Doua intrebari, asta ca azi pe la ora 15,00 eram "pierdut" in Gara de Nord si ceva minute bune nu aveam ce face.
1) Când se retrag spre triaj cum sunt impinse vagoanele ? De cupla dintre vagoane sau de tampoanele vagoanelor  ?
2) Vad ca anumite automotoare au o cupla speciala. Daca ramane in pana un astfel de automotor, cum poate fi tractat de o locomotiva / un alt tren care are altfel de cuplă ?
Multumesc pentru eventualele raspunsuri.

1. E foarte simplu, cupla are rol doar de tractare, tampoanele doar de impingere, cand o locomotiva impinge ceva, tampoanele fac contactul, iar la franare, cupla se intinde umpic si tampoanele se mai lasa, uita-te atent la tampoane cand vezi o astfel de manevra.
2. Am fost martor in 27 ianuarie 2014, cand motorul(Desiro) de Tulcea-Bucuresti a venit la Constanta deoarece nu putea face fata traseului inzapezit si a tractat garnitura de motoare un DA, se ataseaza o cupla automata de cupla standard ce o folosesc mai toate trenurile de la noi.




Ca idee, cupla standard la noi este tip englezeasca, sau cupla surub, e doar o za, ce se agata de un carlig si se strange pe un filet(surub)
Cupla automata de la Desiro are rol si de tractare, impingere deci si de tampon.

Si video la cum se leaga

Toate DMU Desiro au adaptor de la carlig UIC la cupla lor, de obicei e in dulapul de scule de langa toaleta.

La intrare in Medias.

Salut , sunt nou venit pe site si as dori sa ma interesez in urmatoarele aspecte :

1) La un moment dat se tot vorbea de trapsportul camioanelor cu ajutorul trenului .
Se mai practica asa ceva sau a fost doar asa ceva pe moment ?
2) In Romania exista niste norme legate de inaltimea minima/maxima sau latimea minima/maxima sau greutatea minima/maxima a unui tren ( locomotiva sau vagon de calatori/marfa ) ( Fara vagoanele platofrma ! )
Am vazut ca exista niste norme pe "afara"
Plate B: 13'-9" ( 4191 mm )
Plate C: 14'-2" (4318 mm )
Plate E: 15'1" ( 4 597 mm )
Plate F: 16'-0" ( 4 876 mm ).
Se respecta si la noi aceste dimensiuni sau avem alte nrome , de exemplu in America limita maxima de inaltime este de 6 metri 14 cm , avem si noi astfel de vagonae sau avem alta limita ?
Avem si noi vagoane de 5-6 metri ?
3) Pe A2 in drum spre mare exista un pod cu inaltimea de 4.95 metri pe sub care este o cale ferata cu fire de inalta tensiune .
Poate trece o locomotiva electrica pe sub acest pod in conditile in care o locomotiva are 4,5 metri cu pantograful coborat ? ( Voi pune si o poza ).




Am vazut si aceste date care m-au dat si mai mult peste cap " inaltime minima de instalare (la care gasesti firul de contact)....5.150 mm. ".
4) Am auzit ca a fost acum ceva timp o conferinta la Berna in care sa vorbit ca inaltimea pe care trebuie sa o aiba un tren este de 4280 mm .
Se aplica si la noi aceasta regula deoarece am vazut ca la noi inaltimea este de 4500 mm .
Se refera aceasta inaltime la inaltimea unei locomotive pana la acoperis sau la noi nu se aplica avand alte norme ?
5) Ce inseamna urmatori termeni :
Domeniul inaltimii de lucru deasupra tampoanelor de amortizare - 350 ~ 2.200 mm
Distanta minima intre fir si caracasa metalica in conditii meteo
proaste ptr a evita un arc electric...................................... 380 mm. ( Nu stiu daca se refera la distanta intre carcasa locomotivei si firul pantografului sau la distanta intre firul de inalta tensiune si altceva... ).

Stiu ca am puse cam multe intrebari insa as fi recunascator daca cineva mi-ar putea raspunde macar la o intrebare .
Va multumesc si sper sa pot afla raspunsul intrebarilor .

