E veche, insa eu acum am dat peste ea...
http://www.observatorulurban.ro/metroul...a-pmb.html

Si intamplator, si poze "oficiale" din subteran sau ...altele

http://www.metrorex.ro/Resurse/Actiuni_...LITARA.pdf

http://www.metrorex.ro/Resurse/Actiuni_...6.2015.pdf

http://www.metrorex.ro/Resurse/Actiuni_...202015.pdf

Multe multumiri facarului (cuvant inventat, nu-l cautati) de la Astaldi cu Fiat Panda care mi-a spart timpanul la Eroilor, claxonand ca un disperat. Nu erau suficiente convoaiele NATO  care mergeau cu statul major al fortelor terestre. Imi face creierul numai ninoninoninonino.   Tin sa-i cer scuze ca i-am facut reclama gratis si ii promit ca nu-l mai deranjez pana in august.

Din sedinta  CTUAT din nov 2014
Am subliniat nunele date interesante,.. ce merita dezbatute

Atunci cand a fost avizat PUZ, s-a recomandat ca atunci cand se va inchide propunerea, sa se
revina la o varianta finala – cu ilustrare urbanistica, cu refacerea tramei stradale, cu trotuare, alei,
spatii verzi, cu amenajarea integrala a suprafetei.
Sorin Gabrea intreaba daca accesele mai pot fi modificate in vreun fel –ca amplasare, poate si ca
obiect.
Raspuns: ”Pentru ca intrarile au fost gandite si pentru anumite corelari cu infrastructura, in acest
moment ele nu mai pot fi modificate. A fost gandit si accesul la depou, si a fost mentinuta
vegetatia, atat cat a fost posibil. Unde s-au deviat retelele,vor fi plantati arbusti. Statiile de
autobuze au ramas pe vechile amplasamente, s-a dorit si urmarit corelarea lor cu accesele de la
Metrou. Statiile de la Metrou presupun si subtraversari.”
Bogdan Bogoescu: “Parcajele in spic, ca eficienta, sunt in regula doar pentru sunt mereu
promovate si propuse ca solutie? Noi le invalidam, de obicei, pentru ca aduc multe complicatii
traficului. Nu inteleg de ce tot revine aceasta forma de parcaje.”
Sorin Gabrea doreste sa stie unde va fi amplasat iluminatul public – se raspunde ca acesta va
avea loc intre parcari.
Bogdan Bogoescu cere ca trotuarul mai lat sa fie asezat pe partea magazinelor.
Sorin Gabrea: “Iesirile par prea masive, iar prizele de ventilatii obtureaza multe perspective,
nefericit.”
Alexandru Panaitescu: “Intalnesc aceasta discutie pe care o avem si azi de mai bine de 30 de ani.
Dupa 1990, mai ales, toate iesirile s-au facut mari, invocandu-se diferite argument. Macar azi as
dori, si rog proiectantul pe aceasta cale sa ia in consideratie aceasta dorinta, niste iesiri la o scara
ceva mai arhitecturala.”
Radu Petre Nastase: “Cred ca in acest caz trebuie si putem aviza mai mult constructiile care se
afla pe amplasament, in speta intrarile si gurile de metrou. Mi le-as dori identificabile usor si
asimilabile, nu neaparat dupa litera aceea mare, dar intr-un fel propriu, sa nu le confundam cu
pasajele. Si ar mai fi nevoie, oarecum impotriva acestei prime cereri, de o intentie de
standardizare, macar pentru fiecare traseu. Acum sunt 3 dimensiuni diferite de intrari. Pe urma,
ar fi de dorit ca intrarea sa nu fie la distanta de o cale de acces “consacrata” (trotuar, alee), pentru
ca in caz contrar, stim ce se va intampla: toata lumea o sa o ia „pe scurtatura”. E nevoie, asadar,
de urmarea unui aceluiasi principiu, de o anume coerenta in metoda de amplasament si in ceea ce
priveste sistemul de acoperire, care sa functioneze impreuna ca un semnal pentru Metrou.”
Reprezentantul Metrorex afirma ca pe toata magistrala 5 a fost realizat un acelasi acoperis pentru
toate intrarile.
Radu Petre Nastase: “Si mai avem o problema cu spatele acestor intrari, de multe ori si cu fata
lor – la fiecare iesire, la 50 de cm chiar de aceasta, totul devine o mare mizerie; trebuie gandita
cumva o solutie arhitecturala care sa rezolve si acest minus.”
Sorin Gabrea: “Daca se poate, ne-am dori obiecte valoroase pe spatiul public, nu rezolvari
banale, oarecare.”
Bogdan Bogoescu: “Va propun sa va ganditi la iesirile de metrou din Beaubourg – presupun ca le
cunoastem cu totii. Sa incercam o acoperire poate ceva mai tehnologica, dar si adecvata spiritului
locului. Solutia in aceasta problema ar trebui descoperita chiar de acum, ca sa nu dam loc unor
idei de ultima secunda. Si as mai avea o intrebare: aceste statii de metrou sunt cumva rezultatul
unor modulari rezultate de pe urma unor calcule, stiu eu, de incarcare, care sa le faca sa fie mai
mari sau mai mici ca gabarite?”
Dl. Rozorea: “Avem probleme mari cu beneficiarul, care intotdeauna accepta solutia cea mai
