Dar e posibil sa se fi comportat diferit in timpul cutremurului din 77. Pot fi multi factori variabili...

Astea sunt 3 dintre cele 8 blocuri, unul e marcat, celelalte 2 nu, greu de inteles diferenta...
https://www.google.ro/maps/@44.4701602,...312!8i6656

Daca aruncam un ochi pe satelit observam ca orientarea nu este aceeasi in toate cazurile.

https://goo.gl/maps/EMPEwyXeDfE2

Depinde de unele lucruri, si anume :
- Calitatea betonului, nu toate blocurile au primit beton din aceeasi  şarjă.
- Calitatea armaturii
- Pamântul de sub fundatie
- Orientarea fata de undele seismice.
- Alte cauze pe care inginerii constructori cu siguranta le cunosc mai bine.

Aia cu 'orientarea' se sterge, e cretinism de habarnist, restul sunt valabile

E bine ca ai precizat.
Nu pot sa sterg din doua motive :
1) ( Si cel mai important ) E impotriva regulamentului.
2) Iese in evidenta o "legenda urbana" care mai persista prin mediile nonprofesioniste.

Harta aia e doar cu imobilele expertizate.
Daca e cu bulina marcat cu rosu e intr-una din clasele de urgenta U1, U2, U3.
Daca e marcat cu bulina albastra e neincadrat intr-o clasa de urgenta.
Daca nu are bulina nu e expertizata.

Din cate am inteles (dupa un scurt googalit) U1 U2 U3 sunt clase de urgenta: " Categoriile de urgenţă reprezintă prioritatea începerii lucrărilor de consolidare a clădirilor expertizate tehnic. Categoria de urgenţă se stabileşte în funcţie de clasa de importanţă a construcţiei şi de valoarea gradului de asigurare la acţiuni seismice, rezultat din calcul. Durata maximă de timp admisă pentru începerea lucrărilor de con­solidare este : U1 - 2 ani; U2 - 5 ani; U3 –-10 ani“, se arată în răspunsul dat de Municipalitate."

Ceea ce nu echivaleaza cu clasele de risc seismic Rs1 (aka bulina rosie), Rs2 (aka bulina galbena), Rs3, Rs4 (aka "sigura").


@shoppy, e marcat si al treilea - toate sunt U2 - doar ca nu au tintit bine blocul si marcajul e pe sosea

subway guru wrote:
Aia cu 'orientarea' se sterge, e cretinism de habarnist, restul sunt valabile

Adica vrei sa spui ca daca avem doua structuri identice si orientate diferit fata de acceleratie nu conteaza ?

Restul de variabile nu le luam in seama (sol, defecte de constructie)

Conteaza forma stalpului. Asadar din calcul a rezultat suprafata activa a stalpului ...cm2 si atata cantitate de armatura, etrieri, blablabla.
Am facut o schita rapida, e pur teoretica. Cele 3 forme de stalp sa spunem ca au aceeasi suprafata, desi au forme diferite.
Din punct de vedere teoretic forma ideala este nr 1.
Dar practic pentru forma 1 este aproape imposibil sa imbini o zidarie cu stalpul, asa ca se prefera formanr 2. Deja apar unele diferente fata de forma 1, asta referitor la directia de unde vine unda  perturbatoare. La unele blocuri ( si sunt multe ) s-a preferat forma 3.
In alta ordine de idei, sunt mai multe tipuri de stalpi in cadrul unui  bloc construit in formula stalpi si grinzi.
Sunt stalpii din axa centrala care sunt legati  de grinzi in toate directiile.
Sunt stalpii perimetrali care sunt legati de grinzi numai in 3 directii si asta chiar cu diferente de sectiune intre grinzi, pentru ca grinzile de deasupra ferestrelor au alta forma fata de grinzile din lungul peretilor.
Sunt stalpii de colt care sunt legati numai pe 2 directii.
In cazul unui cutremur pe langa fortele taietoare sau de incovoiere, multe forte se descarca in nodul de cadru ( acolo unde se leaga grinda de stalp ). Apar forte care se disipeaza diferit in cazul nodurilor de cadru corespunzatoare celor 3 tiputi de stalpi pe care i-am mentionat.
In alta ordine de idei indiferent de tipul de fundatie aceasta intra in contact cu undele pe o directie complet aleatoare si diversi stalpi sunt supusi la aceleasi forte dar decalat in timp. In timpul unui cutremur o cladire este supusa unor multiple forte care trebuie calculate fiecare in parte si in asamblu.

Zeci de restaurante si baruri, obligate sa se mute. A fost promulgata legea care interzice activitati in cladiri cu bulina

Barurile, restaurantele, magazinele, bancile si cinematografele care functioneaza in cladiri cu risc seismic trebuie mutate in alte sedii care sa nu puna in pericol viata cetatenilor.

Masura devine obligatorie dupa ce Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice orice fel activitate in cladiri cu bulina rosie cu risc seismic 1. Potrivit noii legi, constructiile care pot fi distruse de un cutremur nu mai pot avea alta destinatie decat cea de locuit.