1) In Europa da, in Romania garnitura de la CFR Marfa rugineste pe undeva(Timisoara sau Arad parca), la privati nu am vazut.
2) In Romania trebuie sa se inscrie in gabaritul romanesc, deci maximul e valoara gabaritului romanesc. Sarcina maxima pe osie e 20t.
3) Nu are legatura semnalizarea rutiera cu cea feroviara, daca exista linia atunci clar gabaritul e liber iar catenara e si ea in parametri.
4) In Romania gabaritul e ala care e, la Berna probabil se vorbea da cota superiaora a gabaritului UIC care este mai mic. Fiecare face ce vrea la el in tara, nu vine altcineva sa ii spuna ce sa faca. Daca vrei sa acreditezi un vehicul inregisrtat intr-o tara in alta tara atunci trebuie sa reiei acreditarea cu autoritatile din acea tara, daca se potriveste bine, daca nu aia e. Daca esti interesat de trecerea usoara a meterialului rulant intre diferite administratii feroviare cu acelasi ecartament atunci ar trebui sa iti construiesti materialul dupa gabaritul UIC si normele RIV, daca nu atunci doar dupa ce ai in tara de bastina.
5) Prima valoare inseamna ca, catenara trebuie sa fie la o inaltime intre 350 si 2200 deasupra suportilor pantografului, altfel forta de apasarea a pantografului nu va fi corespunzatoare. A doua inseamna ca intre gabarit si catenara trebuie sa fie minim 350 spatiu liber, astfel nu exista pericol de arc electric intre catenara si un vehicul care se incadreaza in gabarit.

Patrick Mihai wrote:
Salut , sunt nou venit pe site

Esti BestNickname, "inviat" sub alt nume si sub incidenta unei penalizari cu suspendarea contului.

Bye bye.

Profit de poza colegului macheta 218. Cele 2 indicatii de pe tabela ce reprezinta ? Pe vremea mea nu exista asa ceva.  

Numarul de sus indica kilometrajul, masurat dintr-un punct stabilit conventional, anume, din cate stiu, punctul de inceput al magistralei. Numarul de jos indica metrii, masurati din suta in suta; asadar, la 100 m avem cate un panou, cu 196/0, 196/1 etc.

Practic, acel tren este pe M 800 (rezulta din pozele puse pe forum azi), deci e la km 196 masurati din Bucuresti Nord, la aproape 30 km de Constanta.

Prima oara aceste panouri au fost montate pe M 300, la reabilitarea tronsonului Bucuresti - Campina, in 2001 - 2004.

Multumesc, pe vremea mea erau cam asa ceva : Si erau din 200 in 200 m, nu din suta in suta. Si nu aveau legatura cu stalpii. Asa daca sunt puse pe stalpi bornele astea sunt cam aproximative, pentru ca nu ai stalpi dispusi din 50 in 50 m, ma gandesc la gari / la curbe / prin alte locuri. Bornele hectometrice erau "plantate" fix acolo unde cadeau distantele respective.

Sunt si bornele (mai precise). Dar, avantajul pe stalp il reprezinta vizbilitatea. E mult mai simplu sa anunti un incident observand panoul, decat cautand borna prin iarba / tufisuri.
Sistemul cu panouri pe stalpi a fost preluat de la nemti si austrieci.

+1 Robert24.

Iar ca o mica precizare, panourile montate pe stalpi sunt tot din 200 in 200m

Sa inteleg ca circulatia se va devia de pe noile pe vechile poduri sau e deja deviata?

De la disparitia trenurilor cu pesticide vechile borne sunt invizibile, asa ca pe magistralele modernizate vechile borne dispar si se pun panourile. Cum distanta dintre stalpi e de 25m atunci eroarea maxima e de 25m, asta daca mecanicul se opreste fix in dreptul panoului sau sta sa numere stalpii pana la panoul pe care il vede si face calculul, pana la urma e o non-problema, daca da pe statie sau telefon atunci stie mecanicul cum sa explice unde este, nu stie nimeni pe dinafara ca pe M800 km 223 e intre Valul lui Traian si Constanta Triaj.

Are cineva idee aceasta locomotiva este fabricata la Faur?
https://www.google.ro/search?q=faur+a+3...1SbqwhM%3A