practica si, sigur, cea mai ieftina. E preferat, de regula, betonul, ca solutie simpla si definitiva.
Am avut mari probleme cu oferta statiilor din sticla.”
Alexandru Panaitescu: “Uneori, se vede ca s-a incercat tipizarea statiilor, chiar daca nu in cel mai
bun mod.”
Sorin Gabrea: “Exista o zona de protectie si de siguranta, niste servituti pe care realizarea
Metroului, aici, a statiilor, le impune spatiului public?”
Constantin Enache: “Aceste statii, cel putin fixarea lor pe traseu, s-a facut prin PUZ.”
Bogdan Bogoescu: “Sa ne gandim si la lifturile care au aparut mai nou; e bine ca au aparut,
pentru ca sunt necesare, care acum particularizeaza statiile cam intamplator. Nu poate fi gandita
si o solutie de inglobare a lor in “cutia de acces”? Si o a doua provocare – unele iesiri dau in
cladiri publice: nu poate fi facuta cumva o iesire de M intr-o constructie existenta, asa cum se
practica in strainatate?”
Dl. Rozorea ar dori sa afle cum se poate face acest lucru juridic, cum poate fi reglementat. Se
raspunde ca solutia cea mai simpla ar fi cumpararea parterului.
Cristina Olga Gociman: “Din punctul de vedere al organizarii accesului, ce relatie au aceste
accese cu spatiile verzi? Presupun o supra-traversare pietonala, poate un perete sau niste pereti
verzi?”
Sorin Gabrea: “Din cate ne dam seama,problema se complica foarte tare. Va propun sa discutam
acum amplasamentele, iar designul sa fie rezolvat intr-o discutie viitoare. Sunt o multime de
detalii pe care le doresc mai bine precizate – cum se leaga accesele de parcari, cum sunt gandite
pavimentele, care este organizarea fiecarui spatiu de acces samd. Cred ca e nevoie de un proiect
integrat, pentru ca interventiile care se aduc spatiilor sunt foarte mari. Nu mai spun de faptul ca
exista cateva statii chiar acum, facute, care sunt nefericit amplsate, ajungand sa blocheze, in cele
din urma, si vizibilitatea in trafic; cat desapre parcajele in spic, ele creeaza atatea probleme in
trafic, incat este mai bines a nu le validam. Ar mai fi si problema pasajelor – si apropo de asta,
stiu ca la Academiei s-a pastrat rezerva pentru pasaj; sper ca inca o mai putem folosi.”
Bogdan Bogoescu: “Sunt nemultumit de tratarea superficiala a acestei chestiuni – nu inteleg de
ce permitem morfologiei cabinelor de acces sa dobandeasca o atare frivolitate?”
Un reprezentant al Metrorex afirma ca apropo de fiecare acces a fost gandita o amenajare
peisagistica cu pateuri florale, arbori foiosi, iarba; la Academiei, acest lucru s-a putut practica
mai putin pentru ca terenul este proprietatea fizica a cuiva.”
Tiberiu Florescu: “Proiectul este foarte complex si cred ca gresim cand ne propunem sa-l
discutam otova, la gramada. Proiectul final ar trebui sa cuprinda toate layerele – proiectul
functional, proiectul peisagistic, proiectul de design, si toate impreuna sa “dea” un proiect
fezabil. Daca nu aveti buget pentru toate aceste componente, faceti numai infrastructura –si voi fi
de acord numai cu ea.”
Dl Rozorea: “Investitional vorbind, noi facem Metroul, iar Primaria amenajarea.”
Tiberiu Florescu: “De acord, nu este problema Dvs. sa proiectati parcuri si scuaruri in Bucuresti,
problema e a Primariei, a municipalitatii.”
Constantin Enache: “Cred ca aceste locuri de care vorbim sunt foarte speciale – si aici, ca si in
alte situatii, concursul ar fi solutia ideala.”
Dorin Stefan protesteaza impotriva ideii de a incuviinta plantarea unor spatii in jurul gurilor de
metrou doar cu iarba: “Nu poti lasa pajiste in mijlocul orasului. Cel putin nu in Bucuresti.”
Bogdan Bogoescu: “In fiecare caz, trebuie constituita, in final, o imagine peisagistica coerenta.”
Dl. Rozorea: “Pentru statia Razoare, este nevoie de o reuniune cu Circulatia, cu o solutie avizata
sau aprobata. Sa avem o baza legala autorizata.”
Andrei Zaharescu atrage atentia asupra faptului ca “PUZ existent are niste elemente care nu mai
pot fi preluate, pentru ca situatia pe teren s-a schimbat, intre timp.”
Rezolutie (Sorin Gabrea): “Nu validam parcajele in spic pe arterele cu 2-3 benzi. Reveniti
cu detalii de arhitectura pentru obiectele vizibile. E nevoie de un proiect integrat
“personalizat”, cu peisaj, cu iluminat public, tinandu-se cont de trafic, de o amenajare
minimala a statiilor.Mai este nevoie sa fie fixata zona de siguranta si de protectie a
acceselor, zonele de expropriere si cred ca este nevoie si de implicarea Municipalitatii. In
fine, trebuie neaparat urmarita propunerea in corelare cu toate reglementarile existente.

