nord.

Primul tronson de autostradă, cel dintre București și Pitești, lung de 96 de kilometri, a fost dat în folosință în 1972.

Planurile pentru alte tronsoane au fost însă abandonate. Până în 1989 s-au mai construit doar 17 kilometri de autostradă pe ruta Fetești – Cernavodă.

În prezent, tronsonul București – Pitești face parte din nefinalizatul Coridor IV pan-european de transport.


Centrala nucleară de la Cernavodă






Programul nuclear românesc este inițiat în 1968, în vederea construirii unei centrale nucleare, însă planurile suferă multe amânări.

Inițial, realizarea unei astfel de centrale ar fi trebuit să beneficieze de sprijinul URSS, însă răcirea relațiilor dintre cele două state fac ca factorii de decizie din țara noastră să se îndrepte către specialiștii canadieni.

Anii 1980 aduc noi amânări, pe fondul problemelor economice ale României.

Primul reactor al centralei este finalizat abia în 1996. A doua unitate a devenit funcțională în 2007.

Centrala de la Cernavodă este, în prezent, cea mai eficientă din lume, potrivit unui clasament realizat de către Nuclear Engineering International, dat fiind că de la punerea în funcțiune nu a necesitat multe întreruperi de furnizare a energiei.


Dacia






Proiectul Dacia a început în 1966, autoritățile având un acord cu producătorul francez Renault de a asambla sub marca Dacia modelul Renault 8.

Uzina de la Mioveni este ridicată într-un an și jumătate, primele automobile ieșind de pe lina de producție în 1968.

Inițial, piesele erau furnizate de Renault. Ulterior, partea românească își asumă construcția pieselor.

În 1989, Dacia avea 30.000 de angajați, care lucrau în trei schimburi pentru a face față cererii. Tehnologia era însă una învechită.

În 1999, pachetul majoritar de acțiuni al Dacia este cumpărat de Renault, care vine cu modele și motorizări noi.

Compania franceză investește în modernizarea fabricii, numărul angajaților scăzând cu aproape două treimi.


Oltcit






Oltcit a pornit în 1977 sub forma unui parteneriat între statul român și producătorul francez Citroën.

Partea franceză oferă României dreptul de a construi ”Prototype Y”, un model care trebuia lansat în Franța în 1970, însă care nu a mai apucase să fie construit.

O uzină cu aparatură modernă este construită la Craiova, investiția fiind estimată la un miliard de dolari.

Primele modele sunt scoase la vânzare în 1981. Zece ani mai târziu, Citroën se retrage din parteneriatul cu statul român. Olcit încetează să mai fie fabricat în 1995.

Fabrica este preluată de Daewoo, iar după falimentul companiei, de către Ford.


Canalul Dunăre – Marea Neagră






Lucrările la Canalul Dunăre – Marea Neagră au început în 1949, având mai mult scopul de a servi ca loc de muncă forțată pentru inamicii regimului comunist. Lucrările au fost abandonate după cinci ani.

Ceaușescu ia decizia de a relua proiectul în 1975. Lucrările durează nouă ani, șantierul având și 32.000 de angajați.

Este inaugurat în 1984. Canalul are 64 kilometri, o adâncime de 7 metri şi o lăţime la suprafaţă de 110-140 de metri,

Capacitatea maximă anuală de transport este 785 de milioane de tone de marfă.

Investiția a fost estimată la două miliarde de dolari. Planul era ca investiția să fie recuperată în 50 de ani, însă canalul nu s-a dovedit a fi atât de eficient. Profitul anual este de 3 milioane de euro.


Porțile de Fier






Proiectul hidrocentralelor Porțile de Fier a fost preluat de Ceaușescu de la predecesorul său, Gheorghe Gheorghiu Dej.

Început în 1964, în colaborare cu autoritățile din fosta Iugoslavie, primul baraj – Porțile de Fier 1, a fost dat în folosință în 1972.

