Ruinele se află la periferia Bucureștiului, la marginea cartierului Giulești-Sârbi, lângă o groapă de gunoi, subiect al multor legende și mituri urbane.Construcția Mănăstirii Chiajna a început în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) și a fost finalizată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790). A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime si 18 inaltime, ziduri groase de 1 si 2 metri.
Urma să să fie unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult românești ale vremii, însă nu s-a întâmplat așa. Legenda spune că biserica ar fi blestemată. Preoții nu au slujit niciodată în ea, fiind bombardată de către turci chiar înainte de sfințire. Aceștia crezuseră că acolo ar fi fost mai degrabă o cetate, și din acest motiv au încercat să o distrugă. Astfel, toate actele ei au ars în întregime. Cu toate acestea, construcția a rămas în picioare. Abia la cutremurul din 1977 s-a prăbușit turla.

Mănăstirea a fost părasită pe timpul ciumei din vremea domniei lui Alexandru Ipsilanti. Alte surse susțin că mănăstirea funcționa în 1792, dar a fost părasită în vremea ciumei, cand domnitor era Mihai Șuțu. Una din legende spune că însuși mitropolitul Țării Românești, Cozma, a murit din această cauză chiar în această biserică.
Clopotul ei cel mare ar fi fost aruncat in apele Damboviței și, după spusele localnicilor, se aude bătând în nopțile cu lună plină. Câteva înregistrări ale acestui sunet au fost făcute publice, însa nu au fost niciodată luate în serios.
Ruina a ajuns obsesia multor fotografi, impresionând prin dimensiunile sale uriașe (43 metri lungime, 18 inaltime, ziduri groase de 1 si 2 metri). Mulți alpiniști vin la ea pentru a o escalada; mai nou ea servește și ca decor pentru videoclipuri de manele. De asemenea, în 2004, formația de muzică rock Praf În Ochi a filmat, tot la mănăstire, videoclipul piesei "1000 de gânduri".€

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4 ... _Chiajna

Marea porcarie in legatura cu aceasta manastire este ca desi e declarata monument istoric, nu am auzit de nici o intentie din partea conducerii firmei BOR SRL de restaurare a ei, in schimb au aparut o gramada de biserici in Bucuresti, ca ciupercile dupa ploaie, iar Danutz cere bani sa-si faca palat in spatele Casei Poporului, asta in vreme ce popii le spuneau pensionarilor acum cateva luni ca trebuie sa inteleaga ca guvernul nu mai are de unde sa le plateasca pensiile intregi. Asta a fost intotdeauna Vomania: un sac mare de matase scumpa, cu o gaura mare la fund.

Tot in legatura cu aceasta manastire e faptul ca aici niste tineri foarte talentati au filmat "Bucuresti, 13", un documentar-parodie destul de reusit, atat de reusit incat pana si OTV'ul lui Dan Diaconescu l-a prezentat ca fiind un caz real Filmul il gasiti aici. Il gasiti si pe Youtube.

A servit si ca platou de filmare - "Duelul", filme din seria colonelului Moldovan, etc.

MISTERELE BUCUREŞTIULUI - Blestemul clopotului îngropat la Chiajna, mănăstirea în care n-au slujit niciodată preoţii

Cele mai înfiorătoare legende ale Capitalei se învârt în jurul ruinelor Mănăstirii Chiajna din Giuleşti-Sârbi. Crime, dispariţii stranii şi boli groaznice – toate au fost puse de localnici pe seama bisericii abandonate, în ultimele două secole, imediat după ce a fost construită.
Ca să ajungi la mănăstirea Chiajna trebuie să calci pe cadavre, în cel mai adevărat sens, pentru că ruinele ei se află în imediata vecinătate a două cimitire.
Şi groapa de gunoi care a paralizat cu mirosul ei tot cartierul Giuleşti-Sârbi are şi ea farmecul ei, pentru dacă n-ar fi existat, poate că nu aflam de la cei mai „împământeniţi” locuitori ai satului, care scormonesc zilnic munţii de gunoaie, care sunt adevăratele legende care stau în spatele acestui lăcaş ce a „murit” odată cu epidemia de ciumă, in jurul anului 1800.
Potrivit legendei, preoţii nu au apucat să slujească niciodată aici, din cauză că mănăstirea a fost atacată de turci înainte de a fi sfinţită.

Umbre ciudate
Crime şi fantome, toată lumea ştie despre ele că s-ar fi întâmplat aici, dar foarte puţini au văzut cu ochii lor. Nu şi Constache Tătaru, un barbat de-o vârstă venerabilă, care se poate jura că ceea ce a văzut nu e rodul imaginaţiei lui.
„Acum mulţi ani, când eram mai tânăr, treceam cu căruţa pe lângă mănăstire într-o noapte şi am văzut mai multe umbre pe pereţii din exterior. Mi-a îngheţat sângele în vene de frică. Nu am mai trecut pe-acolo multă vreme, dar apoi a trebuit să reiau traseul, obligat-forţat, ca să ajung la groapa de gunoi, de unde mai adun şi eu fiare vechi", ne-a mărturisit, sigur pe el, bătrânul.