http://www.oar-bucuresti.ro/documente/s...-11-26.pdf



sau


Miercuri, 26 noiembrie, Metroul SA a prezentat Comisiei de Urbanism a PMB, spre consultare, proiectul de amenajare supraterană definitivă a zonelor în care acum se lucrează în săpătură deschisă din cadrul șantierului pentru realizarea Magistralei 5 Drumul Taberei („Studiu urbanistic de refaceri și amenajări de suprafețe după închiderea lucrărilor de metrou pentru proiectul de investiții Magistrala 5, secțiunea Rîul Doamnei - Eroilor").

Pe traseu, subsolurile sînt aproape finalizate și se estimează că la începutul lui 2015 se poate trece la închiderea majorității șantierelor supraterane. S-a arătat și faptul că, din partea constructorului, se dorește o cît mai apropiată finalizare a lucrărilor de suprafață. Proiectantul a menționat că anterior a fost în Comisia de Circulații și că a ținut cont de propunerile venite de acolo.

Planurile prezentate comisiei sînt o detaliere a proiectului tehnic, în baza căruia s-a realizat subteranul, nu un nou plan de urbanism. „Este o ilustrare urbanistică în ceea ce privește refacerea de suprafață, trama stradală, circulațiile pietonale și spațiile verzi. Toate accesele în stațiile de metrou și prizele de ventilație au fost corelate atît cu noul traseu al rețelelor edilitare deviate, cît și cu trama stradală. O parte din devierele de rețele au fost executate. Lucrurile au fost gîndite de la început, din Proiectul Tehnic", a arătat urb. Liliana Ionici din partea echipei de proiectare.