Proiectul a costat 400 de milioane de dolari, însă barajul s-a dovedit a fi extrem de profitabil, amortizând costurile în mai puțin de doi ani.

Al doilea baraj, Porțile de Fier 2, a fost dat în folosință în 1984.

Construcția barajelor nu a fost lipsită de controverse. 12 localități, printre care și Orșova, au fost strămutate pentru a face loc proiectului.

Localnicii au primit despăgubiri mult sub valoarea pieței pentru locuințele pierdute – între 20.000 și 40.000 de lei.

De asemenea, ecosistemul a fost grav afectat, în special speciile de morun, nisetru, cegă şi păstrugă care nu mai pot urca pe fluviu, pentru înmulţire, decât accidental, prin intermediul ecluzelor.

Hidrocentralele asigură peste 50% din hidroenergia țării.

Umm... Încerc să nu mă implic prea tare în politică și nu știu dacă e cel mai bun topic (știu că avem topic dedicat de politică dar încerc să vorbesc mai puțin de orientare și ideologie, mai mult de probleme concrete apărute după efectiv câteva zile de la numiri) dar totuși...

Ne îndreptăm spre o maximă bătaie de joc națională?
Ce văd oamenii (unii): yeeee se scot taxele, crește salariul minim! URAAA! TRĂIASCĂ PSD!!! Bravo nouă că i-am votat............

Dar haideți să ne uităm puțin la chestii concrete: se scad taxele și cresc pensiile și salariile numai pentru că unele erau cu valori foarte mici și mai mult birocratice, iar celelalte sunt susținute prin impozitarea mai aspră a celor cu venituri mai mari (5x salariul minim parcă), de aici am putea lansa alte polemici privind corectitudinea acestui fapt și cum partidul majoritar la guvernare își atrage aceași clasă de electorat „care ar fi fost în număr mai mare dacă nu era ziua în care se tăiau porcii” (asta a spus-o chiar liderul acestora).

Cine ne conduce și ce face?

Toma Petcu, propus ministru al Energiei, este inginer constructor şi are 38 de ani. În CV-ul său a precizat că poate conduce orice compartiment dintr-o companie, "cu excepţia celui economic".

- RTV (pentru amuzament îi găsiți aici și CV-ul)
WAIT, WHAT? Minunat, ENERGIA și ECONOMIA să înțelegem că nu au nimic în comun...

Bravo, mare predică. Poate înțelegeți voi ceva.

Hai că aici e interesant -> EDUCAȚIE: 24 de miniștri în 27 de ani. Chiar și ministerul a avut 10 schimbări de nume în 27 de ani. Calculați voi costurile logistice pentru treaba asta.

În toamna anului trecut, după lungi demersuri ale Consiliului Național al Elevilor, multe cereri și acte depuse și discuții purtate, s-a introdus concursul obligatoriu pentru ocuparea posturilor de director (pe lângă alte chestii). Mai exact, directorii actuali ai unităților de învățământ, pentru a își menține poziția de conducere trebuie să se înscrie și să dea un examen care le evaluează capacitățile manageriale și pedagogice. Și alte cadre didactice își pot depune dosarul pentru examen, ca variantă de rezervă dacă actualul nu dorește să se înscrie sau nu promovează examenul. Pe lângă asta, s-au implementat și alte seturi de reguli care stabilesc exact cadrul legal pentru corectarea anumitor lucrări, pedepsirea disciplinară a elevilor, drepturile și obligațiile fiecărei părți implicate în procesul educațional.

Pe scurt: cine e pe pile în direcțiune și nu are capacitățile necesare pentru a manageria o unitate de învățământ (preuniversitar) care formează sute de elevi, viitori cetățeni maturi... trebuie să elibereze urgent locul pentru cineva care știe ce face.