În locul Sfântului Petru, declaraţii de dragoste
Stranii sunt şi inscripţiile de pe pereţii edificiului, la intrare, unde stă scrijelită o săgeată, şi în dreptul ei, îndrumarea către „Lumea copiilor”. Cum la fel de natural doi îndrăgostiţi şi-au mâzgâlit numele pe care locul înainte era înfăţişat Sfântul Petru, potrivit site-ului crestinortodox.ro.
La vreo sută de metri de acest loc, o şatră de ţigani care împleteşte mănunchiuri de plante uscate nu vor sa creada in legenda blestemului. „Ptiu! Du-te de-aici! Eu am dormit acolo cu copiii mei şi nevasta acum câteva luni, când era mai cald, şi nu am văzut nimic. Chiar a fost frumos ca ne uitam la lună, că nu are acoperiş”, râde pe sub mustaţă „Ministrul”, aşa cum ni se recomandă ţiganul.

Blestemul clopotului
Schimbăm decorul şi ajungem în sat, acolo unde mărturisirile rămân tot contradictorii. Cineva ne spune că mănăstirea este blestemată din cauza faptului că în urmă cu câteva sute de ani, clopotul a fost dat jos, de frică să nu fie reperată mai uşor şi atacată de otomani, iar apoi a fost aruncat în apă. „Ştiu de la străbunii mei că tot satul s-a refugiat acolo când au tras otomanii. Şi, de teamă, lumea a dat jos clopotul şi l-a aruncat în Dâmboviţa. Mare păcat s-a făcut atunci!”, incearca sa ne lamureasca Petra Rădoi, de 74 de ani.
De partea cealaltă, o altă bătrână a locului o contrazice, şi spune că de fapt clopotul a fost furat. „Se zice că o familie de-aici din sat a dezgropat clopotul, care era îngropat în timpul luptelor de-atunci, l-au vândut şi s-au îmbogăţit”, spune Dora Stoian, de 71 de ani.
Elev ucis în apropiere
Singurele întâmplări sigure sunt crimele care au avut loc în apropiere de această mănăstire, despre care chiar şi criminaliştii din Poliţie le-au denumit generic ca fiind de fapt „blestemul mănăstrii Chiajna”. Una dintre ele a avut loc în primăvara lui 1967, când s-a descoperit la câţiva metri de lăcaş cadavrul unui tânăr, îmbrăcat într-un costum de stofă de culoare bleumarin, postăvior de uniformă şcolară.
„În buzunarele hainelor s-a găsit un bilet de tren, clasa a II-a, emis de staţia CFR Titu. După autopsie s-a constantat că moartea a fost violentă, băiatul de 16-17 ani fusese lovit cu capul de un corp dur, probabil de nişte pereţi", îşi aminteşte comisarul criminalist Traian Tandin, cel care a participat la investigarea cazului.
Acesta mai spune că victima a fost identificată rapid ca fiind Chiriţă Dumitru, fiul unui muncitor, orfan de mamă, din Dâmboviţa. Din investigaţiile poliţiştilor, băiatul obişnuia să fure atât de la vecini, cât şi de la şcoală, până a fost exmatriculat. Moment în care s-a şi decis să vină la Bucureşti. Totodată, asupra lui s-au mai găsit, spune comisarul Tandin, şi două bilete de peron, ceea ce sugera că cineva l-a aşteptat în Gara de Nord, considerat atunci şi principalul suspect.
Întâmplarea a făcut ca la scurt timp criminalul, Ion Stănculeţ, să se folosească de buletinul victimei cu scopul de a se angaja, pentru că nu avea un act de identitate, iar poliţiştii i-au venit uşor de hac.
Triplul asasinat care a şocat România, la doi paşi de manastire
O altă crimă răsunătoare care a zguduit zona mai recent este triplul asasinat din 2006, petrecut în apropiere,a tunci când un eleveţian, pe numele lui Jean Pierre Francois Sgueglia, şi-a omorât fosta iubită, pe mama şi pe fostul soţ al acesteia, din gelozie. „Şi-a cumpărat un pistol marca Glock 19 din Geneva, iar ulterior a împrumutat un BMW de la un prieten şi s-a întors în Bucureşti, cu gândul să o ucidă pe soţia sa. Mai mult, şi-a cumpărat o hartă, ca să găsească locuinţa din apropierea mănăstirii”, ne-a declarat comsiarul şef Christian Ciocan.€

Sursa: Adevarul.ro
http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 65107.html

Daca tot s'au suspendat liniile turistice ecumenice si functioneaza doar la cerere, ce spuneti de o excursie ecumenica cu un Mercedes pana la Manastirea Chiajna? Daca n'o au in memoria displayurilor, punem o hartie in fata ca la linia 641

Si o poza din partea mea realizata pe 22 Iunie 2013.

Pe pagina de Facebook ”Cineclic” au apărut câteva imagini realizate în anul 1972, de către fotograful de platou Alexandru Bâlu, realizate cu ocazia prospecțiunilor de la filmul “Cu mâinile curate” în regia lui Sergiu Nicolaescu.

Noi imagini de pe pagina de Facebook ”Cineclic”, realizate în anul 1974, de către fotograful de platou Gheorghe Dumitru, realizate cu ocazia prospecțiilor de la filmul “Zidul” în regia lui Constantin Vaeni.