„În principiu, propunerea respectă trama stradală anterioară. Au apărut mici modificări, spre exemplu renunțarea la o alveolă RATB pentru configurarea accesului carosabil la depoul de la Valea Ialomiței. S-au regeometrizat unele intersecții potrivit indicațiilor primite de la Comisia de Circulații a PMB. S-a ținut cont de diverse investiții apărute între timp (de ex. Kaufland). În principiu, s-a menținut vegetația. Speciile folosite sînt în concordanță cu inventarul arborilor primit de la primărie, cu mențiunea că, acolo unde s-au deviat rețelele edilitare, iar acestea se suprapuneau cu spațiile verzi, se propun arbuști, potrivit cerințelor normativului. Parcările din lungul bulevardului au fost desenate pe aceleași poziții, cu unele reconfigurări, în sensul că înainte nu erau constante, nu erau paralele. Spațiul verde median din lungul Bd. Drumul Taberei s-a păstrat și s-a fragmentat în unele locuri pentru a permite relațiile circulației auto. Accesele în stațiile de metrou sînt poziționate astfel încît să existe puncte de transfer cu stațiile RATB. Toate stațiile de metrou permit accesul persoanelor cu dizabilități" a rezumat propunerile cu care s-a venit în fața Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism (CTATU) urb. Liliana Ionici.

Parcările în lungul bulevardelor
La întrebarea comisiei privind nivelul de siguranță în trafic al parcărilor în spic în lungul marilor bulevarde, Sorin Luchian, Șef Serviciu Sistematizare Circulatie și Autorizare Transport Urban a răspuns: „aproape toate alveolele de parcare de acest fel din oraș au fost realizate fără avizul Comisiei de Circulații, ba chiar am dat și aviz negativ. Dar acum nu știu ce să fac, nu mai sînt locuri de parcare, eu aș încerca să nu mai fac așa, dar ce fac cu mașinile acelea?"

CTATU a fost împotriva amenajării parcărilor în spic și a introducerii în legalitate unor astfel de intervenții. S-a propus revenirea la amenajarea de spații verzi, așa cum se întîmpla înainte de apariția parcărilor.

Conformarea volumetrică a acceselor la metrou și a prizele de aer
Proiectantul a prezentat modelul acceselor și al gurilor de ventilație, acesta va fi unitar de-a lungul magistralei 5 (el vor fi folosit și pe tronsonul central și în cartierul Pantelimon).

Dimensiunile acceselor au rezultat în funcție de fluxurile de călători și dacă ele au sau nu un lift integrat. Deși s-a încercat modularea, comisia a remarcat o prea mare varietate dimensională a stațiilor care va fi stînjenitoare la nivel compozițional-urbanistic (de ex. cînd accesele sînt poziționate simetric față de axul unui bulevard).

Arh. Bogdan Bogoescu, a propus proiectantului ca, pentru segmentul central al magistralei, să aibă în vedere achiziționarea de subsoluri și partere ale unor construcții existente care să fie folosite ca stații. Astfel nu se vor aglomera trotuarele. Acest lucru, făcut în mod inteligent, va putea favoriza și restul funcțiunilor din cadrul respectivelor clădiri, cărora li se vor aduce fluxuri noi de utilizatori.

Modelul prizelor de aer propus are o înălțime de 2 m pentru a trage aer mai puțin viciat de gazele de eșapament, soclul este din gresie, iar partea superioară din panouri metalice colorate în diverse nuanțe de verde. Proiectul mai folosește cămine de ventilație mai joase, ce au un limbaj arhitectural similar.
Membrii comisiei au fost împotriva celor două obiecte. Potrivit comisiei, prizele sînt masive și vor împiedica vizibilitatea participanților în trafic. Volumul lor și modul de tratare a suprafeței acestora, a fost considerat inestetic. Inestetice au fost considerate și căminele mai joase. S-a propus studierea posibilității ca cele două obiecte să se facă dintr-un material transparent. Arh. Bogdan Bogoescu a propus proiectanților studierea unor exemple pozitive precum cele de la Centul Beaubourg, iar arh. Cristina Gociman a propus mascarea prizelor de aer cu vegetație. Proiectantul au arătat că Metrorex nu vrea să aibă cheltuieli suplimentare.