Bună treabă, nu? Ei bine... apoi a venit PSD cu cabinetul său. Ce au făcut? Au dat cale liberă incompetenței:

Adică: au luat, n-au luat concursul care testează aptitudini de bază, dacă au fost directori pot să fie directori în continuare. Doar nu ne trebuie performanță, corectitudine și seriozitate în educație... S-a zis că poate se va relua concursul. Așteptați, dragi alegători...  
https://www.facebook.com/mirabela.amara...9819786358
Păi da... Exact ca aici. Cu Avocatul Poporului:
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/...uca-644257
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/...001-644036
Deci, instituția impropriu numită „Avocatul Poporului”, tăcută și liniștită în atâtea situații de abuz și corupție, s-a autosesizat să reclame la CCR o lege... care interzice persoanelor condamnate să ocupe funcții în Guvern. WAIT, WHAT?! Adică mai nou apărăm drepturile de conducere ale condamnaților. Teribil de asemnănător cu situația de mai sus. Pe principiul, nu promulgăm legea dar ne uităm atent la ea. Apărăm ce e important, mna...  

Și după toate astea, să văd și că apare doamna primar al Capitalei, Gabriela Firea, într-un mare mod monden de șoc cum ne place să vedem, live la TV cu o stație radio în mână care pare un walkie talkie dintr-un kit de jucării, țipând la firmele de deszăpezire să își facă treaba și aruncând cu amenințări. Să vedem ce va face cu RATB-ul și directorul care a dispărut misterios cu corpul său de conducere și comandamentul de iarnă, în vacanță.
https://www.youtube.com/watch?v=RLjXdii66YU
Te doare mintea...

Nu vreau să-i ridic în slăvi pe tehnocrați, că orice situație are plusuri și minusuri, mai depinde și de punctul de vedere al fiecăruia, dar parcă a fost o oarecare perioadă de normalitate și liniște, când cei din Guvern și din diverse posturi de conducere s-au preocupat mai puțin de scandaluri și înjurături pe posturi de maximă audiență, și mai mult de planuri, programe, discuții și soluții. Ce să facem, asta e democrația când lumea se complace și e prea comodă să se informeze și să își exprime o părere și o voință competentă.

Regret că nu am avut vârsta să pot vota, dar am încercat să determin oamenii din jurul meu să se informeze și să meargă la urne (cu succes slab spre moderat), pentru că dacă jumătate din populația activă și mai ales tânără rămâne acasă pentru că „oricum nu schimbă nimic”, se intră într-un maxim efect de turmă care dă puterea de alegere unui anumit grup demografic care pune ștampila în funcție de sclipiciul de pe pantofi și de cantitatea de făină primită, că doar de asta e bună guvernarea politică... pomana de campanie și „Țara de ajutor social”.

Câteva grafice și statistici privind anul de guvernare al tehnocraților: http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/FINALRAPORT.pdf
Cum arată acest raport față de planurile PSD? Realist și profesionist...

Voi nu v-ați săturat deja de circ?

Prietene, fara suparare, dar eu cel putin de la instalarea guvenului tehnocrat n-am vazut nimic schimbat in bine (nici in rau, ce-i drept), sigur, n-au mai facut mare tam-tam in presa ca ceilalti.

In rest, ce ai scris tu, jos palaria.

BodoMinea wrote:
Umm... Încerc să nu mă implic prea tare în politică și nu știu dacă e cel mai bun topic (știu că avem topic dedicat de politică dar încerc să vorbesc mai puțin de orientare și ideologie, mai mult de probleme concrete apărute după efectiv câteva zile de la numiri) dar totuși...

Ne îndreptăm spre o maximă bătaie de joc națională?
Ce văd oamenii (unii): yeeee se scot taxele, crește salariul minim! URAAA! TRĂIASCĂ PSD!!! Bravo nouă că i-am votat............