In aceste conditii, toate localurile periculoase trebuie inchise. Numai in centrul capitalei sunt zeci de restaurante si baruri aflate in cladiri care in cazul unui cutremur se pot face una cu pamintul.

Hai sa nu lasam subiectul sa moara pentru ca... nu-i cazul.
Material proaspat... de la Zimnicea!  
Sa vedem ce construiau tovarasii pe vremuri acolo.

De ce un million de români ar muri la un cutremur major. Inginer constructor, avertisment-sumbru

Inginerul constructor Marius Marinescu avertizează că un cutremur major ar ucide aproximativ un milion de bucureșteni.

"Dacă astăzi ar fi un cutremur de 7,4 pe Richter, ar fi un cataclism, ar fi apocalipsă pentru București și pentru România. Ar muri în jur de un milion de oameni. Eu sunt inginer constructor și când am terminat facultatea, am lucrat în mină la Anina și apoi am lucrat la Primăria Capitalei și m-am ocupat de expertizarea clădirilor afectate de cutremur", a spus Marius Marinescu, pentru dcnews.ro.

"Cine scapă de cutremur nu scapă de incendiu. Cine scapă de incendiu nu scapă de înec"

"Cine ar scăpa de cutremur n-ar scăpa de incendiu. Toate blocurile sau marea majoritate a blocurilor sunt placate cu polistiren pe exterior pentru a micșora schimbul de căldură. Ar arde ca niște torțe, iar oamenii din interior ar arde ca într-un incinerator. De ce spun asta? La cutremur se rup planșeele, cad unul peste altul, se produc scurgeri de gaze și explozii, deci cine scapă de cutremur nu scapă de incendiu, cine scapă de incendiu nu scapă de înec. De ce spun asta? Pentru că Ceaușescu a făcut o mare greșeală, nimeni nu a vorbit niciodată. A plasat Lacul Morii în amonte de București. E lacul imens de la Crângași. În momentul în care barajul s-ar rupe la un cutremur, rade cel puțin un sfert din București dacă nu mai mult, fiindcă e o diferență de nivel între Crângași și zona Abatorului de 28 de metri și apa ar ajunge pe toată valea, pe tot Splaiul Independenței până la Universitate, la Palatul Șuțu și pânâ la Dealul Spirii, la Cimitirul Belu", a spus inginerul constructor pentru dcnews.ro.

Blocurile care ar putea cădea la cutremur

"Vor cădea cel puțin jumătate din clădirile din București. Clădirile construite până-n 1930, blocurile de pe Bulevardul Magheru și Centrul Istoric, nu au fier beton, nu au structură de rezistență, toate pică. Mai cad majoritatea clădirilor care au fost construite până în 1977, pentru că până atunci clădirile erau construite să reziste la un cutremur de până în 7 pe scara Richter. Atenție, până în '77 au fost construite în jur de opt mii de blocuri, numărul de blocuri totale sunt 16.200 în București. Poate nu vor cădea opt mii, dar mare parte din ele ar cădea. În plus, mai sunt blocurile construite în '90 pentru vânzare, între 1990 și 1992, când era un haos în domeniul construcțiilor, nu exista un control de specialitate, nu exista nimic și mulți dintre cei care au construit blocuri la momentul respectiv, le făceau pentru vânzare, nu să reziste la un cutremur de 8 pe Richter", a mai explicat Marius Marinescu.


Inginerul constructor a mai precizat că "alte cauze care au afectat și afectează structura de rezistență la blocurilor:

- metroul, din cauza vibrațiilor;

- izvoarele deviate de metrou și diverse construcții gigant;

- infiltrațiile de apă cauzate de conductele de apă sparte;

- distrugerea unor stâlpi de rezistență de către locatarii care și-au mărit spațiile de locuință și de către agenții economici care au birouri și magazine la parterul blocurilor;

- îmbătrânirea blocurilor, durata de serviciu a unui bloc ajunge la circa o sută de ani".

El este de părere că soluția "ar fi o reconstrucție națională a tuturor blocurilor care nu rezistă la un cutremur de până-n 8 pe scara Richter, adică toate blocurile construite înainte de '77 ar trebui revizuite, consolidate și cele care ar necesita investiții foarte mari ar trebui dărâmate și reconstruite altele". Marius Marinescu subliniază că toate lucrurile acestea pot fi făcute cu fonduri europene, dar este nevoie de voință politică: "Eu, ca director în construcții înainte de '90, lucram foarte bine cu deținuții. Dar erau alții care lucrau cu militarii foarte bine. Deținuții ar trebuie să lucreze la consolidarea blocurilor, la construirea de blocuri sociale".

Ăsta-i dus cu capu' saracu' sau inca nu s-a trezit din bautura de dupa Craciun.

Acest Marius Marinescu este acelasi personaj care i-a aruncat doamnei "bideu" paharul cu apa in fata ?