Comisia a solicitat ca, la o întîlnire viitoare, să se revină cu modele alternative pentru construcțiile supraterane necesare funcționării metroului (accese, prizele de ventilație etc.).

Spațiile verzi de la Răzoare și Eroilor
Avînd în vedere că Metroul SA nu este specializat în amenajări peisagistice, o parte a membrilor comisiei au fost de părere ca terenul de deasupra stațiilor din parcurile de la Eroilor și Academia Militară să fie tratat minimal: o peluză, fără arbori și arbuști nou plantați, fără fîntîni noi. Aceștia au considerat că cea mai bună variantă ar fi ca, ulterior, să se facă un proiect peisagistic separat, comandat de PMB. Alți membri, între care arh. Sorin Gabrea, președintele Comisiei de Urbanism, au fost de părere că, dacă Metrorex are bugetat în proiectul magistralei o amenajare a terenului, ar trebui profitat de ocazie, deoarece intervențiile temporare riscă să se permanentizeze.

Referitor la acest subiect, arh. Sorin Gabrea a propus studierea realizării, într-un parteneriat cu municipalitatea, a unui proiect integrat care să cuprindă stația de metrou, amenajarea carosabilului, parcaje subterane, iluminatul public, mobilier urban, semnalizarea etc. George Rozorea, președintele Consiliului de Administrație al Metroul SA a arătat că o astfel de colaborare ar fi ideală, dar și că realitatea a arătat că nu s-a putut reuși o colaborare. Acesta a exemplificat cu pasajul de la Academia Militară. Inițial se dorea ca PMB să realizeze pasajul subteran auto în același timp cu construirea magistralei de metrou, cele două lucrări fiind suprapuse. În final, metroul a modificat proiectul stației și traseul tunelurilor pentru a permite primăriei construirea ulterioară a pasajului.

Sorin Luchian a arătat că, acum PMB nu mai dorește pasajul rutier pe direcția respectivă.
„Față de PUZ-ul care a fost aprobat și de soluția care provine de prin 2006, între timp s-a schimbat gândirea primăriei privind circulațiile. Nu se mai vrea să se încurajeze pasaje denivelate poziționate radial, ci numai pe cele de pe inele. Acesta a fost unul din motivele pentru care s-a renunțat la pasajul care venea din Drumul Taberei direct spre centru. Rostul metroului este tocmai să descurajeze accesul cu mașina în centru. Dacă am fi făcut acel pasaj... Eu nu știu cum a ieșit din calculele celor care au elaborat din punct de vedere al traficului propunerea PUZ-ului, dar zona de bulevard de la Splaiul Independenței și pînă la Carol Davila de abia rezistă acum și numai datorită pachetizării, faptului că avem semafoare corelate. Dacă am fi adus un fluviu dinspre Drumul Taberei, care ieșea din pasaj în interesecția de la Carol Davila, era nenorocire. Acum vrem niște denivelări pe direcția inelului, să vedem ce rezultă din PUG. În intersecția Răzoare putem lua o decizie finală, în funcție de configurația inelului pe zona de sud-vest a orașului."

Pentru a discuta nodul rutier (inclusiv variante pentru închiderea inelului principal de circulație) și amenajarea de la intersecția Răzoare, arh. Sorin Gabrea a propus reuniunea membrilor Comisiei de Urbanism, a specialiștilor în circulații din PMB și a echipei proiectantului, cu ușile închise, vineri, 28 noiembrie.

http://www.observatorulurban.ro/metroul...a-pmb.html

O sa rezolv cu imaginile in seara asta. Caut o solutie universala, nu doar aici...

Ai avut o idee excelenta, linkul poate sa dispara in timp.

Vedeti? Ce va spuneam eu ca municipalitatea nu prea stie ce vrea?...doar pretinde de la altii sa-i faca 'temele' pe cheltuiala alora...