Dar haideți să ne uităm puțin la chestii concrete: se scad taxele și cresc pensiile și salariile numai pentru că unele erau cu valori foarte mici și mai mult birocratice, iar celelalte sunt susținute prin impozitarea mai aspră a celor cu venituri mai mari (5x salariul minim parcă), de aici am putea lansa alte polemici privind corectitudinea acestui fapt și cum partidul majoritar la guvernare își atrage aceași clasă de electorat „care ar fi fost în număr mai mare dacă nu era ziua în care se tăiau porcii” (asta a spus-o chiar liderul acestora).

Hmm...eu inteleg ca nu vrei sa te implici prea tare in politica, ca incerci sa vorbesti foarte putin despre ideologie si esti aplecat mai mult spre problemele aparute, inteleg foarte bine
Insa am si eu o intrebare, de fapt mai multe:
Ce salariu/venit ai tu de esti atat de ingrijorat de, te citez, "impozitarea mai aspra" a celor cu venituri mari ?
Cati oameni din Romania au un salariu/venit declarat de peste 5x salariul minim (asta inseamna peste 7000 de lei grei) si unde lucreaza ei ? Adica sunt genul Depardieu (celebrul actor francez ale carui venituri provin in proportie de 70-80% de la statul francez) sau sunt genul care isi castiga banii in economia privata reala, fara contracte cu statul, etc. ?
De ce ar fi incorect ca un partid declarat social-democrat (sau ma rog, comunist, kaghebist, etc.) sa mizeze, sa atraga si sa imbunatateasca situatia electoratului caruia i se adreseaza si care l-a votat ?

P.S. Ma poti trimite te rog la un link oficial, ANAF, Ministerul Muncii, al Finantelor, in care sa vedem si noi cate salarii de peste 7000 de lei grei exista in Romania si cui apartin ele ?

Cristian, nu cred ca  exista o lista publica cu salariatii care au peste 7000 de lei salariu si lucreaza in mediu privat, salariu fiind de regula confidential.
Daca vrei sa sti cati sunt ai aici o informatie: https://www.cititulnudoare.ro/cati-romani-castiga-peste-10-000-de-lei-lunar-vrei-si-tu-un-asa-salariu/.
Daca esti curios, poti cauta in declaratiile de avere publicate pe site-urile companiilor de stat si al institutiilor publice. Uite, un singur exemplu: http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/declaratii-avere/Basulescu%20Mihail%202016.PDF
La pagina 4 gasesti salariul anual, la pagina 5 veniturile obtinute ca membru in consiliu de administratie. Mi-a luat cam 5 minute, daca esti interesat sigur poti gasi multe informatii trebuie doar sa cauti.
Dupa cum observi, in companiile de stat sunt si salarii bune si foarte bune, in caz ca aveai dubii. Spre ca ti-am fost de folos.

punmeister wrote:
Prietene, fara suparare, dar eu cel putin de la instalarea guvenului tehnocrat n-am vazut nimic schimbat in bine (nici in rau, ce-i drept), sigur, n-au mai facut mare tam-tam in presa ca ceilalti.

In rest, ce ai scris tu, jos palaria.

Poate inca o privire aruncata pe
http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/FINALRAPORT.pdf
paginile 3,4,5 si 6 ne-ar edifica(figurativ) mai mult..




Bodo Minea,
mersi pentru adrese.

abc_XC wrote:
Cristian, nu cred ca  exista o lista publica cu salariatii care au peste 7000 de lei salariu si lucreaza in mediu privat, salariu fiind de regula confidential.
Daca vrei sa sti cati sunt ai aici o informatie: https://www.cititulnudoare.ro/cati-romani-castiga-peste-10-000-de-lei-lunar-vrei-si-tu-un-asa-salariu/.
Daca esti curios, poti cauta in declaratiile de avere publicate pe site-urile companiilor de stat si al institutiilor publice. Uite, un singur exemplu: http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/declaratii-avere/Basulescu%20Mihail%202016.PDF
La pagina 4 gasesti salariul anual, la pagina 5 veniturile obtinute ca membru in consiliu de administratie. Mi-a luat cam 5 minute, daca esti interesat sigur poti gasi multe informatii trebuie doar sa cauti.
Dupa cum observi, in companiile de stat sunt si salarii bune si foarte bune, in caz ca aveai dubii. Spre ca ti-am fost de folos.

Nu ma intereseaza lista publica, ma intereseaza o statistica, numarul lor.
Si este imposibil sa nu existe din moment ce impozitarea se face pe baza castigului, nu ?! Daca nu s-ar sti, nu s-ar sti nici ce impozit ti/ni se opreste la plata salariului.

Si nici nu sunt foarte curios, fiindca "stiu" cumva raspunsul. Aproximativ. Eram curios daca stie amicul de discutie, cel care avea ingrijorari despre, citez, "impozitarea aspra" a acestora.
Ca idee, sunt vreo 40.000 de oameni care au in Romania un salariu de acel gen, mai degraba sub 40.000 decat peste. Atentie, nu stiu daca la toti acestia e vorba de salariu sau de venit.

Un exemplu de la stat avem si mai jos:
http://www.b1.ro/stiri/politica/oana-bi...69177.html

Alt exemplu, tot de la stat, avem aici:
http://www.b1.ro/stiri/economic/comenta...65515.html

Si mai sunt, deci hai cu impozitarea mai aspra. Parerea mea.

@misterr
Tie iti da 'la socoteala' cifra aia cu numarul de km de metrou la '89 ca mie...nu!
Greu de tot si cu 'artimetica' nu numai cu dulce graiul romanesc...

Păi au adunat cifrele de pe Wikipedia:

Prima linie, M1, a fost dată în folosință pe 16 noiembrie 1979, între Semănătoarea și Timpuri Noi, dar a fost inaugurată doar o lună mai târziu, pe 19 decembrie 1979.[6] Lungimea liniei era de 8,63 km și avea 6 stații.[6] După aceasta, au fost deschise în ordine următoarele segmente:

28 decembrie 1981: M1 Timpuri Noi - Republica; 10,1 km, 6 stații
19 august 1983: M1 (în prezent M3) Linia derivată Eroilor - Industriilor; 8,63 km, 4 stații (Gorjului adăugată ulterior)
22 decembrie 1984: M1 Semănătoarea - Crângași; 0,97 km, 1 stație
24 ianuarie 1986: M2 Piața Unirii 2 - Depoul I.M.G.B.; 9,96 km, 6 stații (Tineretului și Constantin Brâncoveanu adăugate ulterior)
6 aprilie 1986: M2 Tineretului; 0,0 km, 1 stație
24 octombrie 1987: M2 Piața Unirii 2 - Pipera; 8,72 km, 5 stații (Piața Romană adăugată ulterior)
24 decembrie 1987: M1 Crângași - Gara de Nord 1; 2,83 km, 1 stație (Basarab adăugată ulterior)
28 noiembrie 1988: M2 Piața Romană; 0,0 km, 1 stație
5 decembrie 1988: M2 Constantin Brâncoveanu; 0,0 km, 1 stație
17 august 1989: M3 (în prezent M1) Gara de Nord 1 - Dristor 2; 7,8 km, 6 stații

și le-a dat 49,01.
Doar că au scăpat chiar prima frază, cu primii 8,63km, și au adunat doar kilometrii din lista cu inaugurările ulterioare...

   
Alti 'repetenti' la scoala primara...ba, pardon, 'doctori' la Spiru?

Poate doctori la Spirtu nu la Spiru...      

Fantomele comunismului bantuie Romania si la 27 de ani de la Revolutie. Nu stiu cum si daca vom scapa de aceasta "ciuma" care s-a reinstalat chiar in timpul Revolutiei.

Da, dom'ne, adanc, am citit si eu pe net!