Am mutat plansele postate de aztec in sectiunea "documentatie tehnica" pentru a fi usor de gasit si in viitor (altfel, aici ar fi fost acoperite de alte discutii). Le gasiti aici: viewtopic.php?f=233&t=3020#p181327

( Despre terminalul RATB care se va reînfiinta pe str Valea Ialomitei )  --> ( precizare facuta de andrei 11 )
Si eu sunt dintre cei caposi, daca masinile electrice sunt viitorul, troleibuzele cu atat mai mult trebuie sa ramana pentru ca au alimentare continua si nici nu polueaza.
Autobuze poti parca intr-un terminal de troleibuze, dar invers nu cred ca mai poti.

Esti capos degeaba, metroul e mai ecologic si eficient decat firobuzul...
Si atunci de ce a trebuit sa dublam noi reteaua de troleu pe Valea Oltului???
Ca nu aveam aceasta obligatie...
Ca sa va plimbati voi pe gratis pe banul public al sarmanului contribuabil roman???
Putin bun simt in pretentii nu ar strica...si ceva realism...sau esti de la siriza???
N-ar strica sa-ti ceri o emigrare in Grecia...ar corespunde 'iluziilor' cu care te iluzionezi...

Sa nu crezi ca nu intelegem unde doresti sa ajungi...transport gratis cu talonul de pensii...cat crezi ca mai tine pacaleala asta pe banii altora???
Si actualmente e aceasi pacaleala si cu auto, doar ca nu necesita sa mai arunci niste bani aiurea pe fereastra...
Iti spun eu...sfarseste ieri!

Vrei Eco-bio?...baga-le autobuze electrice la politicieni 'in program'...dar astia nu sunt in stare sa bage tramvaie clasice ce sa mai visam la 'next step'...
Solutia adevarata e una singura...te urci la metrou si bagi cartela...pe bani pesin...

Iar redeschidem  discutia ? Metroul si troleele ( pentru timisoreni firobuze )  au fix aceleasi statii. Sau unele sau altele.

Firobuzul e cel mai prost sistem de transport, viteza cea mai mica, capacitatea cea mai mica, flexibilitatea cea mai mica, e pana la palarie, incurca traficul, are costuri de investie inutile raportate la eficienta, e doar de propaganda sovietica...adio si n-am cuvinte...un sistem 'in plus' care nu-si gaseste justificarea decat in interese obscure reatebiste...

Va muri de moarte buna, singura intrebare e cand...  
Mai vorbim peste cativa ani...cand va fi prea tarziu...
Si in niciun caz...peste metrou, e cea mai mare boulenie imaginabila...

Vezi sa nu sfarsesti tu primul cu metroul tau gol de pe M5. Cum incurca traficul, poate pe taranii care parcheaza pe prima banda.

Evident ca metroul  nu va fi gol. Si cand vei sta la intersectia de la Razoare ( numai acolo ) fix de doua ori timpul de parcurs cu metroul de la Raul Doamnei la Eroilor o sa te gandesti tot de doua ori ce o sa iei. Lasand la o parte faptul ca un metrou reprezinta ca si capacitate de transport vreo 10 troleibuze.
Voi nu vedeti ca aveti o gandire cel putin confuza daca nu chiar absurda ?
De ce am trecut de la trasura cu cai la automobil ? Pentru ca automobilul reprezenta un mijloc de transport mai fiabil / economic decat calul. De ce am perfectionat automobilele din 1907 incoace ? Oare de ce se construieste metrou in Dr. Taberei dupa o conceptie noua cu statii din 500 in 500 metri ?
Hai sa şocăm acum pe forum si sa spunem ca M 5 va circula gol si firobuzele vor fi arhipline. Da, arhipline de blatisti si pensionari. Practici cumva blatismul in mijloacele de transport de suprafata ?

Evident că metroul M5 nu va fi gol, după cum evident este că nici mijloacele de transport de la suprafaţă nu vor fi goale (cu blatişi şi pensionari luaţi în calcul sau nu). Transportul subteran şi cel de suprafaţă nu sunt concurente, ci se completează reciproc.

Poate învăţăm de la alţii:
http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-13970773-studiu-caz-cum-ajuta-transportul-public-decongestionarea-traficului-vienez.htm